Proceduri Speciale de Cercetare a Minorilor Infractori

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 2
I. INSTITUTIA REEDUCARII MINORULUI DELINCVENT 5
1.1. Concepte si sensuri 5 
1.2. Cronologia institutiilor de reeducare de pe teritoriul tarii noastre 9
1.3. Repere psiho-sociale ale procesului de reeducare a minorului delincvent 13
II. LEGISLATIA INTERNATIONALA IN DOMENIUL JUSTITIEI 
JUVENILE 17
2.1. Principalele instrumente ale justitiei juvenile si felul in care se sustin
reciproc 17
2.2. Reflectarea legislatiei internationale in dreptul intern 22
III. REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSEI INCHISORII DE CATRE 
DETINUTII MINORI 30
3.1. Dispozitii generale cu privire la regimul executarii pedepselor privative de 
libertate 30
3.2. Drepturile si obligatiile detinutilor minori 34
IV. RASPUNDEREA PENALA SI REGIMUL DE EXECUTARE A PEDEPSEI 
DE CATRE DETINUTII MINORI 39
4.1. Raspunderea penala a minorului infractor 39
4. 2. Liberarea detinutilor minori 44
5.3. Programe educative desfasurate cu detinutii minori 54
5.4. Regimul sanctionator al minorilor in tarile europene 65
V. COPIII IN CONFLICT CU LEGEA 67
5.1. Copiii in conflict cu legea 67
5.2. Unele probleme ale copiilor la contactul cu sistemul de justitie ca urmare a 
comiterii unui delict 72
VI. CONCLUZII 86
LISTA DE ABREVIERI 88
BIBLIOGRAFIE 89


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Penitenciar - un cuvant care sperie mintile majoritatii oamenilor societatii moderne, incepand cu truditorul zi lumina din mediul rural si terminand cu cel care coboara din limuzina inconjurat de bodyguarzi.
Totusi exista o exceptie de la regula: o mana de oameni pentru care penitenciarul a devenit un mod de viata, un al doilea camin. Care este adevarata sansa a acestei categorii de infractori de a deveni utili societatii? Poate institutia liberarii conditionate sa ajute intr-un mod benefic aceasta categorie de care fuge toata lumea? Toti ceilalti ii considera pierduti, fiindca multi intra in penitenciar la varsta adolescentei si ies cu parul alb, fara familie, casa, un loc de munca si fara nici un sprijin.
Ce poate face societatea romaneasca pentru ca cei ajunsi aici sa nu fie considerati pierduti, pentru reinsertia lor sociala? Pentru ca venirea individului in penitenciar nu este urmarea unui act propriu de vointa sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii intr-un spital sau efectuarii stagiului militar) ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice. Contribuabilul se simte in siguranta stiind ca anume talhar sau violator a ajuns in spatele gratiilor, dar uita ca respectivul va fi eliberat intr-o zi si va fi liber sa comita alte fapte de natura penala.
Societatea romaneasca de tranzitie nu a gasit inca solutia de reabilitare postexecutionala pentru ca fostii detinuti sa nu fie tentati a se intoarce iar in mediul penitenciar. Exista numeroase studii ale unor psihologi, sociologi, criminologi, dar punerea in practica a ideilor acestora lipseste cu desavarsire. Statul cheltuie anual miliarde de lei pentru a asigura toate conditiile de sedere persoanelor private de libertate si pentru a crea cadrul legal punerii in practica a politicii penale. Liberarea conditionata este portita de care beneficiaza detinutii din partea legiuitorului ca, dupa executarea unei fractii obligatorii din pedeapsa si in urma unei bune conduite, acestia sa paseasca in libertate in ciuda faptului ca nu au executat pedeapsa in intregime. Pentru ca liberarea conditionata sa aiba efectul scontat ar trebui sa existe o serie de factori si conditii care sa il determine pe fostul condamnat sa duca o viata normala, iar riscul ca societatea civila sa mai fie pagubita de unele valori umane sau materiale sa fie mult diminuat. Prima sansa a celui condamnat la pedeapsa cu inchisoarea o constituie familia pentru ca ea reprezinta celula de baza a societatii. Familia vine in vizita la detinut, poarta corespondenta cu acesta, ii trimite pachete, dar are suportul uman si financiar de a se putea implica activ in viata fostului detinut? Mediul penitenciar deformeaza caracterul celui ce sta o perioada de timp in spatele gratiilor, fiindca sistemul valorilor aici se modifica total.
Mediul penitenciar nu permite intotdeauna o exteriorizare morala autentica din partea detinutilor. Raporturile interumane ce se stabilesc intre ei sunt puternic marcate de privarea de libertate, de frustrarea afectiva si informationala. Aceasta face ca raporturile dintre indivizi sa fie determinate de interese materiale imediate care altereaza ambianta morala in cadrul colectivului de detinuti. In aceste conditii cu greu poate fi vorba de existenta sau mentinerea unor detinuti cu atitudini exemplare pentru restul condamnatilor.
Un vizitator strain care nu este familiarizat cu specificul vietii penitenciarelor, poate aprecia la prima vedere ca regimul de viata din inchisoare are o logica simpla, in care personalul asigura o gama de servicii pentru detinuti - hranire, igiena, recreere, culturizare, securitate. Impresia va fi ca totul tinde catre durabilitatea mediului carceral, detinutii suportand mai greu sau mai usor privarea de libertate.
Dupa un contact mai indelungat cu inchisoarea incep sa fie percepute dimensiunile sale umane, structurile relationale, normele si valorile neoficiale, dinamica zvonurilor, sistemul de privilegii, raporturile de forta, statutele actorilor care participa la viata de zi cu zi, etc.
Regimul de maxima siguranta este poate cel mai dificil dintre toate datorita restrictiilor impuse de legislatia in vigoare si din modul de executare al pedepsei, mult mai dur decat celelalte regimuri, insa in conditiile impuse de recomandarile europene. 
Sunt dese cazurile in care familia il renega pe detinut din cauza comportamentului sau infractional si dupa liberare il va lasa in grija lui Dumnezeu si a anturajului. Sa nu uitam si cazurile care au ales drumul antisocial din cauza mediului familal dezorganizat sau inexistent care nu a putut sa-i asigure drumul spre educatie si l-a impins spre prapastia infractionala.
Cu toate acestea putem admite ca o parte se va salva cu ajutorul familiei sau avand motivatia familiala drept tinta in viitor. Dar restul? A doua sansa ar fi reprezentata de existenta la liberare a unui loc de munca pentru ca fostul detinut sa se poata intretine singur, sa nu fie nevoit sa comita alte infractiuni. Sansele sunt mici avand in vedere ca sunt oameni cu studii superioare care astepta sa-si gaseasca o slujba, iar numarul somerilor si disponibilizatilor este destul de mare. 
Exista dupa 1989 o suma de organizatii guvernamentale si nonguvernamentale care se implica in viata societatii, insa in domeniul reinsertiei postpenale numarul lor este ca si inexistent. In aceste conditii ar mai o singura sansa constand chiar in esenta mediului penitenciar, dar este o sabie cu doua taisuri. Datorita privarilor pe care le impune ii poate determina pe unii sa nu incerce comiterea altor infractiuni, dar la fel de bine unii pot pleca de aici adevarati asi ai vietii criminale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Proceduri Speciale de Cercetare a Minorilor Infractori.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!