Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre

Disertație
10/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 8159
Mărime: 1.04MB (arhivat)
Publicat de: Ioan Viorel B.
Puncte necesare: 12

Cuprins

  1. CUPRINS: 1
  2. INTRODUCERE 3
  3. 1. LUBRIFIANTUL, CORP AL TRIBOSISTEMULUI 5
  4. 1.1. Vâscozitatea 7
  5. 1.2. Calcularea vâscozităţii uleiurilor 11
  6. 1.2.1. Metoda de curgere Hagen-Poiseuille 11
  7. 1.2.2. Metoda de curgere Couette 13
  8. 1.3. Modificarea vâscozităţii in funcție de temperatură 15
  9. 1.4. Variaţia in funcție de presiune a vâscozităţii 17
  10. 1.5. Comportarea nenewtoniană pentru lubrifianţi 19
  11. 1.5.1. Variaţia cu viteza de forfecare a vâscozităţii lubrifiantului 19
  12. 1.5.2. Modelul Maxwell vâsco-elastic 20
  13. 1.6. Caracteristici fizice importante în procesul de lubrifiere pentru ulei 29
  14. 1.7. Rezistenţa la presiuni ridicate a filmului de lubrifiant 31
  15. 1.8. Rezistenţa uleiului la oxidare 34
  16. 1.9. Clasificarea ISO a uleiurilor în raport cu vâscozitatea 34
  17. 2. TEMĂ DE PROIECTARE 37
  18. 2.1. Calcul lagăre cu frecare de alunecare 38
  19. 2.1.1. Lagăre cu frecare de alunecare in regim limită mixt (LM) 38
  20. 2.1.2. Lagăre cu frecare de alunecare in regim fluid hidrodinamic (HD) 40
  21. 2.1.3. Lagăre cu frecare de alunecare in regim hidrostatic (HS): 42
  22. 2.2. Lagăre de rostogolire 43
  23. 2.3. JUSTIFICĂRI 45
  24. 2.3.1. Pentru regimul limită mixt (LM) 45
  25. 2.3.2. Pentru regimul hidrodinamic (HD) 46
  26. 2.3.3. Pentru regimul hidrostatic (HS) 46
  27. 2.4. Calculul durabilității si a capacității portante pentru rulmenți 47
  28. 2.5. Calculul economic 49
  29. 2.6. Concluzie 49
  30. BIBLIOGRAFIE 50

Extras din disertație

INTRODUCERE

Din antichitate oamenii au observat ca introducerea intre doua suprafețe solide in contact si mișcare relativa a unei grăsimi animale sau ulei vegetal duce la o mare reducere a frecării si implicit a uzării. La egipteni (2400 Î.H.) [3] pentru ușurarea transportului blocurilor de piatra pentru construcția piramidelor se turna pe suprafața de frecare apa. Asta însemna prima ungere sau lubrifiere. Ungerea este un proces interpus intre doua suprafețe care se mișcă relativ. Interpunerea se realizează printr-o substanță care astăzi se numește lubrifiant cu scopul reducerii frecării si uzării.

Lubrificaţia, este o parte a Tribologiei foarte importanta pentru tehnologia actuala, având legi şi teorii moderne, fiind implicata in cercetări teoretice şi experimentale la un nivel superior.

Acest proces de lubrifiere apare într-un tribosistem care se numește cuplă de frecare, format din doua elemente solide, care interacționează direct. Lubrifiantul este al treilea element care apare în tribosistem, fiind o substanţă care se introduce între celelalte două elemente ale acestuia care se mișca relativ, in scopul reducerii frecării si a uzării.

Lubrifiantul se găsește in mai multe forme: substanţe plastice (unsori), sub forma de gaze, substanţe in stare lichida (uleiuri), substanţe cu structură lamelară in stare solida, oxizi si picături de apă care se formează pe cele două suprafeţe.

Grosimea stratului sau a filmului de lubrifiant dintre cele două suprafeţe, este cuprinsa intre câteva rânduri de molecule (10-10 m), si zecimi de microni (10-5 m). Acest strat de lubrifiant care separă suprafeţele aflate în contact parţial sau total poate prelua parţial sau in totalitate încărcarea cuplei (are capacitate portantă).

Funcţie de modul de formare al stratului de lubrifiant dintre cele două suprafeţe, există următoarele regimuri ale ungerii: regim hidrodinamic, (HD), regim elastohidrodinamic (EHD), regimul hidrostatic (HS) şi regim limită. Regimul ungerii hidrodinamice are la bază efectul de pană hidrodinamică, care presupune capacitatea generării unei portanţe hidrodinamice, in momentul in care în cupla de frecare au loc in același timp următoarele condiţii: să existe un interstiţiu între suprafeţe, sub formă de pană, să existe un fluid vâscos şi să existe între suprafeţe o mişcare relativă.

Regimul elastohidrodinamic, are la bază atât efectul de pană hidrodinamică, cat şi deformarea elastică a suprafeţelor aflate în contact.

Regimul hidrostatic are loc atunci când în cupla de frecare este introdus lubrifiantul sub presiune.

Regimul de ungere limită are la baza capacitatea de aderare a moleculelor de lubrifiant, prin intermediul de legături fizice, la suprafeţele aflate în contact, ceea ce implica formarea de straturi limită, in scopul reducerii frecării şi a uzurii.

Observație: Regimul de ungere mixt apare atunci când suprafeţele aflate în contact nu sunt separate complet de stratul de lubrifiant.

Această lucrare, pune în evidenţă aspectele principalele implicate in vâscozitatea uleiurilor, comportarea reologică a uleiurilor, dar şi a diferitelor clasificări a uleiurilor minerale.

Preview document

Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 1
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 2
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 3
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 4
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 5
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 6
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 7
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 8
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 9
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 10
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 11
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 12
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 13
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 14
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 15
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 16
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 17
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 18
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 19
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 20
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 21
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 22
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 23
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 24
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 25
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 26
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 27
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 28
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 29
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 30
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 31
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 32
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 33
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 34
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 35
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 36
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 37
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 38
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 39
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 40
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 41
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 42
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 43
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 44
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 45
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 46
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 47
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 48
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 49
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 50
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 51
Proiectarea unei stări tribologice la un sistem arbore-lagăre - Pagina 52

Conținut arhivă zip

  • Proiectarea Unei Stari Tribologice la Un Sistem Arbore-Lagare.docx

Alții au mai descărcat și

Sistemul ABS

Automobilele moderne sunt echipate cu sisteme de frânare performante si fiabile, capabile să atingă excelente valori de frânare chiar si la viteze...

Noțiunea de semifabricat

Orice proces tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere este insotit de erori. Acest neajuns duce la obtinerea unei piese care nu corespunde...

PSP 1

1.Faltuirea – asamblarea prin indoirea in falt a marginilor pieselor care se asambleaza cu sau fara material de adaos. 2.Gatuirea 3.Umflarea si...

Organe de mașini

1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI 1.1. Obiectul cursului de „Organe de maini” Definirea unor notiuni: · Masina:...

Determinarea experimentală a caracteristicii și rigidității arcurilor

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARACTERISTICII SI RIGIDATII ARCURILOR 13.1 Scopul lucrarii Scopul lucrarii este de a familiariza pe stundeti cu...

Îmbinări prin Lipire și Încleiere

3.1. ÎMBINARI PRIN LIPIRE Îmbinarile prin lipire se realizeaza cu ajutorul unui metal sau aliaj de lipit, adus în stare fluida prin încalzire la o...

Ai nevoie de altceva?