1. Argument pag. 4 2. Introducere ..pag. 5 3. Capitolul I: Tranzitia bibliotecar-profesor documentarist ..pag. 7 4. Capitului II: Misiunea profesorului documentarist pag. 14 5. Capitolul III: Rolul major al profesorului documentarist in cadrul procesului Instructiv-educativ ..pag. 24 6. Concluzii .pag. 27 7. Anexa 1 ...pag. 30 8. Anexa 2 ...pag. 31 9. Anexa 3 ...pag. 32 10. Anexa 4 ...pag. 33 11. Anexa 5 ...pag. 34 12. Bibliografie .pag. 35
ARGUMENT Am pornit in eleborarea acestei teze de la premisa ca profesorul documentarist este cel care gestioneaza resursele centrului de documentare si informare, in vederea facilitarii accesului la informatie, asigurarii exploatarii si valorificarii cat mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de catre utilizatori, din perspectiva egalizarii sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite. Profesorul documentarist initiaza si participa la activitati cu caracter cultural in vederea promovarii culturii romanesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificarii modelelor, a acceptarii si valorizarii pluralitatii culturale. Profesorul documentarist participa la demersurile de promovare a activitatilor centrului de documentare si informare si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii catre comunitatea educativa si societate. Pentru ca elevii sa fie capabili sa-si caute sursele de informare in CDI ei vor trebui sa cunoasca, inainte de toate, modul de organizare fizica si intelectuala a centrului de documentare si informare (spatiile specifice, sistemul de cotare, modul de organizare a colectiilor, instrumentele de acces la colectii de care dispune centrul de documentare si informare si modul lor de utilizare), precum si drepturile si obligatiile pe care le au in calitate de utilizatori. Nu poate fi vorba de a reduce aceasta etapa importanta la retinerea documentului aflat la indemana, pe cea mai apropiata etajera din CDI sau la redarea datelor gasite in prima enciclopedie rasfoita pentru ca profesorul documentarist are misiuni pedagogice, culturale, de comunicare si de gestiune, favorizand invatarea sociala si colectiva. INTRODUCERE In zilele noastre nu mai este posibil sa fragmentezi realitatea in doua parti: pe de o parte bibliotacile si de cealalta centrele de documentare. De altfel, multe biblioteci sunt numite institute de documentare si informare. Au luat fiinta biblioteci din ce in ce mai specializate. Dezvoltarea activitatilor de documentare in cadrul bibliotecilor este o tendinta fireasca a maturizarii lor, izvorata din necesitatea de a face lumina multimea datelor. Chiar inainte de aparitia documentarii, bibliotecile elaborau, pe masura imbogatirii colectiilor proprii, numeroase lucrari de informare bibliografica, lucrari care stau la baza muncii de documentare. In literatura de specialitate occidentala, in ultimele decenii au aparut mai multe studii care analizeaza masura in care biblioteconomia este o disciplina institutionalizata. Biblioteconomia a fost inteleasa ca domeniul care se ocupa cu organizarea activitatii dintr-o biblioteca. Martin Schrettinger spunea ca biblioteconomia se ocupa cu invatarea cunostintelor teoretice si practice necesare spre a face din cartile adunate o biblioca folositoare. Aprecierea cvasiunanima este ca biblioteconomia este intr-adevar una din cele mai institutionalizate discipline. Se aduc in acest sens argumente: educatia de biblioteca se desfasoara in buna parte in biblioteci si chiar multe scoli de bibliotecari sunt localizate fizic in cladirile bibliotecilor. Institutionalizarea se reflecta si in numele asociatiilor profesionale. Astfel in lumea occidentala se vorbeste mai frecvent de "library associations" decat de "librarian associations". Putem spune ca acelasi argument se aplica si in cadrul scolilor de specialitate care sunt denumite "library schools" si nu "librarian schools". Una din explicatiile acestei situatii ar fi aceea ca bibliotecarii au aparut dupa ce bibliotecile erau deja constituite si au avut initial un rol cu totul lipsit de importanta. Se stie ca multe secole, bibliotecarul nu a fost decat un paznic al cartilor. Bibliotecarul ca furnizor de servicii profesionale este un concept nou, o creatie a secolului al XX-lea, impusa de cresterea in volum a publicatiilor. Lumea din afara bibliotecilor vorbeste de bibliotecari ca despre "cineva care are in ingrijire biblioteca si imprumuta carti", in timp ce biblioteconomia este perceputa drept "activitatea care se face in biblioteca". Din cauza ca multe activitati din biblioteca par repetitive si aparent lipsite de tehnicism, nu se considera ca bibliotecarul ar fi un profesionist, ci un simplu functionar. Statutul bibliotecarului continua inca sa sufere ca urmare a acestui fapt. Insesi relatiile profesionale vorbesc de "vizita intr-o biblioteca" si numai arareori "de consultarea unui bibliotecar".
1. Atanasiu, Pia. Metode si tehnici de lucru pentru sistemele de informare stiintifica. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1976. 2. Badau, Georgeta. Initiere in cercetarea documentara. Alba Iulia: Editura Alba Iulia, 2004. 3. Badau, Georgeta ; Panait, Antonina. Amenajarea si gestionarea unui CDI : Ghid pentru personalul de conducere si personalul din centrele de documentare si informare. Alba Iulia: [s.n.], 2006. 4. Buluta, Gheorghe, Animatia culturala in biblioteca publica, Bucuresti, 1998 5. Buluta, Gheorghe, Civilizatia bibliotecilor, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998 6. Ciorcan, Marcel, Bazele biblioteconomiei, Ed. Craiova, 2005 7. Ciorcan, Marcel, Informarea bibliografica si documentara in bibliotecile publice, Bucuresti, 1997 8. Ciubancan, Lucia. Bibliotecarul scolar. Ghid practic. Cluj-Napoca, Editura Eurodidact, 2002 9. Cristea, S. Studii de pedagogie generala. Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2004. 10. Cucos, C. Pedagogie generala. Iasi, Editura Polirom, 2000. 11. Dragomir, Mariana. Managementul activitatii didactice. Cluj-Napoca, Editura Eurodidact, 2003. 12. Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul in biblioteca. Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti, 2003. 13. Ghidul bibliotecarului scolar pentru liceele pedagogice. Bucuresti, Editura Bibliotecii Pedagogice Nationale ,,I.C.Petrescu", 2004. 14. Horvat, Saluc. Introducere in biblioteconomie. Bucuresti, Editura Grafoart, 1996. 15. Lege privind modificarea si completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic (art.1-7) 17. Ionescu, M. Didactica moderna. Cluj, Editura Dacia, 1995. 18. Iucu, R. Managementul si gestiunea clasei de elevi. Iasi, Editura Polirom, 2000. 19. Neacsu, Ion. Instruire si invatare. Bucuresti, Editura Stiintifica, 1990. 20. Panisoara, O. Comunicarea eficienta. Metode de interactiune eficienta. Iasi, Editura Polirom, 2003. 21. Radu, Ion. Evaluarea procesului didactic. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2000. 22. Regneala, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanta, Editura Ex Ponto, 2001. 23. Regneala, Mircea. Dictionar explicativ de bibloiteconomie si stiinta informarii. Constanta, Editura Exporta,2002. 24. Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecii scolare: instructiuni metodologice: aprobat prin Ordinul Ministerului Invatamantului nr.6566/17.06.1994. Bucuresti: Biblioteca Centrala Pedagogica, 1994. 25. Regulamentul de organizare si functionare a centrului de documentare si informare (C.D.I.), 2005. 26. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Bucuresti, Editura Grafoart, 1995. 27. Stoica, Adrian. Reforma evaluarii in invatamant. Bucuresti, Editura Sigma,1999. 28. Stoica, Ion. Criza in structurile infodocumentare: sensuri si semnificatii contemporane. Constanta, Editura Ex Ponto, 2001. 29. Stoica, Ioan. Structuri si relatii informationale in dezvoltarea invatamantului si a cercetarii romanesti. Bucuresti, Editura Alternative, 1997. 30. Stueart, Robert; Moran, Barbara. Managementul pentru biblioteci si centre de informare. Bucuresti, Biblioteca Nationala a Romaniei si Asociatia Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice - Romania, 1998
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
