Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit

Disertație
9/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 10 fișiere: docx
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 11681
Mărime: 481.32KB (arhivat)
Publicat de: Romeo Ovidiu Simon
Puncte necesare: 12
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.Dr.Ing Beazit Ali

Cuprins

  1. INTRODUCERE 2
  2. CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA TEHNICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A UNEI COMPANII
  3. 1.1. Planul general de organizare al înterprinderii 4
  4. 1.2. Organizarea companiei COCA-COLA 6
  5. 1.3. Veniturile companiei 9
  6. 1.4. Concluzii 10
  7. CAPITOLUL 2 APROVIZIONAREA, PRIMA VERIGĂ A LANȚULUI LOGISTIC
  8. 2.1. Lanțul de aprovizionare 11
  9. 2.2. Obiectivele lanțului de aprovizionare 13
  10. 2.3. Proiectarea și planificarea lanțului de aprovizionare 16
  11. 2.4. Achiziționarea și selectarea furnizorului 18
  12. 2.5. Integrarea lanțului de aprovizionare 23
  13. 2.6. Concluzii 25
  14. CAPITOLUL 3 OPTIMIZAREA APROVIZIONĂRII CU MATERII PRIME ȘI ENERGIE PENTRU REDUCEREA PREȚULUI PRODUSULUI FINIT
  15. 3.1. Crearea lanțului de aprovizionare centric pentru clienți 26
  16. 3.2. Gestionarea rețelelor de aprovizionare 29
  17. 3.3. Dinamica lanțului logistic 31
  18. 3.4. Concluzii 35
  19. CONCLUZII 36
  20. BIBLIOGRAFIE 40

Extras din disertație

ORGANIZAREA TEHNICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A UNEI COMPANII

1.1. Planul general de organizare al înterprinderii

Creșterea tot mai accentuată a dimensiunilor sistemelor industriale moderne, creșterea complexității tehnice și tehnologice a acestora impun ca organizarea și amenajarea tehnică a întreprinderilor industriale să fie concepute încă de la proiectare în manieră sistemică.

În acest context, procesul de proiectare a unui sistem industrial trebuie înțeles ca fiind ansamblul activităților raționale efectuate pentru conceperea și elaborarea documentației necesare realizării lui astfel încât să asigure:

1. compatibilitatea externă a acestuia, respectiv asigurarea unor conexiuni optime cu alte sisteme și cu mediul;

2. compatibilitatea internă a subsistemelor componente agregate în cadrul acestuia, respectiv optimizarea structurii interne de transformare.

Rezolvarea compatibilității externe a sistemului face obiectul studiului de dimensionare optimă și de amplasare a acestuia într-un mediu social, economic și teritorial, adică într-un sistem de acțiuni, reacțiuni, condiții și restricții care vor influența și în același timp vor fi influențate de sistemul industrial.

Asigurarea compatibilității interne a sistemului industrial se realizează prin proiectarea subsistemelor componente ale întreprinderii, a interconexiunii lor, precum și a procesului de autoreglaj intern. Complexitatea sistemelor industriale impune desfășurarea procesului de proiectare pe mai multe planuri: proiectarea subsistemului tehnologic (a procesului tehnologic de ansamblu); proiectarea sistemului tehnic (construcții, amenajări tehnice, instalații pentru realizarea procesului tehnologic); proiectarea subsistemului conducerii generale și subsistemele funcțiunilor de structură.

Un loc deosebit de important în procesul de proiectare și realizare al sistemelor industriale, cu implicații profunde în organizarea și amenajarea tehnică internă a subsistemelor productive componente intercondiționate tehnologic, îl ocupă planul general.

Parte integrală a documentației tehnico-economice, planul general este documentul de proiectare în care se indică structura macrospațială a acesteia, reprezentând configurația organizării și amplasării în teritoriul afectat al clădirilor, construcțiilor speciale, instalațiilor și amenajărilor tehnice, căilor de acces și transport, a racordurilor necesare funcționării sistemului industrial.

Modul de soluționare a planului general influențează direct atât volumul investițiilor pentru realizarea sistemului industrial, cât și cheltuielile ocazionale de funcționare în regim staționar. De aceea în elaborarea variantelor de plan general trebuie să se urmărească realizarea anumitor obiective:

- integrarea tuturor factorilor care afectează funcționarea sistemului;

- utilizarea eficientă a utilajelor și instalațiilor, a forței de muncă și a spațiului;

- asigurarea ușurinței de extindere și dezvoltare a capacității de producție;

- asigurarea flexibilității și elasticității sistemului necesară adaptării în timp, la eventuale modificări în profilul și sortimentul de fabricație, în structura producției și tehnologiilor de fabricație;

- asigurarea unei densități maxime a amenajărilor și construcțiilor, cu respectarea normelor pentru spații de mișcare a materialelor și activităților auxiliare;

- asigurarea unei concordanțe optime între fluxul tehnologic și structura planului general;

- asigurarea unei securități maxime atât pentru oameni, cât și pentru instalații; asigurarea condițiilor ergonomice în spațiul productiv, a condițiilor de comoditate și satisfacție pentru personalul întreprinderii.

1.2. Organizarea companiei COCA-COLA

Compania Coca-Cola are o structură divizională separată internațională deoarece personalul internațional operează separat și separat de sediul central. Are diverse diviziuni pe toate continentele din întreaga lume cu președinți care controlează fiecare divizie continentală. Coca-Cola are 5 diviziuni continentale.

- Grupul Eurasia & Africa

- Grupul Europei

- Grupul America Latină

- Grupul America de Nord

- Grupul Pacific

Fiecare divizie continentală are vicepreședinți care controlează subdiviziuni bazate pe regiuni sau țări. Această structură este eficientă pentru Coca-Cola, deoarece este o companie foarte mare.

Coca-Cola este ca un MNC etnocentric, deoarece operațiunile sale interne sunt foarte asemănătoare cu operațiunile sale internaționale. Indiferent de țară sau regiune, Coca-Cola operează în același mod și vinde același brand și tip de băutură răcoritoare. Compania are un control strict asupra operațiunilor sale de la sediul central.

Compania Coca-Cola este o companie de băuturi, producător, distribuitor și comerciant de concentrate de băuturi nonalcoolice și siropuri. Compania este cunoscută cel mai bine pentru produsul său Coca-Cola, inventat de farmacistul John Stith Pemberton în 1886. Formula și marca Coca-Cola au fost cumpărate în 1889 de Asa Candler, care a înființat The Coca-Cola Company în 1892. Pe lângă numele său, Coca -Cola băutură, Coca-Cola oferă în prezent peste 400 de branduri în peste 200 de țări sau teritorii și servește 1,6 miliarde de porții zilnic. Compania operează un sistem de distribuție franciză datând din 1889, în care Compania Coca-Cola produce numai concentrat de sirop care este apoi vândut unor diverse companii de îmbuteliere din întreaga lume care dețin un teritoriu exclusiv. Compania Coca-Cola are sediul central în Atlanta, Georgia. Stocul său este listat la NYSE și face parte din DJIA, indexul S & P 500, indexul Russell 1000 și indicele Russell 1000 Growth Stock. Actualul președinte și CEO este Muhtar Kent.

Părțile interesate pentru Compania Coca-Cola, după cum se precizează în revizuirea responsabilității corporative a companiei, sunt prezentate în următoarea figură:

Figura Nr. 1. Părțile interesate pentru Compania Coca-Cola

Compania Coca-Cola are în prezent aproximativ 94.800 de angajați. Conform unui plan organizatoric general obținut de pe site-ul companiei, există mai mult de 5 nivele ierarhice la nivel corporativ.

Figura Nr. 2. Organizarea Companiei Coca-Cola

De exemplu: șeful diviziei canadiene raportează președintelui și COO al grupului nord-american. Acest președinte raportează CFO, care raportează Biroului Consilierului General. Consilierul general raportează apoi directorului executiv. Este corect să presupunem că există cel puțin câțiva pași în ierarhie la nivel local.

Structura multidisciplinară este benefică pentru organizație din mai multe motive. Diviziunea bazată pe regiunea geografică permite ca anumite aspecte ale operațiunilor companiei să fie adaptate pieței individuale. Este posibil ca o campanie sau un slogan publicitar să nu fie adecvată pentru o altă piață, astfel încât deciziile privind anunțurile specifice să fie apropiate de piețele individuale. Structurile multidisciplinare permit managerilor divizionali să gestioneze operațiunile zilnice, în timp ce managerii corporativi sunt liberi să se concentreze pe planificarea pe termen lung.

Proces continuu sau producție de flux înaltă, structura tipică a unei întreprinderi de producție care utilizează producția în masă este o structură mecanică, în care producția eficientă este scopul dorit. Structura companiei Coca-Cola este unică prin faptul că are multe caracteristici ale unei structuri organice. Acest lucru se datorează accentului pus pe marketing și pe recursul local. Neconcordanța structurală înseamnă că producția din cadrul organizației poate să nu fie cât mai eficientă posibil; totuși, beneficiile structurii organizației depășesc consecințele.

1.3. Veniturile companiei

Conform raportului anual din 2005, compania vinde produse de băuturi în peste 200 de țări. Raportul mai prevede că din cele peste 50 de miliarde de porții de băuturi de toate tipurile consumate în întreaga lume în fiecare zi, băuturile purtând mărcile comerciale deținute de Coca-Cola sau licențiate pentru aceasta reprezintă aproximativ 1,5 miliarde. Dintre acestea, băuturile cu marca comercială "Coca-Cola" sau "Coca-Cola" au reprezentat aproximativ 78% din totalul vânzărilor de galoane ale companiei. De asemenea, conform raportului anual din 2007, Coca-Cola a avut vânzări de galoane distribuite după cum urmează:

Bibliografie

1. Ballou Ronald - Bussiness Logistics/Supply Chain Management, a 5-a ediție, New Jersey, 2004;

2. Christopher M - Logistics and supply chain management - creating value-adding newtorks, a 3-a ediție, FT Prentice Hall, Londra, 2005;

3. Frohlich - Arcs of integration: an international study of supply chain strategies”, Jurnal of Operations Management, Vol. 19, 2001;

4. Gattorna J - Living supply chains - how to mobilize the enterprise around delievering what your costumers want, Prentice Hall, Londra, 2006;

5. Harrison & Van Hoek - Logistics management and strategy - competing through the supply chain, a 4-a ediție, Prentice Hall, Londra, 2011;

6. Slack N & Johnston S - Operations management, a 5-a ediție, Prentice Hall, Londra, 2006;

Preview document

Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 1
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 2
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 3
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 4
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 5
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 6
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 7
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 8
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 9
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 10
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 11
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 12
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 13
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 14
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 15
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 16
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 17
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 18
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 19
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 20
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 21
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 22
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 23
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 24
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 25
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 26
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 27
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 28
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 29
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 30
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 31
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 32
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 33
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 34
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 35
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 36
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 37
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 38
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 39
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 40
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 41
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 42
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 43
Optimizarea aprovizionării cu materie primă și energie pentru reducerea prețului produsului finit - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • 6 APROVIZIONAREA, PRIMA VERIGA A LANTULUI LOGISTIC.docx
  • 7 OPTIMIZAREA APROVIZIONARII CU MATERII PRIME SI ENERGIE PENTRU REDUCEREA PRETULUI PRODUSULUI FINIT.docx
  • 5 ORGANIZAREA TEHNICA SI ADMINISTRATIVA A UNEI COMPANII.docx
  • 8 Concluzii.docx
  • 3 Cuprins.docx
  • 4 Introducere.docx
  • 9 Bibliografie.docx
  • 1bAnexa fisa lucrarii.docx
  • 2 a Rezumat.docx
  • 2 b Abstract.docx

Alții au mai descărcat și

Semnificația logisticii în cadrul procesului de planificare strategică a întreprinderii

1. SISTEMUL LOGISTIC (S.L.) DEFINIŢIE, STRUCTURĂ, TIPOLOGIE 1.1. Definiţie, terminologie utilizată în S.L. Pornind de la elementele componente...

Management prin Kaizen

Strategia îmbunătăţirii continue cunoscută sub denumirea japoneză “KAIZEN”** reprezintă o strategie integratoare, transfuncţională prin care se...

Modalități de implementare a strategiilor la nivelul fermei prin metode de ordonanțare a proiectelor la SC Altex SRL

INTRODUCERE ALTEX este liderul produselor electronice, electronicii de casa, IT & C si multimedia din Romania. In prezent, retelele Altex cuprind...

Structura organizatorică a unei întreprinderi

S.C. MECHEL REPARATII SRL este o societate comercială cu raspundere limitata, avand unic acţionar pe SC Mechel Târgovişte SA. Societatea presteaza...

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Factorul - resurse umane în logistică

Majoritatea firmelor din lume sunt din ce in ce mai preocupate in legatura cu competitivitatea lor sau cu capacitatea lor de a face fata unei...

Delimitări ale Managementului Lanțului de aprovizionare-livrare în Domeniul Militar

1. DOMENII ALE MANAGEMENTULUI LANŢULUI DE APROVIZIONARE -LIVRARE Competitivitatea şi performanţa unei organizaţii sunt dependente de apartenenţa...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Ai nevoie de altceva?