Riscurile de inundație în bazinul hidrografic al râului Tur

Cuprins disertație

INTRODUCERE 1
1. INCADRAREA CONCEPTUALA SI METODOLOGICA 2
1.1. DEFINITII SI CONCEPTE 2
1.2. METODOLOGIA 9
1.2.1. Metodologia riscurilor de inundatie 10
1.2.2. Metodologia sistemelor informationale geografice (G.I.S.) 11
1.3. RAUL TUR IN LITERATURA GEOGRAFICA ROMANEASCA 15
2. ANALIZA RISCURILOR DE INUNDATIE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC AL RAULUI TUR 16
2.1. POZITIA GEOGRAFICA A ZONEI DE STUDIU 16
2.2. FACTORII CE INFLUENTEAZA RISCURILE DE INUNDATIE 18
2.2.1. Geologia 18
2.2.2. Relieful 20
2.2.3. Clima 26
2.2.4. Biodiversitatea 29
2.2.5. Solul 33
2.2.6. Utilizarea terenurilor 44
2.3. ASEZARILE UMANE 48
2.4. REGIMUL HIDROLOGIC 50
2.4.1. Regimul scurgerii anotimpuale 53
2.4.2. Regimul scurgerii lunare 54
2.5. CALITATEA CHIMICA SI BIOLOGICA A APELOR SUBTERANE SI DE SUPRAFATA 55
2.6. ISTORICUL PRIVIND RISCURILE HIDROLOGICE 57
2.7. EVALUREA RISCURILOR HIDROLOGICE 58
2.7.1. Indicele numarul curbei de scurgere (CN) 60
2.7.2. Indicele timpului de concentrare (Tc) 63
2.7.3. Indicele potential de producere a viiturilor rapide (FFPI) 66
2.7.4. Indicele de umiditate topografica (TWI) 69
2.8. IDENTIFICAREA ZONELOR DE PRODUCERE A INUNDATIILOR 71
2.9. MASURI PENTRU DIMINUAREA RISCULUI DE INUNDATII 73
CONCLUZII 76
BIBLIOGRAFIE 78
LISTA FIGURILOR 82
LISTA TABELELOR 83

Extras din disertație

INTRODUCERE
Ipoteza acestei lucrari este de a identifica care sunt riscurile hidrologice ce se regasesc in arealul bazinului hidrografic al raului Tur. Asadar lucrarea de fata, desi pot avea uneori valente subiective, insa studiul isi propune o analiza cat mai obiectiva fixand urmatoarele obiective:
1. incadrarea conceptuala si metodologica privind riscurile de inundatie cu referire la conceptele de inundatie si viitura;
2. identificarea si analiza spatiilor in ceea ce priveste riscurile de inundatie utilizand indicatori de calculare a riscului;
3. identificarea zonelor cu exces de umiditate prin raportarea la indicatorii de calculare a riscului;
4. propunerea de solutii pentru riscurile de inundatie printr-un plan managerial de a coordona riscul de inundatie si viitura.
Motivatia alegerii acestei teme se leaga in primul rand de faptul ca provin din acele meleaguri unde am si copilarit o perioada, la care adaug faptul ca aceasta tema poate aduce beneficii prin diminuarea consecintelor negative ale inundatiilor pentru sanatatea umana, activitatea economica, mediu inconjurator si patrimoniul cultural prin a aplica masuri de prevenire, de protectie, de pregatire, de management a situatiilor de urgenta asupra zonei de studiu. Multumirile se adreseaza catre conducatorul lucrarii, lect. dr. Ursu Adrian pentru suportul stiintific in cercetarea acestui areal. Alte multumirii se indreapta catre profesorii din cadrul Departamentului de Geografie, pentru ajutorul oferit in timpul masterului. Iar in ultimul rand multumirile se adreseaza prietenei mele si familiei mele, care m-au sustinut moral. 
Corpul acestei lucrari intitulata, Riscurile de inundatie in bazinul hidrografic al raului Tur este organizata in doua capitole care trateaza subiectul riscurile de inundatie, astfel incat primul capitol al lucrarii, Incadrarea conceptuala si metodologica, cuprinde definitii si concepte cu privire la riscurile de inundatie, metodele utilizate pentru a elabora lucrarea de fata, etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final si istoricul cercetarilor care fac referire la arealul de studiu. Al doilea capitol al lucrarii, Analiza riscurilor de inundatie din bazinul hidrografic al raului Tur, are ca scop evidentierea zonelor susceptibile la riscul de inundatie si viitura. Astfel acest capitol incepe cu pozitia geografica a zonei de studiu, factorii ce influenteaza riscurile de inundatie in care se afla situat acest areal, facandu-se referire la aspecte legate de, geologie, relief, clima, biodiversitate si solurile din zona de studiu. Continuarea este reprezentata de regimul de scurgere, calitatea apelor, istoricul inundatiilor, evaluarea riscurilor la inundatii, identificarea zonelor de producere a acestor riscuri, iar finalul descrie, masuri de a diminua riscurile de inundatie.
1. INCADRAREA CONCEPTUALA SI METODOLOGICA
In contextul actual, importanta cercetarii fenomenelor si proceselor de risc reprezinta un lucru vital pentru societatea contemporana care odata cu dezvoltarea sa in ultimul secol a cunoscut efectele fenomenelor naturale asupra individului si asupra activitatilor sale, acestea fiind hazardele naturale in special. Progresul spatiului urban prin puternica industrializare a condus la o deteriorare accelerata a mediului inconjurator, astfel in ultimele trei decenii, acest progres a condus la dezvoltarea cu precadere o unei noi categorii de fenomene si riscuri ce sunt provocare de om care poarta denumirea de hazarde antropice. Aceasta categorie apar in special in statele foarte dezvoltate si in statele dezvoltate, unde problema care se ridica in cercetare este vulnerabilitatea societatii fata de aceste dezastre. Asadar dezastrele cu care se confrunta societatea de azi reprezinta un risc pentru dezvoltarea sa unde aceste dezastre produce numeroase pagube materiale si pagube de vieti omenesti. In prezent populatia Terrei a fost afectata cel putin o data de un dezastru fie natural (cutremure, tsunami, eruptii vulcanice, alunecari de teren, inundatii, secete, avalanse de zapada, epidemii), fie antropic (accidente industriale, accidente rutiere, accidente feroviare, accidente nucleare, conflictele, terorismul)
1.1. Definitii si concepte
Notiunile si termenii ce sunt utilizati in studiul fenomenelor extreme (dezastrele), cum este si in cazul riscurilor hidrologice implica trei termeni fundamentali care sunt hazard, vulnerabilitate si risc, unde acesti termeni sunt folositi in general in orice studiu al fenomenelor extreme. Aceste definitii si concepte au aparut ca o necesitate pentru intelegerea fenomenelor extreme si studierea acestora.
Hazardul este ,,un eveniment fizic potential daunator, fenomen sau activitate umana care poate provoca pierderi de vieti umane sau vatamari corporale, daune materiale, perturbari sociale si economice sau degradarea mediului. Pericolele pot include conditii latente care pot reprezenta amenintari viitoare si pot avea origini diferite: naturale (geologice, hidrometeorologice si biologice) sau induse de procesele umane (degradarea mediului si hazarde tehnologice). Hazardele pot fi simple, secventiale sau combinate in originea si efectele lor. Fiecare hazard este caracterizat de locatia, intensitatea, frecventa si probabilitatea sa" (ISDR, 2020). 
O alta definitie spune ca hazardul este ,,probabilitatea cu care orice fenomen care poate produce diferite tipuri de pagube (materiale sau umane) intr-un spatiu bine definit, intr-o perioada de timp" (Grecu, 2016). Un al autor defineste hazardul ca ,,un prag in evolutia sistemului, care descarca energii imense si determina dezechilibru pe scara de evolutie mediului, spre o noua stare de echilibru" (Tanislav, 2007).
Prin definitiile citate mai sus putem sublinia faptul ca hazardul este un fenomen ce este definit intr-un spatiu geografic care creeaza daune materiale si daune umane, iar natura acestuia este fie naturala (produsa de mediul inconjurator) sau fie antropica (produsa de om), unde acesta se manifesta intr-un interval de timp.
Ca in orice domeniul al stiintelor se utilizeaza taxonomia, astfel ,,taxonomia se considera modul de clasificare cel mai vechi in istoria stiintelor, pe cand terminologia este o stiinta si activitate moderna" (Hometkovski, 2008). Hazardele ce se regasesc in toate colturile lumii sunt foarte diversificate, astfel clasificarea acestora implica diverse criterii. Astfel clasificarea hazardelor utilizata in aceasta lucrare este urmatoarea (Tanislav, 2007):

Fisiere în arhivă (1):

 Riscurile de inundatie in bazinul hidrografic al raului Tur.docx

Imagini din acest disertație

Bibliografie

1. Alexander, David (1993), Natural Disaster, UCL Press, London 632p., https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/030913339501900210;
2. Armas, Iuliana (2006), Teorie si metodologie geografica, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 273p., http://www.geodinamic.ro/cursuri;
3. Barbul, Eugen (1933), Tara Oasului. Despre originea osenilor, Cluj-Napoca;
4. Balteanu Dan, Radita Alexe (2001), Hazarde naturale si antropogene, Corint, Bucuresti, 110p.;
5. Batinas, Razvan, Sorocovschi, Victor, Sanislai, Daniel (2014), The flood waves analysis at Turulung gauging station on Tur river, Riscuri si catastrofe, nr. XIII, vol. 14, nr. 1/2014, Cluj-Napoca,a9p.,ahttps://www.researchgate.net/publication/272751341_THE_FLOOD_WAVES_ANALYSIS_AT_TURULUNG_GAUGING_STATION_ON_TUR_RIVER;
6. Bilasco, Stefan (2008), Implementarea G.I.S. in modelarea viiturilor de versant, Casa Cartii deaStiinta,aClujaNapoca,a212p.,ahttps://www.researchgate.net/publication/271269737_Implementarea_GIS_in_modelarea_viiturilor_de_versant;
7. Bleahu, Marician (1994), Geologia Romaniei, UEB, Bucuresti;
8. Chendes, Viorel (2007), Scurgerea lichida si solida in Subcarpatii de la curbura, Academia Romana, Bucuresti;
9. Chendes, Viorel (2011), Water resources in Subcarpatii de Curbura. Geospatial assessments,aAcademiaaRomana,aBucuresti,a342p.ahttps://www.researchgate.net/publication/257822889_Resursele_de_apa_din_Subcarpatii_de_la_Curbura_Evaluari_geospatiale_Water_resources_in_Curvature_Subcarpathians_Geospatial_assessments_-_In_Romanian;
10. Cutter, Susan (2001), American hazardscapes - The Regionalization of Hazards and Disasters, Joseph Henry Press, Washington D.C., 228p., https://doi.org/10.17226/10132;
11. Diaconu, Daniel Constantin (2005), Resursele de apa din bazinul raului Buzau, Universitara, Bucuresti, 238p.;
12. Donisa, Ioan (1987), Bazele teoretice si metodologice ale geografiei, Didactica si Pedagogica, Iasi, 200p.;
13. Donita, Nicolae (1992), Vegetatia Romaniei, Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 407p.;
14. Drobot, Radu (2007), Metodologia de Determinare a Bazinelor hidrografice torentiale in care se afla Asezari Umane expue Pericolului viiturilor rapide, Universitatea Tehnica de Constructii,aBucuresti,a29p.,ahttps://www.academia.edu/7425024/Metodologia_determinare_bazine_hidrografice_torentiale;
15. Dulama, Maria Eliza (2000), Elemente din didactica geografiei, Clusium, Cluj-Napoca, 176p.;
16. Dumitrescu, Alexandru, Birsan, Marius-Victor (2015), ROCADA: a gridded daily climatic dataset over Romania (1961- 2013) for nine meteorological variables. Natural Hazards 78(2): 1045- 1063. https://doi.org/10.1007/s11069-015-1757-z;
17. Faur, Victor-Cornel (2012), Aspecte de geomorfologie aplicata in spatiul muntilor vulcanici Oas, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldis", Arad, 5p.;
18. Grecu, Florina (2016), Hazarde si riscuri naturale, editia a V-a cu adaugiri, Universitara, Bucuresti,353p.,https://www.researchgate.net/publication/336676748_Hazarde_si_riscuri_naturale_2016;
19. Groza, Octavian, Muntele, Ionel (2005), Geografie umana generala -  note de curs, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 110p.;
20. Hometkovski, Ludmila (2008), Taxonomia (Taxinomia) in terminologie: aspecte diacronice, conceptii si definitii, Revista de lingvistica si stiinta literara, nr. 5 -  6, Chisinau, 8p., https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A26016/pdf;
...