INTRODUCERE 4 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE SI COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL SI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE 6 1.1. Consideratii generale privind traficul de persoane 6 1.2. Infractiunile privind traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile 8 1.3. Factorii favorizanti ai traficului de persoane si grupurile vulnerabile 11 CAPITOLUL II. PROSTITUTIA FENOMEN SOCIAL CONTEMPORAN 14 2.1. Evolutia istorica a prostitutiei 14 2.2. Persoana care se prostitueaza 18 2.3. Proxenetul 20 2.4. Prostitutia intre dezincriminare si legalizare 22 2.5. Studiu de caz 26 CAPITOLUL III. ANALIZA INFRACTIUNII DE PROXENETISM 30 3.1. Consideratii introductive privind proxenetismul 30 3.2. Deosebiri intre traficul de persoane si proxenetism 31 3.3. Elementele preexistente 32 3.4. Continutul constitutiv al infractiunii 33 3.5. Formele si sanctiunile privind proxenetismul 36 CAPITOLUL IV. PREVENIREA SI COMBATEREA PROXENETISMULUI SI PROSTITUTIEI 38 CONCLUZII 42 BIBLIOGRAFIE 44
INTRODUCERE Traficul de persoane, ca forma a criminalitatii transfrontaliere organizate, este untfenomentdinamic, intscontinua transformare. Daca untnumar considerabil de ani formele de exploatare intalnite intsEuropa erau relativ constante si conforme definitiilor date de legiuitorii tarilor europene, respective exploatare sexuala, exploatare printsmunca, obligare la cersetorie, obligare la comitere de infractiuni si, intr-untsnumar mic de cazuri, prelevare ilegala de organe si tesuturi umane, astazi ne confruntam cu modificari intssfera exploatarii printsforme noi de manifestare. Faptele oamenilor sunt judecate intsraport de morala si lege, de pacat, urmat de pedeapsa divina, sau pedeapsa contraventionala sau penala. Prostitutia este, fara indoiala, untsfenomentssocial, alaturi de proxenetism. Aceste doua conduite sunt intsmod clar imorale, dar evolutia lor istorica, dintspunct de vedere legal, la noi intstara si intslume, ne prezinta o inconstanta intsregimul de pedepsire a unor astfel de practici. Au existat mai multe abordari referitoare la prostitutie: sanctionarea penala a acestor practici, considerate infractiuni de obicei, neincriminarea prostitutiei, intssensul ca nu se sanctioneaza penal si legalizarea acesteia, realizata printsemiterea unor norme juridice de reglementare a activitatii. Problema combaterii traficului de persoane tine, asa cum practica judiciara a si dovedit pe parcursul ultimilor 10 ani, de necesitatea unor actiuni concertate venind dint partea altor autoritati decat cele judiciare, intsscopul constientizarii potentialelor categorii vulnerabile asupra pericolului de a deveni victime ale acestui fenomen. Astfel cum si experienta europeana si internationala a dovedit, simpla interventie a organelor judiciare - politie, parchet, instanta de judecata - nu este intsnicio masura suficienta pentru combaterea acestui fenomen. Corespunzator, untscaracter cel putintsla fel de important le au masurile luate pentru protejarea victimelor traficului de persoane, intsscopul eliminarii factorilor ce pot conduce la re-victimizarea acestora, reintrarea lor intscircuitul infractional, posibilitate extrem de ridicata intsspecial intscazul ipotezelor de exploatare sexuala. Traficul de persoane reprezinta cea mai profitabila afacere, dupa traficul de droguri si de arme. Insa, untspachet de cocaina valoreaza 1000 USD si poate fi vandut o singura data, o femeie poate valora intre 50-1000 USD si poate fi vanduta de nenumarate ori, intsfiecare zi, fiind o cantitate incomensurabila. Proxenetismul este afacerea viitorului pentru Crima Organizata, asa apare sclavismul modern, printscare femeile, sunt vandute si cumparate, pasibile de hepatita, SIDA sau pot fi chiar ucise. Prostitutia se poate practica de buna voie, sau dintsvarii motive: situatie materiala precara, carentele educationale, o rezistenta scazuta la frustrarea produsa de lipsuri, climat familial, untsnivel scazut de instruire; ajung sa creada ca aceasta industrie a sexului este banoasa si avantajoasa, netinand cont de devalorizarea lor ca si oameni, intsfavoarea castigului material. Traumele vietii personale, pot constitui baza intrarii pe piata sexului de catre prostituate, chiar si de catre proxeneti. Cercetarile dintsdomeniile sociologiei juridice si a criminologiei si investigatiile jurnalistice au concluzionat ca aplicarea regimului prohibitiv aduce prostituatele intscele mai grele conditii sociale, devenind victime (care adesea nu se pot plange) ale proxenetilor, traficantilor, clientilor si uneori chiar ale unor agenti ai sistemului de ordine publica. Intalnirea dintre untsproxenet si o tanara dezorientata, promisiunea imbogatirii pe cale usoara si rapid se poate solda cu racolarea victimei. Metodele de racolare sunt diverse, cea mai intsvoga si de actualitate fiind "metoda loverboy". Legat de aceasta metoda, proxenetul folosind mijloace mincinoase si persuasive, santajeaza emotional tinerele victime printspromisiuni ce tintsde intemeierea unei familii, costruirea unei case, cumpararea unei masini, untstrai buntsde viata, sustinand ca este o situatie temporara, dupa care vor imbatrani impreuna. Unii dintre proxeneti se si casatoresc cu victimele pentru credibilitate si pentru a "pacalii justitia". Metoda ce a dat gres, conform arestarilor efectuate de DIICOT intsanii 2016-2017, pe raza judetului Arges, intsbaza carora au fost destructurate trei grupari infractionale avand origini intsCampulung, Pitesti si Curtea de Arges, toti suspectii si inculpatii folosindu-se de aceasta metoda. O alta noua metoda de racolare este cea a prietenei binevoitoare, situatie intscare o alta persoana de sex feminin, deja intrata intsbransa, expune falsele avantaje ale acestei meserii. Desi intsmetodele actuale nu se mai apeleaza la violenta, cazurile clasice de proxenetism, coexista cu cele actuale, dar intr-untsnumar mai mic. Acestea sunt cateva dintsconsiderentele care m-au indemnat sa abordez si sa dezvolt aceasta tema atat de veche si totusi atat de actuala. CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE SI COMUNE ALE INFRACTIUNILOR CE PRIVESC TRAFICUL SI EXPLOATAREA PERSOANELOR VULNERABILE 1.1. Consideratii generale privind traficul de persoane Ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat printr-o veritabila schimbare intstoate domeniile economico-sociale, a gandirii si a modului de viata. O doctrina retrograda, de inabusire a drepturilor si libertatilor cetatenesti se prabuseste si alta, opusa, isi face loc pe vaste spatii geografice, indeosebi intsEuropa de Est dar si intsAsia, Africa si America Latina. Era, deci, natural ca aceasta schimbare sa se repercuteze si asupra fenomenului infractional, avand intsvedere ca acesta constituie suma unui ansamblu de factori favorizatori. Fenomenul traficului de persoane nu este untsfenomentsizolat, specific tarii noaste, ci el are untscaracter international si transfrontalier, facand parte dintsceea ce noi numim criminalitatea organizata . Asistam, astfel, la untsfenomentsal globalizarii comertului, al pietelor financiare, al protectiei mediului inconjurator, al drepturilor omului etc. Aceasta tendinta a provocat doua rezultate simultane: primul, disparitia limitelor dintre national, regional si international, lumea devenind aproape untsstat; al doilea, intrepatrunderea problemelor politice, economice si sociale, pana la punctul de a nu mai fi posibil sa fie separate. Intscadrul acestei tendinte, globalizarea s-a extins si intssfera criminalitatii. A aparut astfel crima organizata la nivel transnational si transcontinental . Intsanii '70 cele mai multe organizatii criminale erau ancorate intstarile lor de origine. Intsanii '80, organizatiile traditionale ca Triadele chinezesti, Yakuza japoneza sau Mafia siciliana, s-au transformat intsorganizatii globale, devenind tot mai sofisticate si diversificate pentru noile piete internationale. Colapsul Uniunii Sovietice dints1990 a favorizat expansiunea organizatiilor criminale, iar extinderea Uniunii Europene dints2004 si 2007 a deschis noi piete pornind de la granitele cu Belarus si Ucraina, pana la Oceanul Atlantic. Crima organizata este ,,untsatac masiv impotriva societatii, afectand, practic, toate componentele acesteia de la nivelul individului pana la nivelul colectivitatilor si al institutiilor statului si amenintand chiar elementele care stau la baza ordinii democratice" . Crima organizata a imbracat untsaspect mondializat aducand atingere sigurantei publice si sigurantei nationale, tulburand buna desfasurare a activitatii organismelor economice, politice si sociale. De la o zi la alta, formele de manifestare a criminalitatii organizate s-au diversificat, acestea trecand de la domenii traditionale, cum sunt jocurile de noroc, camata si prostitutia, la traficul international de autoturisme furate, traficul cu opere de arta si obiecte arheologice furate, frauda cu carti de credit, comertul cu animale si pasari rare etc., ajungandu-se la organizarea activitatii infractionale dupa modelul companiilor legale (sectoare de preluare, productie, transport, valorificare, protectie).
1. ***Codul penal al RSR Comentat si adnotat. Partea Speciala, vol. II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977 2. ***Codul penal de la 1969 a fost publicat intsBuletinul Oficial al Romaniei, nr. 79 bis dints21 iunie 1968 3. ***Conventia pentru reprimarea traficului de fiinte umane si a exploatarii prostituarii altuia adoptata de catre Adunarea Generala a ONU la 2 decembrie 1949 si ratificata de statul romantsprintsDecretul nr. 482/1954 4. ***Noul cod penal, Editura Hamangiu, 2015, art. 210-213 5. ***Raportul Organizatiei Natiunilor Unite privind impactul Activitatilor Crimei Organizate - aprilie 1993 6. AdriantsCristiantsMoise, EmiliantsStancu, Criminalistica. Elemente metodologice de investigare a infractiunilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017 7. Alexandru Boroi, Drept penal. Parte speciala, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008 8. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea speciala, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2011 9. Alexis Aronovitz, Gerda Theurermann, Elena Tyurykanova, Analysing the business model of trafficking intshumantsbeings to better prevent the crime, publicat de OSCE Office of the Special Rcprescntative and Co-ordinator for combating the traffick intsthe HumantsBeings, 2010 10. Alina Tariceanu, Triunghiul social vatamator al prostituatei stradale bucurestene, intsRevista Drepturile Omului, nr. 4/2012 11. Anghel Stoica, Migratia ilegala la confluenta cu traficul de persoane, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2014 12. BrauntsLasse, Istoria prostitutiei dintscele mai vechi timpuri si pana astazi, Italia, Edizioni Clandestine, 2004 13. CodrintsHoratiu Miron, Adina Schwartz, Tendinte actuale privind exploatarea persoanelor vulnerabile printstrafic de persoane. studii de caz romania - marea britanie, intsConferinta nationala cu participare internationala Devianta SI Criminalitate Evolutie, Tendinte si Perspective Vol. II, Editia a II-a 2016, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017 14. Codrut Olaru, Exploatarea unei persoane intscontextual actualelor dispozitii ale Codului Penal, Revista Universul Juridic, nr. 9/2015 15. Codrut Olaru, Particularitatile criminalitatii organizate intsRomania, Editura Hamangiu, 2014 16. ConstantintsPaun, Traficul cu fiinte umane, factori generatori si favorizanti, intsRevista de Investigare a criminalitatii, nr. 1/2008 17. Cornel Petre Filip, Examentsteoretic al infractiunii de trafic de personae, intsAnalele Universitatii "ConstantintsBrancusi" dintsTargu Jiu, Seria Stiinte Juridice, Nr. 3/2010, p. 190 Anamaria Tranca, Traficul de persoane. Practica judiciara si reglementarea dintsnoul Cod penal, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2014 18. Cornelia Precup,Prostitutia, intre dezincriminare si legalizare, intsRevista de Drept Penal, nr. 4/2010 19. DamiantsMiclea, Combaterea crimei organizate - evolutie, tipologii, legislatie, particularitati, Editura Ministerului Administratiei si Internelor, Bucuresti, 2004 20. Dongoroz Vintila si colaboratorii, Explicatii teoretice ale Codului penal, partea speciala, vol. IV, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1972 21. Dumitru Firoiu, Istoria statului si dreptului romanesc, Vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998 22. Elena Alina Tariceanu, Prostitutia: politici si practici. Intscine dam cu piatra?, Editura Polirom, Iasi, 2014 23. Elena Alina, Tariceanu, Prostitutie si geografie morala. Consecinte ale interzicerii legale a prostitutiei intsRomania actuala, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti, 2012 24. Eliodor Tanislav, MariantsOprisan, Infractiuni la regimul efectuarii prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celule de origine umana intsscop terapeutic, intsDreptul nr. 4/2007 25. George Antoniu si altii, Codul penal pe intelesul tuturor. Editia a III-a revizuita si adaugita, Editura Politica, Bucuresti, 1976 26. Gheorghita Mateut, Violeta Elena Petrescu, Nicoleta Stefaroi, Elena Onu, Aurel Dublea, Sofia Luca, Daniela Iovu, Radu Dimitrie Tarniceriu, Georget Lacrimioara Gafta, CatalintsLuca, Raluca Alexandra Pruna, Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune, Asociatia Alternative Sociale, Iasi, 2005 27. IoantsGarbulet, Traficul de persoane, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010 28. IoantsGarbulet, Traficul de persoane, proxenetismul, lipsirea de libertate si inselaciunea. Deosebiri, intsRevista de Drept penal, nr. 1/2011 29. IoantsGarbulet, Traficul de persoane, Proxenetismul, Lipsirea de Libertate si inselaciunea, intsRevista de Drept Penal, nr 1, Bucuresti 2011
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
