Introducere 4 Capitolul I Clement Gradisteanul ..10 Capitolul II Sarban ,,Protopsaltul Tarii Romanesti" (1689-1765) ..13 Capitolul III Ioan sin Radului Duma Brasoveanu ...21 Capitolul IV Naum Ramniceanu ..31 Anexa 1 ...42 Anexa 2 ...45 Anexa 3 ...69 Capitolul V Concluzii .80 Bibliografie 83
Introducere Muzica psaltica bizantina este prin esenta o muzica exclusiv omofona si melodica (exclude armonia sau cantarea pe mai multe voci). Din punct de vedere etimologic termenul muzica are origine greceasca luandu-si numele de la muse. Cand vorbim de aceasta muzica trebuie luat in considerare faptul ca nu vorbim de un sistem de notatie a muzicii existente, ci vorbim de un angrenaj complex care defineste o spiritualitate - cea ortodoxa. Sunt doua directii pe care trebuie sa mergem in intelegerea clara asupra muzicii psaltice: Prima este cea istorica pentru a ne lamuri cum, cand si unde a aparut, s-a dezvoltat si s-a transformat acest sistem muzical iar cea de-a doua este fundamentul teologic al acestei forme de muzica; in Biserica orice lucru avand intodeauna o baza teologica foarte precisa. Din punct de vedere istoric muzica este folosita de crestini inca de timpuriu, chiar de pe vremea Mantuitorului, Evanghelistul Matei remarcand ca la Cina cea de Taina s-au cantat Psalmi: << Si dupa ce au cantat laude, au iesit la Muntele Maslinilor>> . Cunoastem ca prima samanta a crestinismului este aruncata in Ierusalim, iar cea dintai biserica crestina este formata de crestinii nascuti iudei, de buna seama ca melodia Psalmilor din Vechiul Testament a predominat in Biserica primara. Crestinismul extinzandu-se din cuprinsul Palestinei s-a raspandit si la alte popoare pe teritoriul Asiei Mici si Europei Rasaritene, intr-o cultura in care elementul grec era foarte raspandit. In acest context geopolitic iudeii deja crestinati au asimilat influentele elene producandu-se o insusire nu numai de limba dar si de muzica. Drept dovada avem urmatoarea marturisire: ,, pe timpul lui Ptolemeu Filadelful (285-247 i. Hr.) evreii din Alexandria nu mai intelegeau Biblia in limba lor, au fost nevoiti dupa cerintele sinagogei si indemnul regelui sa o traduca in limba greaca, numind aceasta traductiune Septuaginta sau Versiunea Alexandrina " Pentru a intari cele spuse avem scrierile a doi parinti bisericesti, Tertulian (?220) si Sfantul Ioan Gura de Aur (?407) care ne incredinteaza ca cele trei secole primare ale crestinismului au fost o unitate intre crestini asupra celebrarii serviciului divin, astfel cantau toti deopotriva, barbati si femei, batrani si tineri, fie psalmi din Sfanta Scriptura, fie imne facute de crestini, din propria lor reflexiune religioasa, intr-o singura melodie. Astfel muzica bizantina prinde contur incet - incet fiind un sincretism al vechilor moduri antice muzicale ale popoarelor mostenitoare a culturii elenistice sau in sfera de influenta elenistico - bizantina. In aceste conditii apare o notatie proprie cu un sistem de scriere original, fiind primul de acest fel din lume. Pentru a face trecerea de la directia istorica la cea fundamentata teologic putem sublinia si rolul dezvoltarii artei in Constantinopol, ea capatand o directie ascendenta care incearca sa duca omul spre Dumnezeu. Cuvantul omului catre si despre Dumnezeu poarta numele de teologie. Majoritatea rugaciunilor din Biserica sunt pline de teologie, astfel dupa Sfantul Dionisie Areopagitul orice nume, orice numire a lui Dumnezeu este o teologhisire despre Dumnezeu in vorbire directa. Exista o diferenta fundamentala intre teologia psalmodiei si teologia de scoala. Prima stabileste o relatie directa eu - Tu \ noi- Tu ; pe cand cea de-a doua vorbeste despre Dumnezeu la persoana a III - a, fara a lasa o urma de implicare, totul devine obiectiv, omul nu poate vorbi direct cu Dumnezeu. Asadar, ceea ce ofera psalmodia este convorbirea cu Dumnezeu intr-o relatie directa, uimirea fata de El si lauda Lui, nu in multe vorbe, ci in forma cea mai concisa si mai minunata a exprimarii: poezia. Melodia nu poate fi numita un vesmant care imbraca cuvintul, are o nuanta mult mai profunda: prin felul ei armonios de a fi ea inmiresmeaza o stare, o anumita stare. In muzica psaltica melodia nu este formata din armonizarea mai multor linii melodice armonice, ca in muzica corala, ci are in compozitie doua elemente: isocratima si melosul propriu - zis. Isocratima reprezinta sunetul care invaluie melodia si ii creeaza soclul pe care ea se dezvolta. De obicei, isocratima se tine pe nota de baza a glasului. De aici si rolul ei de fundament. Melosul pe de alta parte este melodia ce se creeaza in functie de cuvant.
Izvoare - Biblia sau Sfanta scriptura, tiparita cu binecuvantarea prea fericitului Parinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod, Societatea Interconfesionala din Romania, 1999. Carti, articole si studii - Bratulescu Victor, Biserica din Gradistea si Schitul Bunea, Dambovita. - Bucur Barbu-Sebastian Arhidiacon, Tezaur muzical romanesc de traditie bizantina, Sfantul Constantin Brancoveanu ctitor al romanirii cantarilor psaltice, Editura Basilica, Bucuresti, 2014. - Bucur Barbu-Sebastian, Ioan sin Radului Duma Brasoveanu, in: Studii de muzicologie, vol. X, coordonator stiintific Zottoviceanu Elena, Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor, Bucuresti, 1974. - Bucur Barbu-Sebastian, Iovascu Vlahul Protopsaltul Curtii Ungrovlahiei, Biserica Ortodoxa Romana, CVI, 1988. - Bucur Barbu-Sebastian, Monumente muzicale. Filotei sin Agai Jipei. Prima psaltichie rumaneasca cunoscuta pana acum, in: Studii de Muzicologie, vol. VI, Editura Muzicala, Bucuresti, 1970. - Candid C. Muslea, Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului (1743 - 1837), vol. II, Brasov, 1946. - Cantemir Dimitrie, Descrierea Moldovei, Editura D. M. Pipidi, Bucuresti, 1973. - Catastiful pentru randuiala dascalilor, 1759, mai 20, nr. X/4, din: Biblioteca Bisericii Scheii Brasovului. - Ciobanu Gheorghe, Muzica bisericeasca la romani, in: Biserica Ortodoxa Romana, XC, 1972. - Ciobanu Gheorghe, Originea Canonului Stalparilor alcatuite de Dascalul Sarban, in: Mitropolia Olteniei XXII, 1970. - Ciobanu Gheorghe, Raportul dintre text si melodie in muzica psaltica. - Erbiceanu Constantin, Cronicarii greci carii au scris despre romani in epoca fanariota, Bucuresti, 1888. - Erbiceanu Constantin, Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei si a Catedralei Mitropolitate din Iasi, Bucuresti, 1888. - Erbiceanu Constantin, Istoricul zaverei in valahia de Naum Ramniceanu in: Biserica Ortodoxa Romana, XXIII, 1899. - Erbiceanu Constantin, Viata si scrierile protosinghelului Naum, in: Biserica Ortodoxa Romana, XIII, 1889. - Glatcovschi Atanasie, Monahi cronicari din Manastirea Cernica, in: Glasul Bisericii. XVII, 1957. - Hasdeu Petriceicu Bogdan, Arhiva istorica a Romaniei. Colectiune critica de documente asupra trecutului romanilor incepand de la timpii cei mai departati si pana la anul 1800, tom.I, partea a 2-a, Bucuresti, 1865. - Hasdeu Petriceicu Bogdan, Etymologicum Romaniae, Dictionarul limbii istorice si poporane a Romanilor, tom. I, Bucuresti, 1887. - Ionescu I., Testamentul lui Sandu Bucsanescu, in: Arhivele Oltului, nr. 74-76. ...
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
