Proceduri Administrativ-Jurisdictionale și Recursurile Administrativ-Jurisdictionale

1.Natura juridică a procedurilor administrativ-jurisdicţionale

Problematica procedurii administrativ-jurisdicţionale şi a modului de contestare a actului administrativ-jurisdicţional în justiţie. Aceasta este strâns legată şi complementară art. 2 alin. (1) lit. d) din lege , iar pentru a asigura înţelegerea unitară a problematicii actelor administrativ-jurisdicţionale, trebuie să facem trimitere de la început la acest text legal, care lămureşte noţiunea actului administrativ-jurisdicţional.

Înainte de revizuirea constituţională din 2003, recursul administrativ- jurisdicţional trebuia, obligatoriu, exercitat înainte de sesizarea instanţei de contencios administrativ, sub sancţiunea decăderii, fiind, prin urmare, un recurs administrativ prealabil sesizării acestei instanţe.

Deşi a rămas un recurs prealabil sesizării instanţei de contencios-administrativ, caracterul obligatoriu al recursului administrativ-jurisdicţional nu mai subzistă, el devenind facultativ, in considerarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Legea fundamentală, conform căreia,jurisdicţiile administrative sunt facultative şi gratuite". Astfel, persoanele fizice sau juridice nu mai sunt obligate să recurgă la recursul administrativ-jurisdicţional atunci când intenţionează să conteste un act admi¬nistrativ pentru care legea prevede această procedură, putând intenta direct acţiunea în contencios administrativ.

Urmare a acestei realităţi juridice consacrate constituţional, Legea contenciosului-administrativ reglementează problema raportului dintre recursul administrativ-jurisdicţional şi acţiunea în contencios admi¬nistrativ pe următoarele coordonate:

a) jurisdicţiile administrative speciale sunt facultative şi gratuite, prin urmare, dacă prin lege este reglementată o anumită procedură administrativ-jurisdicţionala de contestare a unui act administrativ, ea poate fi urmată de petiţionar sau, în egală măsură, acesta poate sesiza direct instanţa de contencios administrativ;

b) de asemenea, dacă procedura administrativ-jurisdicţionala este formată din fond şi căi de atac, petiţionarul are opţiunea de a renunţa la căile de atac administrativ-jurisdicţionale şi de a intenta acţiune în contencios-administrativ, de aceasta dată într-un termen special de 15 zile;

c) după exercitarea căilor de atac administrativ-jurisdicţionale prevăzute de legea specială se poate intenta acţiune in contencios admi¬nistrativ, în termenul special de 15 zile.