Productiile Mediatice de Divertisment intre Utilitate si Distractie

Cuprins disertatie Cum descarc?

CUPRINS
Introducere : Explozia productiilor de divertisment in televiziunea romana. 1
CAPITOLUL I : De la eveniment,informatie, la divertisment televizat. 3
1.1 Definitia si caracteristicile evenimentului 7 1.2 Definitia si caracteristicile informatiei 9 1.3Conceptul de comunicare - definitii, caracteristici, tipuri,Comunicarea televizuala 10 1.5Functia de divertisment: caracteristici 11
CAPITOLUL 2 : Audienta, factor important in selectia emisiunilor de divertisment televizate 13
2.1 Televiziunea intre audienta si consum 15. 2.2 Masurarea audientei. Scurt istoric 18 2.3 Indicatori de audienta 19 2.4 Metode de cercetare a audientei 21 2.5 Metode de masurare a audientei 32
CAPITOLUL 3: Reality-show-ul si talk-show-ul din perspectiva teoretica 33
3. 1. Evolutia televiziunii-intre realitate si fictiune 32 3. 2.Cum definim Reality-show-ul:definitie, caracteristici 36 3.3.Reality-show-ul versus talk-show 38 3. 4. Reality-show-ul si talk-show-ul in Romania 42 3. 5 Efecte ale reality-show-ului si talk-show-ului asupra publicului 46
CAPITOLUL4:.Studiu de caz, postul de televiziune, Prima Tv, cu emisiunea Cronica Carcotasilor 50
4.1.Istoricul si particularitatile televiziunii Prima Tv 51 4.2 Cotele de audienta si grila de programe a emisiunilor de divertisment 52 4.4Analiza unui produs media-Cronica Carcotasilor, 60 4.5 Factori externi de influenta a canalului 62
Anexa nr.1 Emisiuni tv,de divertisment,intervale orale, Premiile Radar de Media 63
Anexa nr.2 Audiente si preferinte ale telespectatorilor,cele mai urmarite emisiuni de divertisment a lunii mai 65
Anexa nr.3 Cateva fotografii facute in scopul promovarii emisiunilor de divertisment 68
Concluzii 68
Bibliografie 70


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Lucrarea de fata isi propune sa realizeze o analiza de ansamblu a productiilor mediatice de divertisment ,talk-show-uri si reality-show-uri , a felului in care acestea sunt livrate publicului, a elementelor cheie pe care televiziunile le-au imaginat pentru ca totul sa fie cat mai ,,cathing",si a utilitatii care se bazeaza pe destinderea consumatorilor si evadarea din viata de zi cu zi. In fiecare zi, in fiecare moment, fiintele comunica intre ele, adica fac schimb de informatii. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite "mijloace de comunicare in masa" sau "mass-media".Comunicarea face posibila coexistenta oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalti. Comunicarea directa intre oameni este realizata prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a impartasi cunostinte cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul carora sa se transmita informatiile la distanta: acestea sunt mijloacele de comunicare in masa sau mass-media. Aparitia audiovizualului si in special a televiziunii a dus la o explozie informationala si de comunicare ce defineste prin caracteristici proprii un limbaj accesibil si instantaneu. Daca mesajul tiparit presupune cunoasterea semnelor comunicarii pentru a fi receptat, cel putin in mica parte de publicul a "law-education", mesajul audiovizual dispune atat de imagine, cat si de cuvant in relatarea informatiilor, ceea ce ii confera un statut particular.Modalitatea prin care practic televiziunea poate aduce divertisment de oriunde de pe planeta si avand avantajul fata de posturile de radio de a transmite si imagini din acel loc, a contribuit decisiv la importanta pe care o are astazi televiziunea. Nu intamplator, Wangermel si Lhoest sunt de parere ca televiziunea a ajuns cel mai autoritar mijloc de comunicare in masa. Prin impactul mijloacelor de exprimare televiziunea nu numai ca determina comunicarea ci mai mult decat atat, contribuie la asigurarea legaturii sociale in societatea noastra individualizata de masa. (Dominique Wolton,"Elogiu marelui public")Conectandu-se cum vrea si cand vrea de acasa, spectatorul participa liber, din spatiul cel mai intim, la o activitate de divertisment colectiva. Publicul dispune de autonomia de a alege canalul de divertisment pentru ca, oferta se incadreaza intr-o sfera larga: el poate alege o televiziune generalista de stat sau o televiziune comerciala. Multitudinea optiunilor telespectatorilor, devenita posibila ca urmare a aparitiei posturilor particulare ,a marit substantial numarul consumatorilor de televiziune. Romanul s-a trezit brusc in fata unei oferte pe care o astepta, considerata mult prea mult timp ca ,,un fruct oprit", dar pe care nu a fost decat in mica parte, pregatit sa o primeasca selectiv,,,A inghitit" de toate!Dincolo de aceasta explozie de divertisment si de ofertele generoase ale posturilor de televiziune din tara noastra, am observat ca in emisiunile televizate care se deruleaza pe diferitele canale din Romania sistemul mass media este stimulat de libertatea de expresie si informatie,de comunicare,granita dintre jurnalism si disvertisment devine din ce in ce mai putin vizibila,presa populara a privilegiat intotdeauna divertismentul,mijloacele de comunicare recurgand la el in toate productiile.Efectele productiilor mediatice de divertisment confera mijloacelor de informare in masa mai multe roluri,terapeutic cathartic,de eliberare de descarcare de educare.Intr-un mod subtil divertismentul poate sa educe si sa instruiasca societatea prin intermediul jocurilor de logica,a cuvintelor incrucisate,a emisiunilor de divertisment cu caracter informativ.Se pare, ca diferitele emisiuni de divertisment relateaza aceleasi evenimente suplinite de aceleasi imagini. Singurele elemente distinctive par a fi modul de prezentare din studio, realizarile tehnice ale televiziunii si comentariile care insotesc emisiunile difuzate, in realitate, televiziunile se intereseaza de aceleasi chestiuni distractive si social-economice.De unde, totusi, aceasta standardizare a divertismentului? In plus, mass-media are ca obiect de interes mai mult noutatile negative decat pe cele favorabile societatii in care traim, preferand astfel divertismentul cu caracter senzationalist, cu un grad ridicat de spectaculozitate.Ne intrebam atunci de ce din marea cantitate de informatii care parvine institutiilor media, in emisiunile de divertisment sunt selectionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informatie si cum se opereaza ierarhizarea emisiunilor? Oare tendinta generala de globalizare se extinde si in domeniul informatiei televizate?Plecand din acest punct se impune sa intelegem cum ia nastere o informatie televizata si cum ajunge aceasta pe o anumita pozitie in emisiunile de divertisment televizate. Aceasta problematica ne indeamna sa ne intrebam mai intai: Ce este aceea o informatie? Sunt verificate informatiile inainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informatiilor care vor fi difuzate? Decizia apartine uneia sau mai multor persoane? In functie de ce obiective se decide retinerea unei informatii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente in alegerea lor, sunt stapane asupra propriilor decizii sau sunt influentate de catre factori externi, si daca da, care sunt ei? Interesul si curiozitatea de a raspunde la toate aceste intrebari ne-au condus la alegerea subiectului prezentei lucrari Pentru a putea raspunde mai bine la aceste intrebari, mi s-a parut indispensabil sa inteleg cum anume are loc procesul de selectie a informatiei la modul concret.Mi-am indreptat deci atentia catre un post de televiziune comercial specializat in difuzarea emisiunilor de divertisment, si anume PRIMA Tv cu emisiunea Cronica Carcotasilor pentru a intelege cum se desfasoara acest proces printr-o monitorizare intr-un interval de sapte zile.Similar filmului , televiziunea si productiile video reprezinta mijloace de cultura in masa care utilizeaza tehnica de reproducere tehnologica. Se pare ca artele reproductibile, de genul televiziunii, productiilor video, unicitatea si transcendenta au pierdut irevocabil teren in favoarea multiplicitatii, efmerului si caracterului anonim. Conceptiile pivind productiile tv de divertisment imbraca doua forme: prima forma sunt o constituie : reality-show"- ul transmiterea realitatii direct si intr-un timp real spectatorului, aparent fara nici o selectare, control sau mediere si a doua forma talk-show-ul, care este o forma de schimb organizata astfel incat sa scoata la iveala conflictul, drama umana, sub diverse aspecte, in legatura cu o tema-pretext, printr-o confruntare a unor judecati si opinii exprimate transant si cu ajutorul unui dispozitiv televizual 
CAPITOLUL I : De la eveniment,informatie,comunicare la divertisment televizat
Am pomenit in deschiderea lucrarii mai tot timpul de informatie si eveniment fara a aduce lamuriri cu privire la aceste doua concepte. Prin urmare consideram ca este necesar sa le clarificam, si sa subliniem diferentele, dar si legatura dintre informatie si eveniment. Facand referinta la Mouillaud si Tetu[1], Thierry Lancien (1995, p.9) defineste intr-o maniera simpla relatia dintre aceste doua concepte: putem numi eveniment faptele intamplate in ceea ce numim realitate, pe cand informatia este tratarea mediatica a acesteia."


Fisiere in arhiva (1):

  • Productiile Mediatice de Divertisment intre Utilitate si Distractie.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!