Politica de Mediu a Uniunii Europene

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE.4
1. Aspecte generale.8
1.1. Eco-globalizarea.8
1.2. Aspectele privind supravegherea calitatii mediului pe plan international.10
1.3. Impactul asupra dreptului international al mediului.11
1.4. Actorii institutionali ai politicilor de mediu din UE.12
1.5. Obiectivele si principiile politicii de mediu din UE.14
1.6. Instrumente de aplicare a politicilor de mediu la nivelul statelor membre ale UE.16
1.7. Analiza SWOT a politicii de mediu in UE.20
2. Politica de mediu- factor al dezvoltarii durabile la nivelul Uniunii Europene.24
2.1. Indicatorii dezvoltarii durabile.27
3. Cooperarea instiututionala europeana privind rezolvarea problemelor globale de mediu.30
3.1. Conferintele mondiale din domeniul protectiei mediului si documentele adoptate.30
3.2. Baza legala.41
3.3. Programele de actiune pentru mediu - cadrul general de implementare a politicii de mediu.44
3.4. Programul de promovare a ONG-urilor active in domeniul protectiei mediului.57
3.5. Consiliul European.72
3.6. Comisia Europeana.73
3.7. Consiliul Ministerial.74
3.8. Parlamentul European.75
3.9. Curtea de Justitie.76
Concluzii si recomandari.77
Bibliografie.80


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Notiunea de mediu, notiune cameleon, cum este caracterizata de Michel Prieur , cunoaste nenumarate valente si este folosita cu intelesuri mai mult sau mai putin diferite in numeroasele medii ale societatii umane.
Oamenii de stiinta, economistii, juristii, politicienii, slujitorii artelor, sensibilizati de importanta covarsitoare a imperativului de protectie a mediului si a resurselor naturale, reliefeaza anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic.
Termenul de mediu ramane, totusi, o notiune generala, dificil de sintetizat intr-o definitie care sa satisfaca pe toata lumea.
Exista, insa, in mod obisnuit, doua sensuri diferite pe care le imbraca expresia "mediul". O prima acceptiune, izvorata din stiintele naturii si aplicata societatii umane, deci o abordare ecologica (ansamblul de elemente si echilibre de facto care conditioneaza viata unui grup biologic); cealalta acceptiune, care este datorata limbajului arhitectilor si urbanistilor si care se refera la zona de contact intre spatiul construit si mediul natural (deci intre spatiul artificial si cel natural).
Aceste doua acceptiuni ale notiunii de mediu nu lasa, desigur, indiferenta calificarea sa din punct de vedere juridic. Asadar, pana in prezent nu putem afirma ca mediul se bucura de o calificare juridica sau de un statut juridic unanim acceptat.
Creatie a doctrinei, a jurisprudentei si a reglementarilor juridice conventionale sau legale, notiunea de mediu cunoaste o relativa varietate si inregistreaza, totodata, o evolutie.
Astfel, pentru Comunitatile europene mediul reprezinta ansamblul elementelor care, in complexitatea relatiilor lor, constituie cadrul, ambianta si conditiile vietii oamenilor, astfel cum exista sau cum sunt percepute .
Subliniind caracterul dinamic al dispozitiilor legislative (dreptul pozitiv), trebuie sa punem in evidenta atat rolul doctrinei in fundamentarea notiunii, cat si rolul creator al jurisprudentei, care au contribuit la definirea mediului.
In dreptul italian, prima definitie a mediului, data in mod formal de Legea nr.349/1986, a provocat o ampla dezbatere in doctrina juridica. Pentru a interpreta cat mai exact continutul notiunii de mediu, Curtea Constitutionala (Decizia nr.210 din 28 mai 1987) a declarat ca exista o tendinta a legiuitorului de a parveni la o conceptie unitara care cuprinde toate resursele naturale si culturale, precizand: "Mediul inseamna conservarea, gestionarea rationala si ameliorarea conditiilor mediului natural (aer, apa, sol si toate celelalte componente), existenta si conservarea patrimoniului genetic terestru si acvatic, a tuturor speciilor vegetale si animale care vietuiesc in mediu in stare naturala si, in fine, fiinta umana cu toate manifestarile sale".
Dar decizia Curtii Constitutionale Italiene cea mai cunoscuta in materie (din 30 decembrie 1987) si care da o definitie juridica mult mai precisa, in care se regasesc si ecourile doctrinei, afirma: "Mediul este considerat ca un bun imaterial unitar cu diferitele sale componente, fiecare dintre ele putand constitui, separat, un obiect de protectie; dar toate, in ansamblul lor, constituie o unitate". Curtea explica in continuare ca mediul este protejat deoarece este o conditie care defineste calitatea vietii, el constituind habitatul natural in care omul traieste si activeaza, fiind absolut necesar colectivitatii. Protectia mediului se impune, de altfel, inainte de orice, prin dispozitii constitutionale (art.32 din Constitutia Italiana).
Aceasta idee este sustinuta si de doctrina belgiana care cauta sa defineasca mediul ca pe o constatare elementara avand in vedere ca fiecare specie vie - fie ca este vegetala, animala sau umana - are nevoie de conditii naturale fundamentale care sa-i garanteze existenta si dezvoltarea. Este, deci, mediul fizic sau biologic - mediul inconjurator - in care poate gasi aceste conditii necesare.
Tot asemenea, Maurice Kamto , analizand dreptul mediului in Africa, subliniaza faptul ca nu exista o definitie generala unanim admisa in dreptul pozitiv. Unele texte nationale dand definitii partiale sau limitate la un obiectiv precis, nu se ajung, totusi, la o definitie globala.
Asa cum remarca M. Kamto, in acel moment Proiectul de Pact International privind Mediul si Dezvoltarea (Comisia U.I.C.N.) propunea o definitie generala in cadrul art.1 al acestuia prevazand ca "se intelege prin mediu materia in ansamblul sau, resursele naturale, inclusiv patrimoniul cultural si infrastructura umana indispensabila activitatilor social-economice".
O alta definitie juridica a mediului o ofera Conventia privind raspunderea civila pentru prejudiciile cauzate de activitati periculoase pentru mediu, redactata de Consiliul Europei si deschisa spre semnare la Lugano la 21 iunie 1993 si care, in cadrul definitiilor cuprinse de art.2 la punctul 10 mentioneaza:


Fisiere in arhiva (1):

  • Politica de Mediu a Uniunii Europene.docx

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

A. Legi si alte acte normative:
1. Legea pentru protectia mediului, nr.137/1995, pana la modificarea sa prin OUG nr 91/2002, aprobata prin Legea nr 294/2003;
2. Legea nr. 294/2003 privind aprobarea O.U.G. nr. 91/2002, in M.Of. P.I nr. 505 din 14 iunie 2003;
3. Legea nr.451/2000 pentru ratificarea Conventiei Europene a peisajului adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000, M.Of. P.I nr. 536/23.07.2002;
4. Directiva Uniunii Europene 85/337, amendata prin Directiva Uniunii Europene 97/11;
5. O.U.G. nr. 91/2002 privind modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 in M.Of. P.I nr.465 din 26 iunie 2002;
6. OUG 78/2000 aprobata prin Legea 426/2001 publicata in M.O., partea I, nr. 411 din 25 iulie 2001;
B. Autori:
1. Relicovschi, Adina - ,,Politici in managementul mediului", Institutul European din Romania, Bucuresti: 2000;
2. Bran Florina and ILDIKOI.(2004). EcologieGenerala, Editura ASE, Bucuresti;
3. P. Bacal / Evaluarea si gestionarea riscurilor ecologice // Materialele Conferintei Stiintifice Internationale ,,La un pas de integrare: oportunitati si amenintari", 2-3 iunie 2006, Universitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Vol.I., Craiova, 2006;
4. M. Vuta. Instrumente economico-financiare de protectie a mediului. Bucuresti, 2003;
5. Dutu M., Dreptul mediului, Editura Economica, Bucuresti, 1998;
6. Michel Prieur, Droit de l'Environnement, Ed.Dalloz, Paris, 1991;
7. Benoit Jadot, Jean-Pierre Hannequart, Etienne Orban de Xivery, "Le droit de l'environnement", Edit. De Boeck Universite, 1988;
8. Maurice Kamto, Droit de l'environnement en Afrique, Edicef AUPELF, Paris, 1996;
9. M.Uliescu, La responsabilite civile pour les activites dangereuses dans le cadre du Conseil de l'Europe, Revue internationale de droit compare, 1994, Paris;
10. DUTU Mircea, ,,Environmental Law Studies", Ecological University Press, Bucuresti, 2004;
11. MARINESCU Daniela, ,,Tratat de dreptul mediului", Editura All Beck, Bucuresti, 2003;
12. DUTU Mircea, ,,Drept international al mediului", Editura Economica, Bucuresti, 2004;
13. Marius Profiroiu, Alina Profiroiu, Irina Popescu, Institutii si politici europene, Ed. Economica, 2008;
14. V. Rojanschi, F. Bran, Politici si strategii de mediu, Editura Economica, Bucuresti, 2002;
15. A. Culic, R. M. Petrescu, Managementul si legislatia deseurilor, EFES, Cluj-Napoca, 2006;
C. Reviste si studii de caz:
1. Programul de Actiune pentru secolul XXI, adoptat de Conferinta Mondiala ONU pentru Mediu si Dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992;
2. Revista Studii de Securitate, Ed. British Council, articolul Securitatea economica si a mediului;
3. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 17 July 2002 on Environmental Agreements at Community Level within the Framework of the Action Plan on the "Simplification and Improvement of the Regulatory Environment,, [COM(2002) 412 final - Not published in the Official Journal];
4. Taxele de mediu in Romania - Studiu elaborat de CEROPE in cadrul Programului Phare RO 2003/005-551.02.03;
D. Internet:
1. ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabila
2. www.dezvoltaredurabila.org/
3. http://www.apmbz.ro/2gdscp/Ghid%20compostare.doc


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!