Profilul de Personalitate si Psihodiagnoza la Adolescentii Depresivi Forma Usoara sau Severa

Cuprins disertatie Cum descarc?

ARGUMENT 1
ISTORIC 2
CAPITOLUL I
CADRUL TEORETIC GENERAL
1..PERSONALITATEA SI ADOLESCENTA 5
1.1 STRUCTURA PERSONALITATII 5
1.2.FORMAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII 7
1.3 DEZVOLTAREA PERSONALITATII IN ADOLESCENTA 9
1.4 ADOLESCENTA -TRANZITIE DE LA COPILARIE LA MATURITATE 12
1.5 DIALOGUL FAMILIAL - FACTOR IMPORTANT IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII
ADOLESCENTULUI 19
1.6 CONCLUZII CAPITOLUL 1 22
CAPITOLUL II
TULBURAREA AFECTIVA LA ADOLESCENTI
2. DEPRESIA 25
2.1. ETIOLOGIA 25
2.2 TABLOUL CLINIC 29
2. 3. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL 32
2.4 FORME CLINICE 32
2.5 TRATAMENT 33
2.6 EVALUAREA DEPRESIEI 33
2.7 TENTATIVE DE SUICID IN CADRUL DEPRESIEI 36
2.8 PSIHODIAGNOZA ,PSIHOTERAPIA SI CONSILIEREA IN VEDEREA
OPTIMIZARII PERSONALITATII ADOLESCENTULUI 39
2.8.1 CONSILIEREA 39
2.8.2 PSIHOTERAPIA 39
2.8.3 DIFERENTA INTRE CONSILIERE SI PSIHOTERAPIE 39
2.9 OBICTIVELE PSIHOTERAPIEI LA ADOLESCENTI 40
2.10 TERAPIA ANDIDEPRESIVA PSIHOLOGICA 40
2.11. CONCLUZII CAPITOLUL 2 46
CAPITOLUL III METODOLOGIA
3.1 SCOPUL OBIECTUL. SUBIECTUL 48
3.2 OBIECTIVELE CERCETARII 49
3.3 IPOTEZELE CERCETARII 50
3.4 METODE DE LUCRU 50
3.5 CONCLUZIE CAPITOLUL 3 51
3.6 STUDII DE CAZ - PREZENTARE 52
3.6.1 CAZUL 1 52
3.6.2 CAZUL 2 55
3.7 DISCUTII - STUDII DE CAZ 57
3.8 CONCLUZII 60
BIBLIOGRAFIE 63


Extras din disertatie Cum descarc?

ARGUMENT
In alegerea temei propuse pentru aceasta lucrare, au fost determinante cateva motive care au constituit un temei al reflectiei si preocuparii personale pentru problematica depresiei.
1. Cel dintai motiv pentru care afost ales acest subiect, este interesul
personal pentru abordarea tulburarilor afective, atat in ceea ce priveste cunoasterea nosologiei psihiatrice specifice, cat si in privinta strategiilor alese in cadrul psihoterapiei tulburarilor afective. Acest interes personal are la baza frecventa cu care tulburarile afective se intalnesc in practica psihoterapiei ; de asemenea confruntarea personala cu un numar semnificativ de tulburari din sfera depresiei in contextul practicii proprii, a sporit interesul personal in abordarea psihoterapeutica a tulburarilor afective.
2. Un alt motiv pentru care a fost aleasa aceasta tema, este acela al observarii unei dureri psihologice intense, precum si a unei detrese semnificative din punct de vedere psihologic, somatic, social a adolescentilor cu tulburari afective. Toate aceste motive au dus la necesitatea gasirii, in cadrul practicii terapeutice, a unor modalitati cat se poate de rapide si viabile (eficace), in vederea imbunatatirii calitatii vietii adolescentilor, precum si a starii lor psihice, a vietii lor de relatie in general.
3. Suferininta psihica a tinerilor intre 12 si 25 de ani trebuie luata foarte in serios. Adolescenta este un moment dificil. Odinioara, aceasta perioada nu era recunoscuta, in masura in care intrarea in campul muncii se petrecea foarte de timpuriu.
Astfel, perioada de tranzitie pe care o reprezinta acum adolescenta nu exista. Preocuparea grupala a adolescentilor zilelor noastre pare predominanta: tinerii nu se mai raporteaza la modelele parentale sau adulte in general. Ei se identifica mult mai frecvent cu ceilalti adolescenti din grupul lor. Asadar, nu mai cer sfatul persoanelor varstnice sau adulte, nu se mai dezvaluie lor, nu au incredere in medicul care le pare dintr-o alta generatie si, mai ales, isi fac o datorie de onoare de a nu cere ajutorul cuiva mai in varsta. Astfel incat atunci cand au probleme, fie se regasesc singuri, fie urmeaza sfaturile, nu intotdeauna excelente, ale prietenilor, care nu au experienta din moment ce sunt de aceeasi varsta.
Tulburarile dispozitiei afective la adolescent, prin aspectele clinice particulare si prin problemele de tratament, au retinut in ultimii ani atentia specialistilor. 
Particularitatile neurodezvoltarii la copil influenteaza si modifica aspectul clinic al acestor manifestari; exprimarea depresiei, spre exemplu, laadolescenti, ia aspectul iritabilitatii de moarte, cu frecvente gesturi suicidare.
In acest capitol este prezentata ,,depresia" asa cum apare la diferite varste, "expansivitatea" si caracteristicile ei si suicidul la copii si adolescenti ; acesta a crescut ca incidenta in ultimii ani, devenind a patra cauza de deces la copiii intre 10 si 15 ani si a treia cauza la cei intre 15-25 de ani 
Tulburarea bipolara, despre care se considera anterior ca apare numai la adultii tineri, se pare ca in 20% dintre cazuri debuteaza intre 15 si 19 ani; iar la 0,3-0,5% dintre pacienti inregistrandu-se chiar un debut inainte de 10 ani 
Conceptul de depresie imbraca la adolescent diferite aspecte. Sunt incluse: trairea depresiva, comportamentul depresiv si gandirea depresiva. Este necesar, din punct de vedere al psihopatologiei neurodezvoltarii, a face o distinctie intre aceste aspecte care de obicei sunt abordate impreuna, fapt ce preteaza la confuzii si erori de tratament.
ISTORIC
Debutul tulburarii afective in adolescenta sau in copilarie nu a fost acceptat multa vreme desi Kraepelin a descris pentru prima data aceasta tulburare la un copil de 6 ani. In anii 1960, Anthony si Scott au sesizat debutul tulburarii la copii si adolescenti si au creat o baza de cercetare separand debutul sub 12 ani de cel de la adolescenta. Prejudecatile clinice au persistat pana cand cercetarile au aratat ca 1/5 din debuturile tulburarii bipolare au loc inainte de 19 ani Datele de epidemiologie ale tulburarii afective la copii si adolescenti erau dificil de obtinut si erau contradictorii, datorita faptului ca, primele episoade, maniacale sau depresive, prezentau frecvent simptome psihotice si erau considerate Schizofrenie. Cercetarea epidemiologica este si in prezent limitata datorita criteriilor de diagnostic, care nu pot diferentia inca foarte bine simptomatologia la copil si datorita dimensiunilor mici ale loturilor. Primele descrieri ale tulburarii depresive la copil au fost facute de Rene SPITZ care descrie "Depresia analitica" la copiii de 1 an separati de parintii lor. El descrie o deteriorare emotionala si fizica la copiii deprivati afectiv. Ulterior a fost considerata "hospitalism", iar in prezent se considera ca tulburarea are multe similaritati cu tulburarea depresiva descrisa la adult.
Interpretarea tulburarilor afective la copii este marcata de parerea ca acestia sunt prea imaturi pentru a putea exprima depresia; acest proces necesita existenta unui superego si a altor nivele de dezvoltare pe care cronologic ,copilul nu le-a atins inca. Astfel, copilul nu poate avea un mecanism psihologic generator de depresie similar adultului.Alti autori sunt de parere ca totusi copiii indeplinesc criteriile standardizate pentru tulburarea de dispozitie dar modificarea lor din punct de vedere al dezvoltarii ramane inca o controversa 
O particularitate a depresiei la copii este mascarea simptomatologiei, cu manifestari comportamentale sau somatoforme si de aceea se considera ca "depresia mascata" este o realitate la aceasta varsta 
Primul care a elaborat o notiune medicala care sa descrie starea pacientului depresiv a fost Hipocrate (460-370 i.c), care a descris ,,melancolia", ,,bila neagra" ca fiind o stare de aversiune fata de mancare la care se asociaza deznadejdea, insomnia, iritabilitatea si nelinistea. Este interesant faptul ca Hipocrate defineste durata melancoliei ca un criteriu de diagnostic dupa cum reiese din celebrul sau aforism ,,daca tristetea persista atunci este melancolie". Conceptiile hipocratice conform carora corpul uman este compus din patru umori: flegma, bila neagra, bila galbena si sangele au dominat aceasta perioada.
Robert Burton, teolog si decan din Oxford, a descris elementele esentiale psihodinamice ale melancoliei in lucrarea sa din 1621 intitulata ,,Anatomy of Melancholy". Termenul de ,,depresie" care provine din latinescul ,,deprimere" care inseamna a apasa in jos, a fost introdus in limba engleza abia in secolul 17 iar primii care au folsit termenul de depresie in loc de melancolie au fost Griesenger si Kraepelin la sfarsitul secolului 19.
Conger si Peterson (1984), intr-un studiu longitudinal, descriu adolescenta metaforic spunand ca aceasta incepe la nivelul biologic si se termina la nivelul cultural. 
Socializarea este un proces esential pe de o parte in intelegerea relatiilor care se stabilesc intre individ si societate, si pe de alta parte pentru a explica constructia identitatii.
Socializarea asigura trecerea de la biologic la social, deoarece ea presupune stabilirea de relatii, de interactiuni, prin intermediul carora individul isi structureaza imaginea de sine. Ea se poate defini ca un ansamblu de experiente sociale rezultate din interactiunea copilului cu adultii, cu "persoanele reper", experiente pe parcursul carora interiorizeaza expectantele acestora si normele de conduita. Procesul de socializare are loc in principal in perioada copilariei dar se continua si in adolescenta. 
Adolescenta a fost definita relativ recent ca etapa a evolutiei umane care se situeaza intre copilarie si varsta adulta. Pana la inceputul secolului XX aceasta perioada nu era considerata stadiu specific de dezvoltare. Copilaria era urmata de pubertate care era definita mai degraba prin prisma transformarilor fiziologice decat a modificarilor psihologice, iar etapa urmatoare era una de "invatare" a abilitatilor necesare unei relatii specifice varstei mature.


Fisiere in arhiva (1):

  • Profilul de Personalitate si Psihodiagnoza la Adolescentii Depresivi Forma Usoara sau Severa.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!