Podișul Dobrogei de Sud

Introducere

În elaborarea lucrării s-a luat în considerare exploatarea fondului de informații meteorologice al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea (C.M.R.D.), Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie din București si Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), dar am utilizat și informații oferite de o serie de lucrări de specialitate din diverse domenii. De asemenea lucrarea își propune să ofere și o imagine sugestivă în mod special prin intermediul reprezentării grafice și cartografice a resurselor climatice prin încălzire sau răcire a ariilor de pe întregul teritoriu al podișului Dobrogei de Sud. În realizarea analizei m-am bazat pe valorile medii orare, zilnice, lunare și anuale ale temperaturii și umezelii relative a aerului, a presiunii atmosferice și a vitezei vântului provenite de la stațiile meteorologice din Dobrogea de Sud. Aceste date sunt publice, la îndemâna oricui dar sunt contra cost, pe baza acestor date pe o perioadă de 10 ani, s-au realizat statistici pentru această teză.

Clima unei regiuni se exprimă ca fiind suma tuturor stărilor și manifestărilor vremii de-a lungul timpului dată de interacțiunea specifică și complexă a tuturor factorilor climatogeni: radiativi (de exemplu radiația solară ca factor energetic primar); dinamici (când circulația atmosferei este privită ca factor energetic secundar); fizico-geografici (când suprafața activă este prezentată ca factor de transformare și acumulator de energie termică).

Podișul Dobrogei prin poziția sa geografică în sud-estul României, aspect și altitudini reduse (70 - 250 m), specificul său climatic și topoclimatic se încadrează în sectorul cu climat temperat semiarid, cu un caracter continental în sud-vest, vest și partea centrală și un caracter maritim în sud-est si est (Ciulache S., 2002).

Starea vremii constituie o condiție de viață, un element de risc, dar și o resursă de mediu. În consecință, studiul condițiilor climatice a fost și rămâne o preocupare universală și permanentă a omenirii. În cele ce urmează, sunt trecute în revistă câteva repere istorice, semnificative pentru meteorologia româneasca și dobrogeană.

- În acest prim capitol s-a făcut o prezentare generală a particularităților climatice din teritoriul analizat dar și factorii care influențează și care au determinant repartiția principalelor elemente meteorologice.

- Din al doilea capitolul reiese scopul lucrării, materiale și metode de analiză a parametrilor studiați din Podișul Dobrogei de Sud.

- Capitolul al treilea este dedicat evoluției climei din ultima jumătate de secol în Dobrogea de Sud, dar și a aspectelor generale privind clima și factorii acesteia: factorii climatogeni dinamici, factorii climatogeni fizico-geografici dar și caracteristicile

principalelor elemente climatice cum ar fi: factorii radiativi, temperatura aerului, temperatura medie anuală, temperatura medie a lunii iunie, temperatura medie a lunii ianuarie, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitațiilor atmosferice, durata de stralucire a soarelui dar și intensitatea vântului.

- În capitolul patru se prezintă poluarea aerului în Dobrogea de Sud, cu tipurile de poluanți emiși în atmosferă și sursele acestuia.

- În ultimul capitol sunt prezentate efectele poluării asupra sănătații din Dobrogea de Sud.

- În final lucrarea mai cuprinde bibliografia consultată, iar aspectele teoretice din această lucrare sunt justificate și demonstrate de un număr de 9 tabele și 40 de figuri.

- Finalizarea lucrării în formă actuală s-a realizat sub îndrumarea permanentă a doamnei Lector Dr. Samargiu Manuela Diana. În finalul acestei lucrări de disertație țin să le mulțumesc părinților pentru sprijinul moral și financiar.

Capitolul I

Aspecte introductive și reprezentări istorice cu privire la studiul climei din Dobrogea de Sud

- Aspecte introductive

Primele indicii asupra climei Dobrogei de Sud le întâlnim la Herodot (sec V î.e.n.), în descrierile cu caracter istoric și geografic pe care le-a făcut acestor ținuturi, în perioada ce a urmat înființării primelor colonii de către negustorii greci, în locurile unde țărmul a oferit condiții prielnice.

Între anii 9-17 e.n., Ovidiu, poetul roman exilat la Tomis, cetatea cea mai înstărită de pe țărmul răsăritean al Dobrogei, în operele „Tristele” și „Ponticele”, vorbește mult despre aspectele climei locului. Multe din versurile sale se referă la: „frigul cel cumplit”, stăpân „tot timpul peste an”, la „Pontul ars de ger”, la apele Istrului, atât de înghețate încât se putea traversa râul cu piciorul. De asemenea, vorbește și despre marea înghețată din fiecare iarnă, poetul fiind impresionat de corăbiile prinse-n gheața groasă. Despre zăpadă spune că era înghețată de „crivatul sălbatic”, „Nu s-a topit cea veche și vine alta nouă / Și-n multe părți rămâne omăt din doua ierni”. Tot de la Ovidiu aflăm că vântul era atât de puternic încât dezgolea case și surpa la pământ turnurile înalte.(Fig. 1.1)

Din secolul I e.n. și până în sec XIX, informațiile referitoare la aspectele climei Dobrogei sunt destul de sumare și la intervale mari.

Din studiile Iui Nicolae Topor aflăm că în anul 1462, luna iunie a fost caldă și secetoasă, „arșița moleșea și slăbea caii lui Mohamed Sultan care înainta contra lui VIad Țepeș”. Vara lui 1475, însă, „fiind foarte ploioasă îi făcea rău astfel că amână expediția contra lui Ștefan Vodă pentru primăvara anului următor”.

Ștefan C. Hepites a pus bazele unei rețele de stații meteorologice în Dobrogea, Muntenia și Moldova. Tot el a introdus pentru prima dată efectuarea observațiilor meteorologice în mod sistematic, din oră în oră, între orele 06 și 22, zilnic, începând cu anul 1878.