Cap.1.Introducere 4 Cap.2.Noţiuni generale privind generarea energiei electrice din resurse neconvenţionale……...………5 2.1.Studiul actual şi de perspectivă în producerea energiei electrice la nivel naţional şi internaţional 5 2.2.Energia eoliană 6 2.2.1.Turbinele eoliene cu viteză fixă 8 2.2.2.Turbine eoliene cu viteza variabilă 12 2.3.Energia solară 19 2.3.1.Câteva aspecte tehnologice privind principalele tehnologii folosite în 21 producţia de energie electrică fotovoltaică 21 2.3.2.Potenţialul fotovoltaic 24 2.4.Energie geotermală (a Pământului) 25 2.4.1.Tipuri de Centrale Geotermale. 25 2.5.Energia biomasei inclusiv a deseurilor organice 26 2.5.1. Diferite modele de instalatii de biogaz. Exemple realizate in Romania 30 CAP. 3. Proiectarea sistemelor antiefracţie 38 3.1. Cadru legal 38 3.2.Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei 38 3.2.1.Componentele unui sistem antiefracţie 39 3.2.2.Componentele unui sistem de supraveghere video 42 3.3. Criterii de proiectare a sistemelor antiefractie 45 3.3.1. Evaluarea de risc a obiectivului ce urmează a fi protejat 45 3.3.2.Determinarea “zonelor” şi “punctelor de protectie”. 46 3.3.3: Alegerea sistemului antiefracţie 46 Capitolul 4. Studiu de caz 49 4.1.Proiectarea unui sistem de alimentare cu energie electrică şi termică bazată pe potential de biogaz 49 4.2 Stabilirea potenţialului fermei agricole 49 4.3Consum energie electrică şi termică 52 4.4 Stabilirea necesarului de biogaz pentru energie termică şi electrică 54 4.4.1 Necesarul de energie termică pentru prepararea hranei 55 4.4.2 Necesarul de energie termică pentru încălzirea apei menajere 56 4.4.3 Necesarul de energie termică pentru încălzirea locuinţei 56 4.5Determinarea parametrilor sistemului 59 4.5.1 Stabilirea schemei generale 59 4.5.2 Criterii de alegere şi dimensionare a instalaţiei de biogaz 60 4.4.3 Predimensionare fermentator 63 4.5.4 Stabilirea soluţiei pentru grupul maşină termică-generator electric 64 4.5.5 Alegerea generatorului electric 65 Concluzii 67 Bibliografie 69 Anexe 70
Cap.1.Introducere Atunci când este în pericol atât viaţa oamenilor cât şi bunurile pe care aceştia le deţin, se îndreptăţeşte ca fiecare persoană să ia măsuri şi să se informeze asupra unui sistem de protecţie. Un sistem antiefracţie este folositor deoarece protejează viaţa oamenilor dar şi reduce riscul producerii unuor pagube materiale. Orice sistem antiefracţie functioneaza daca este alimentat cu energie electrică. Există zone unde energia electrică nu a pătruns in totalitate sau deloc insă acolo sunt proprietăţi si persoane care trebuie protejate din calea răufăcătorilor.Aceste zone se găsesc in proportie covârşitoare în mediul rural. Din cauza lipsei energiei electrice aceste sisteme nu pot fi alimentate, implicit nu pot funcţiona. Pentru a înlatura acest inconvenient se folosesc resurse de energie regenerabilă. În zonele rurale există o diversitate de forme de energie regenerabilă care pot fi utilizate în alimentarea cu energie a acestor zone : • Biomasa este principalul combustibil rural, fiind folosit mai ales pentru încălzirea spaţiului şi a apei, precum şi pentru gătit; biomasa acoperă circa 7% din cererea de energie primară şi circa 50% din potenţialul de resurse regenerabile al României; • Energia geotermală se poate utiliza pentru încălzirea spaţiului şi a apei;datorită amplasării, principalul potenţial de folosire se află în zone rurale : locuinte, sere, acvacultură, pasteurizarea laptelui - în amplasamente aflate la distante de pâna la 35 km de locul de extragere; • Energia solară se poate utiliza în special pentru prepararea apei calde menajere, rezultând o reducere a consumului de combustibilii fosili utilizaţi la încălzirea apei; • Microhidrocentralele pot reprezenta o opţiune de bază pentru alimentarea zonelor rurale neconectate la reţele de energie electrică; • Generatoarele eoliene pot de asemenea acoperii necesarul de energie electrică din zonele rurale greu accesibile, neelectrificate. La momentul actual, cele mai valorificate surse sunt : energia eoliană, energia solară, geotermală şi cea de conversie a biomasei. Caracteristica pentru toate sursele enumerate este lipsa emisiei de CO2. Doar la arderea biomasei se elimină o cantitate de CO2 egală cu cea folosită de plante la creştere, înregistrându-se astfel o balanţă finală nulă a emisiilor de CO2. Cap.2.Noţiuni generale privind generarea energiei electrice din resurse neconvenţionale 2.1.Studiul actual şi de perspectivă în producerea energiei electrice la nivel naţional şi internaţional Politicile de modernizare şi reînoire a tehnologiilor din diverse sectoare industriale devin azi din ce în ce mai importate. Un loc important este ocupat de optimizarea proceselor de producţie a energiei electrice din surse regenerabile şi de recuperare a resurselor energetice secundare din procesele tehnologice. Aceste deziderate pot fi atinse prin ansambluri de măsuri care conduc la o diminuare a consumurilor specifice de combustibil şi căldură, reducând în final costurile energiei consumate în procesele industriale. Energia bazată pe sisteme energetice regenerabile (SER) reprezintă calea cea mai ieftină şi sigură de reducere a emisiilor de gaze poluante la producerea energiei electrice şi termice. De exempu o turbină eoliană de 600kW în condiţii medi de vânt, care se caracterizează printr-un coeficient de utilizare al puterii instalate egale cu 0,3 , ar putea contribuii, pe parcursul duratei de viata de 20 de ani, la reducerea emisiilor de cu 20 -36 mi tone, produse în cazul unei centrale pe petrol sau cărbune.[1] Problema principală a majoritaţii surselor de energie regenerabilă este caracterul fluctuant în care este generată energia electrică. În cazul în care aceste surse sînt integrate în reţeaua de distribuţie, variaţiile puterii generate vor introduce perturbaţii în funcţionarea reţelei. Dacă puterea instalată a surselor de tip regenerabil este semnificativă în raport cu capacitatea reţelei electrice, perturbaţiile introduse pot avea efecte negative asupra stabilităţii sistemului energetic. Soluţia utilizată la ora actuală pentru rezolvarea acestei probleme este aceea de a compensa variaţiile de putere generate prin modificarea puterii altor surse prezente în sistemul energetic capabile de a răspunde rapid la solicitările de modificare a puterii.
[1]Ambros Tudor, Arion V.: „Surse regenerabile de energie”, Editura Tehnică, Chişinău, 1999 [2]Vasilie, Nikolić; Iosif, Tripşa: „PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA BIOGAZULUI”, Editura Chiminform Data, Bucureşti, 2005 [3]Nikolić, V.-Grigoriu, A.: BIOGAZ, Ed. „Scânteia”- TEHNIUM, Bucureşti, 1985 [4]Tănăsescu, Fl.: „Conversia energiei. Tehnologii neconvenţionale”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986 [5]F. Tănăsescu, Tehnologiile secolului 21. Conferinţa Naţională a Energiei, Neptun, România, 13-17 Iunie 2004./www.cnr-cme.ro/FOREN2004/pdf_zer/CER.pdf. [6]Stancu V - Flacăra biogazului, Editura Ceres, Bucureşti 1982 [7]Vintilă M – Biogazul, Editura Tehnică, Bucureşti 1989 [8]Managementul Mediului şi Obţinerea biogazului în Fermele Suinicole -(publicaţia a fost realizată în cadrul proiectului “Generarea Biogazului- Profit şi Performanţă de Mediu în Principalele Ferme Zootehnice din România”, desfăşurat în colaborare cu Universitatea Politehnica Bucureşti) [9]Planul acţiunilor autorităţilor publice centrale şi locale privind utilizarea resurselor energetice regenerabile, HG nr. 1092, 31 octombrie 2000. [10]http://www.adece.ro (Asociatia pentru dezvoltare economică în context european (ADECE) [11]www.luethe-heide.de/download/rumaenisch/Biogas_rumaenisch.pdf [12]http://www.termo.utcluj.ro [13]http://www.opet-chp.net/download/wp4/ispe_article_chp_directive.pdf [14]http://www.retscreen.com [15]http://www.sciencedirect.com [16]http://www.ecoapasol.info [17]http://www.politiaromana.ro [18]http://www.sparksecurity.ro [19], Larsson Ake PhD teză doctorat- The power quality of wind turbines [20],Octavian Ionescu – Monitorizarea calitatii energiei electrice produse din surse regenerabile
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
