Riscuri si provocari cu privire la asigurarea securitatii internationale

Cuprins disertatie Cum descarc?

Cap.I. Polivalenta conceptului de securitate in epoca razboiului 5
1.1. Analiza dreptului la securitate in timpul razboiului rece 5
1.2 Analiza sistemica a dreptului la securitate internationala 6
1.3. Mijloace concrete de asigurare a securitatii internationale 8
1.4. Rolul organizatiilor universale in mentinerea pacii si securitatii la nivel global 11
Cap.II. Semnificatia terorismului ca atentat la securitatea nationala 13
2.1. Consecintele terorismului in acceptiunea data de CEDO 13
2.2. Definirea si conditiile de aparitie a terorismului 14
2.3. Particularitatile actelor de teroare si tipologia terorismului 15
2.4. Formele si mijloacele de realizare a terorismului 19
Cap.III. Acceptiunile dreptului la securitate internationala in jurisprudenta CEDO si a Curtii Internationale de Justitie 21
3.1. Interpretarea actului de teroare in jurisprudenta 21
3.2. Diversitatea gruparilor teroriste 22
3.3. Terorismul - factor distructiv si destabilizator 23
3.4. Tendintele de raspandire a terorismului contemporan 27
3.5. Neoterorismul 29
3.6. Cauzele atentatelor 36
3.7. Studiu de caz - prevenirea si reprimarea terorismului 41
C CONCLUZII 46
B BIBLIOGRAFIE 47


Extras din disertatie Cum descarc?

Rezumat:
Lucrarea este structurata in trei capitole, urmate de studiu de caz, concluzii si o bibliografie reprezentativa actualizata.
In capitolul I am aratat faptul ca securitatea colectiva reprezinta un concept, in al carui temei mai multe state isi asuma obligatia de a se ajuta unul pe altul, inclusiv cu mijloace militare. In cazul in care o agresiune va fi indreptata impotriva unuia dintre ele, se va considera ca agresiunea data este indreptat impotriva tuturor celorlalte. Astfel pe parcursul intregii lucrari reiese ca notiunea de securitate colective este indreptata impotriva aplicarii ilegale a formei de catre unul sau cateva state din cadrul grupului de state care formeaza sistemul securitatii colective insusi, si nu impotriva unei amenintari externe.
Capitolul II se intemeiaza pe explicarea principiul indivizibilitatii pacii, pornindu-se de la ideea ca agresiunea, indiferent impotriva cui si unde va fi savarsita, reprezinta o incalcare a pacii generale. Fiind un rezultat al politicii echilibrului de forte, securitatea colectiv implica ideea ca nu poate exista pace trainica fara securitate si nici securitate in conditiile in care razboiul de agresiune este admis ca mijloc legal de rezolvare a diferendelor internationale.
In ultimul capitol am mentionat ca, fara a diminua importanta altor mijloace de asigurare a securitatii internationale, drept cele mai importante trebuie recunoscute crearea sistemului de securitate colectiv a statelor pe baza universala si regionala, efectuarea de catre state a masurilor colective de prevenire a conflictelor armate si de realizare a dezarmarii generale si depline. Anume aceste mijloace, intr-o masura mai efectiva, asigura o securitate egal pentru toate tarile si echilibrul intereselor lor.
Studiul de caz analizeaza o speta relevanta pentru tema data, specificand de asemenea ca lucrarea este inserata in intregime cu exemple argumentate despre notiunile explicate.
CAPITOLUL I
POLIVALENTA CONCEPTULUI DE SECURITATE IN EPOCA RAZBOIULUI
1.1. Analiza dreptului la securitate in timpul razboiului rece
Conform unor aprecieri cu privire la conceptul de securitate, international sau national, se considera ca in perioada razboiului rece in prim-plan erau situate aspectele militare, iar dupa incheierea razboiului rece mai importante au devenit alte aspecte ale securitatii, cum ar fi cele economice, ecologice, demografice etc.
Conceptul de securitate era suficient de polivalent si in epoca razboiului rece, fara sa includa numai aspectele militare. De exemplu, politica Japoniei la inceputul anilor '80 se construia in baza doctrinei de asigurare complex a securitatii nationale, fiind constituit din trei blocuri: de aparare, politic si economic. In conceptia mentionata, securitatea purta un caracter atotcuprinzator, format din aproximativ 10 aspecte diferite de securitate, chiar daca cel militar, dupa semnificatia sa, era si cel mai important.
Dar problema consta in faptul ca, si in prezent, dupa incheierea razboiului rece, aspectul militar ramane prioritar in problema asigurarii atat a securitatii nationale, cat si a celei internationale. Este suficient sa comparam volumele de finantare a tuturor necesitatilor securitatii oricarei tari influente din lume, ca sa descoperim ca cheltuielile pentru aparare cuprind sumele cele mai mari. Cu alte cuvinte, pana in prezent, factorul militar nu si-a pierdut ponderea in politica mondial, iar importanta lui nu s-a diminuat in proportii considerabile. Este adevarat, s-au temperat intru catva controversele privind eventualitatea unui conflict termonuclear. Cu toate acestea, luand in calcul faptul ca, conform unor pronosticuri, in secolul al XXI-lea la clubul puterilor nucleare vor mai adera cateva state, este prematur sa vorbim despre o demilitarizare reala, in stare sa asigure linistea in lume.
La etapa actuala, lumea se afla in tranzitie spre o noua ordine multipolara. Ea va fi bazat pe echilibrul instabil al unor noi asocieri in jurul puterilor regionale care isi anunta aparitia. Ca si in toate epocile de schimbare, acest proces va fi insotit de o perioada de instabilitate si reorganizare geopolitica a lumii, de reanimare a competitiei pentru dominarea spatiului, chiar daca acesta va fi mai putin "teritorializat" in comparatie cu timpurile care s-au scurs.
Tendinta cea mai accentuata la etapa actuala, care va determina evolutia comunitatii mondiale in viitorul apropiat, este globalizarea. Prin aceasta notiune, tot mai vehiculata in ultimul timp, intelegem interdependenta din ce in ce mai stransa a statelor si institutiilor internationale in cautarea solutiilor la gravele probleme ce afecteaza interesele intregii comunitati mondiale, amenintand, la nivel global, securitatea ei.
Una din problemele fundamentale ale lumii contemporane, in noul secol, continua sa ramana totusi, problema securitatii internationale si a stabilitatii mondiale, cu singura deosebire ca, in locul reminiscentelor si recidivelor "razboiului rece", in calitate de detonatoare si amenintari la adresa pacii si securitatii, se impun tot mai pregnant terorismul international, extremismul, nationalismul agresiv si separatismul.


Fisiere in arhiva (1):

  • Riscuri si provocari cu privire la asigurarea securitatii internationale.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1. Imperativele dezarmarii, Sesiunea speciala a Adunarii Generale a ONU consacrata dezarmarii. Bucuresti: Editura Politica, 1980.
2. Richicinschi, IU., Dreptul securitatii internationale, 2004, p.2-37, 38.
3. Arhiliuc, V., Diplomatia preventiva si dreptul international, 2004.
4. Closca, I., Dictionar de drept international public. Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982.
5. Discursul lui Kofi Annan, Secretar General al ONU, la a II-a conferinta Mondiala a Presedintilor Parlamentelor, New-York, 8 septembrie 2005, Internet, http://www.un.org/aboutun.
6. Andreescu A., Nita D., Terorismul. Analiza Psihosociologica. Timisoara, Editura Timpolis, 1999.
7. Bodunescu I., Terorismul, fenomen global. Bucuresti, Editura Odeon, 1997.
8. Aradavoaice G., Hagi G., Mita L., Sfarsitul terorismului, Bucuresti, Editura Antet, 2002.
9. Geamanu G., Drept international penal si infractiunile internationale, Bucuresti, Editura Academiei, 1997
10. Levaseiur G., Les aspects repressifs du terrorisme international, Paris, Editura Fondation Robert Schuman l'Europe en action, 1997.
11. Miga-Besteliu, R., Organizatii internationale interguvernamentale. Bucuresti, Editura All Back, 2000.
12. Amza T., Criminologie teoretica. Teorii reprezentative si politica criminologica, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2000.
13. Mihaila Marian, Dan Stan, Suciu Carmen, Tratat de drept international public; Vol. I ; Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucuresti; I.S.B.N. 973-648-274-X; pp.534, 2004;
14. Mihaila Marian, Tratat de drept international public; Vol. II, Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucuresti; I.S.B.N. 973-648-477-7; pp.468; 2005.
15. Mihaila Marian, Tratat de drept international public; Vol. III, Editura BREN-V.I.S.PRINT; Bucuresti; I.S.B.N. 973-648-478-5; pp.608; 2006;
16. Mihaila Marian, Protectia juridica a drepturilor omului, Editia a II-a, revazuta si completata, Editura universitara ,,EFTIMIE MURGU", Resita, I.S.B.N. 973-8286-81-6; pp.260; 2007;
17. Mihaila Marian, Andritoi Claudia, Libertatea de gandire, constiinta si religie in dreptul international, Editura ,,Eftimie Murgu", Resita, 2005
18. Mihaila Marian, Andritoi Claudia , Protectia juridica a drepturilor omului, intre intrebari si raspunsuri, Editura ,,Eftimie Murgu", Resita, 2006
19. Marian Mihaila, Claudia Andritoi, Drepturile omului si strategii antidiscriminatorii, Editura Eftimie Murgu, Resita, 2009 ISBN 978-973-1906-47-8.
20. Marian Mihaila, Claudia Andritoi, Protectia juridica a drepturilor omului, Editia a III-a revizuita si adaugita Editura Eftimie Murgu, Resita, 2009, ISBN 978-973-1906-48-5.
21. Payne R., Mossad. Istoria secreta, Bucuresti, Editura Colosseum, 1997.
22. Crettiez X., Le terrorisme: violence et politique, Paris, Editura La Documentation francaise, 2001.
23. Seger K., The antiterrorism handbook, USA, Editura Presion, 1990.
24. Rezolutia Adunarii Generale a ONU nr. 3034 din 18 decembrie 1972. Internet, http://www.un.org/russian/terrorism.
25. Bari I., Globalizare si probleme globale, Bucuresti, Editura Economica, 2001.
26. Cretu V., Drept international penal, Bucuresti, Editura Tempus, 1996.
27. Lioyd A., Mathews P., Bioterorismul-flagelul mileniului III, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
28. Filip T., Teroristii printre noi, Craiova, Editura Obiectiv, 2002.
29. Balan O., Terorismul nuclear- mit sau realitate, Revista Legea si Viata nr. 11, 1998.
30. Tucker J. Assessing Terrorist Use of Chemical and Biological Weapons, Cambridge, Editura Toxic terror, 2001.
31. Ferchedau-Munteanu M., Terorismul, Bucuresti, Editura Omega, 2001.
32. Carta ONU. Internet, http://www.un.org/aboutum.
33. The training. Washington DC, Editura United States Departament of State, 1995.
34. Terorismul si ripostele teroriste. Partea I, Bucuresti, Editura SPP al Romaniei, 1992.
35. Conventia privind prevenirea si reprimarea actelor teroriste, semnata la Washington la 2 februarie 1971.
36. The National strategy fighting wiht terrorism. Official cite of Departament of State: Internet, http://usinfo.state.gov.
37. Discursul lui Jose Maria Aznar, Prim-ministru al Spaniei, la conferinta de presa din 12 martie 2004, Madrid.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!