CUPRINS ...2 Introducere ..4 CAPITOLUL 1 (CADRUL TEORETIC) ..5 1. SCURTA RETROSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR MOTIVATIONALE ..6 1.1 TEORII ALE MOTIVATIEI BAZATE PE STUDIUL NEVOILOR 6 Teoria ierarhiei nevoilor ..6 Teoria lui Alderfer - ERD ...8 Teoria bifactorila a lui Herzberg ..9 Teoria realizarii nevoilor 10 1.2 TEORII ALE MOTIVATIEI BAZATE PE STUDIUL COMPORTAMENTELOR . 11 Teoria asteptarilor - VIE ..11 Modelul asteptarii al lui Porter si Lowler .12 Modelul asteptarilor revizuit de Lowler 14 Teoria scopurilor ..14 Teoria atribuirii ..15 2. CONSIDERATII PRIVIND MANAGERII ...16 3.RELATIA MOTIVATIE-PERFORMANTA-SATISFACTIE 17 3.1.Constatari teoretico- practice cu privire la satisfactie .17 3.2 Determinantii organizationali ai satisfactiei 19 3.3.Divergente si convergente asupra relatiei dintre satisfactie si performanta ...21 Satisfactia determina performanta 21 3.4. Succesul si insuccesul scolar- barometru al randamentului educational ..22 3.5.Succesul scolar - delimitari conceptuale. Notiunea de succes scolar ..24 3.6. Succesul scolar - nucleu al eficacitatii procesului didactic 26 CAPITOLUL AL 2- LEA. STUDIU DE CAZ .29 1.OBIECTIVE ...29 2.IPOTEZE 29 3.VARIABILE ...30 4. LOTUL DE SUBIECTI .30 5. METODE DE CERCETARE 30 6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR 31 7.VERIFICAREA IPOTEZELOR CERCETARII ... 32 CONCLUZII ..39 ANEXE ..41 BIBLIOGRAFIE 45
Introducere Ideea de baza care m-a calauzit in elaborarea lucrarii a fost aceea de a realiza nu numai o analiza teoretica a managementului motivatiei si performantei in sistemul educational, ci mai ales de a surprinde rolurile pe care motivatia le indeplineste in activitatea de invatamant si prin care poate contribui la cresterea performantelor scolare ale elevilor, la succesul scolar. Motivatia in sistemul educational a fost analizata nu doar corelata cu contextul concret al masurarii si aprecierii randamentului scolar al elevilor, ci si ca activitate care dezvaluie eficienta interna a procesului didactic si a variabilelor acestuia, precum si relatiile dintre sistemul educational si cel socioeconomic. Astfel, perspectiva socioeconomica a motivatiei se justifica prin faptul ca educatia este o vasta activitate sociala, careia suprasistemul economic ii pune la dispozitie conditiile de functionare, formulandu-i cerinte privitoare la rezultatele pe care trebuie sa le obtina. In aceasta perioada post-revolutionara s-au petrecut numeroase schimbari de ordin social, lucru care a dus si la demoralizare si dezorientare mai ales a tineretului, care nu vrea sa-si daruiasca timpul liber studiului. Abordarile in intelegerea motivatiei sunt diferite pentru ca multi teoreticieni au dezvoltat propriile opinii si teorii cu privire la motivatie. Ei au abordat motivatia pornind de la diferite puncte de vedere, de la idei determinate de conditiile sociale si economice de la acea vreme. Nici una dintre abordari nu poate fi considerata cea mai corecta. Fiecare isi aduce contributia la intelegerea comportamentului uman si are limitele ei. Dintre numeroasele probleme care framanta astazi scoala si pe slujitorii ei remarcam: - ramanerea in urma la invatatura a elevilor, - prevenirea si combaterea repetentiei, - actele de violenta. Succesul si insuccesul (reusita si nereusita) sunt laturi complementare, polare (una pozitiva, cealalta negativa) ale unuia si aceluiasi fenomen, rezultatul actiunii si aprecierea sa - evaluarea. CAPITOLUL 1. CADRUL TEORETIC 1. SCURTA RETROSPECTIVA ASUPRA TEORIILOR MOTIVATIONALE Din punct de vedere istoric preocuparile privind teoretizarea motivatiei au parcurs un drum similar managementului stiintific. Motivarea pesonalului are mai multe roluri: managerial, organizational, individual, economic, social . Primele preocupari au fost semnalate la sfarsitul secolului XIX atat printre practicienii managementului cat si printre psihologi . T.W.Taylor, fondatorul managementului stiintific administrativ, formuleaza o serie de pricipii ale motivatiei in munca: - selectia executantilor dupa capacitatea de a executa corect instructiunile. Aplicarea acestui principiu a condus la rationalizarea muncii prin standardizare, prin eliminarea miscarilor inutile. - alegerea celor capabili din punct de vedere fizic de performante ridicate, principiu utilizat ulterior in selectia, formarea si promovarea profesionala; -salarizarea corespunzatoare care a declansat propriu-zis preocuparile asupra procesului complex al motivatiei; Taylor concentreaza solutionarea cresterii eficientei in doua mari directii: uniformizarea muncii prin standardizare si folosirea banilor ca stimulent. Potrivit lui, dorinta de a avea bani stimuleaza uniform oamenii si reprezinta aproape singura explicatie a muncii . Treptat insa patronii refuza cresterea sumelor datorate depasirilor de norma si procedeaza la refacerea lor. Aceasta atitudine produce nemultumiri in randul angajatilor, stimuland aparitia si dezvoltarea miscarii sindicale. Printre acestea el a identificat factori relationali care satisfac o trebuinta esentiala a omului, ca fiinta sociala, respectiv trebuinta de a fi considerat un membru important, semnificativ, al unui grup. Intrucat motivatia presupune pe de o parte nevoi-tensiuni, iar pe de alta, actiuni-comportamente, din cercetarea de specialitate se pot desprinde doua mari categorii de teorii motivationale: -centrate pe studiul nevoilor; -centrate pe studiul comportamentelor. Schema simplificata a modelului motivational este : Co Conduc la Apar realizari noi Genereaza Conduc la 1.1. TEORII ALE MOTIVATIEI BAZATE PE STUDIUL NEVOILOR a.Teoria ierarhiei nevoilor sau piramida trebuintelor este una dintre cele mai cunoscute teorii elaborate de celebrul psiholog american Abraham Maslow. El elaboreaza teoria trebuintelor generata de deficit (hrana, sex, protectie), de dezvoltare (competenta, recunoastere sociala, independenta), si metatrebuinte (adevarul, frumusetea, ordinea, armonia, simplitatea).
Coats Charles, Managerul total, Editura Teora, Bucuresti, 1997 Iacob Dumitru, Diana-Maria Cismaru, Introducere in teoria organizatiilor. Zece teme de managementul organizatiilor. Curs, Bucuresti, 2004 Iacob Dumitru, Diana-Maria Cismaru, Comunicare organizationala. Curs, Bucuresti Farcas Nicola, I., Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1993 Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performantei scolare, Bucuresti, Edit Adelfin, Bucuresti1987 Kylcsar Tiberiu - "Factorii psihologici ai reusitei scolare" - Editura Didactica si Pedagogica - 1978 Modrescu Alexandra - "Evaluarea eficientei programelor de pregatire profesionala - EDP. Bucuresti 1994, nr. 12, Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management, Editura Economica, Bucuresti, 1995 Okon Vincenty, Didactica Generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1974 Panisoara, Prof. Georgeta, Panisoara Ioan Ovidiu, Motivarea eficienta. Ghid Practic, Editura Polirom, Iasi, 2005 Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Bucuresti, E.D.P., 1968 Potorac Elena - "Satisfactii si insatisfactii", Revista de Pedagogie 1980, - 2, Radu, Ion, T. " Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti - 1981 Slavina I, Tratarea individuala a elevilor ramasi in urma la invatatura, Invatamant primar nr. 1/1996 Sorescu Sofia si Elena Marinescu, Sucesul scolar, Revista de pedagogie nr. 10/1976. Stancioiu Ion, Militaru Gheorghe, Management. Elemente fundamentale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998 Stanciu, Prof. Stefan, Ionescu Mihaela Alexandra, Cultura si comportamentul organizational, Editura Comunicare, Bucuresti 2005 Stegaroiu, Ion, Metode si tehnici de management, Edit. Mcarie, Targoviste 1999 Stegaroiu, Ion, Niculescu Cristian, Excelenta in management, Edit. Niculescu, Bucuresti 2000
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
