Riscurile de inundație în bazinul hidrografic al râului Tur

INTRODUCERE

Ipoteza acestei lucrări este de a identifica care sunt riscurile hidrologice ce se regăsesc în arealul bazinului hidrografic al râului Tur. Așadar lucrarea de față, deși pot avea uneori valențe subiective, însă studiul își propune o analiză cât mai obiectivă fixând următoarele obiective:

1. încadrarea conceptuală și metodologică privind riscurile de inundație cu referire la conceptele de inundație și viitură;

2. identificarea și analiza spațiilor în ceea ce privește riscurile de inundație utilizând indicatori de calculare a riscului;

3. identificarea zonelor cu exces de umiditate prin raportarea la indicatorii de calculare a riscului;

4. propunerea de soluții pentru riscurile de inundație printr-un plan managerial de a coordona riscul de inundație și viitură.

Motivația alegerii acestei teme se leagă în primul rând de faptul că provin din acele meleaguri unde am și copilărit o perioadă, la care adaug faptul că această temă poate aduce beneficii prin diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu înconjurător și patrimoniul cultural prin a aplica măsuri de prevenire, de protecție, de pregătire, de management a situațiilor de urgență asupra zonei de studiu. Mulțumirile se adresează către conducătorul lucrării, lect. dr. Ursu Adrian pentru suportul științific în cercetarea acestui areal. Alte mulțumirii se îndreaptă către profesorii din cadrul Departamentului de Geografie, pentru ajutorul oferit în timpul masterului. Iar în ultimul rând mulțumirile se adresează prietenei mele și familiei mele, care m-au susținut moral.

Corpul acestei lucrări intitulată, Riscurile de inundație în bazinul hidrografic al râului Tur este organizată în două capitole care tratează subiectul riscurile de inundație, astfel încât primul capitol al lucrării, Încadrarea conceptuală și metodologică, cuprinde definiții și concepte cu privire la riscurile de inundație, metodele utilizate pentru a elabora lucrarea de față, etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final și istoricul cercetărilor care fac referire la arealul de studiu. Al doilea capitol al lucrării, Analiza riscurilor de inundație din bazinul hidrografic al râului Tur, are ca scop evidențierea zonelor susceptibile la riscul de inundație și viitură. Astfel acest capitol începe cu poziția geografică a zonei de studiu, factorii ce influențează riscurile de inundație în care se află situat acest areal, făcându-se referire la aspecte legate de, geologie, relief, climă, biodiversitate și solurile din zona de studiu. Continuarea este reprezentată de regimul de scurgere, calitatea apelor, istoricul inundațiilor, evaluarea riscurilor la inundații, identificarea zonelor de producere a acestor riscuri, iar finalul descrie, măsuri de a diminua riscurile de inundație.

1. ÎNCADRAREA CONCEPTUALĂ ȘI METODOLOGICĂ

În contextul actual, importanța cercetării fenomenelor și proceselor de risc reprezintă un lucru vital pentru societatea contemporană care odată cu dezvoltarea sa în ultimul secol a cunoscut efectele fenomenelor naturale asupra individului și asupra activităților sale, acestea fiind hazardele naturale în special. Progresul spațiului urban prin puternica industrializare a condus la o deteriorare accelerată a mediului înconjurător, astfel în ultimele trei decenii, acest progres a condus la dezvoltarea cu precădere o unei noi categorii de fenomene și riscuri ce sunt provocare de om care poartă denumirea de hazarde antropice. Această categorie apar în special în statele foarte dezvoltate și în statele dezvoltate, unde problema care se ridică în cercetare este vulnerabilitatea societății față de aceste dezastre. Așadar dezastrele cu care se confruntă societatea de azi reprezintă un risc pentru dezvoltarea sa unde aceste dezastre produce numeroase pagube materiale și pagube de vieți omenești. În prezent populația Terrei a fost afectată cel puțin o dată de un dezastru fie natural (cutremure, tsunami, erupții vulcanice, alunecări de teren, inundații, secete, avalanșe de zăpadă, epidemii), fie antropic (accidente industriale, accidente rutiere, accidente feroviare, accidente nucleare, conflictele, terorismul)

1.1. Definiții și concepte

Noțiunile și termenii ce sunt utilizați în studiul fenomenelor extreme (dezastrele), cum este și în cazul riscurilor hidrologice implică trei termeni fundamentali care sunt hazard, vulnerabilitate și risc, unde acești termeni sunt folosiți în general în orice studiu al fenomenelor extreme. Aceste definiții și concepte au apărut ca o necesitate pentru înțelegerea fenomenelor extreme și studierea acestora.

Hazardul este „un eveniment fizic potențial dăunător, fenomen sau activitate umană care poate provoca pierderi de vieți umane sau vătămări corporale, daune materiale, perturbări sociale și economice sau degradarea mediului. Pericolele pot include condiții latente care pot reprezenta amenințări viitoare și pot avea origini diferite: naturale (geologice, hidrometeorologice și biologice) sau induse de procesele umane (degradarea mediului și hazarde tehnologice). Hazardele pot fi simple, secvențiale sau combinate în originea și efectele lor. Fiecare hazard este caracterizat de locația, intensitatea, frecvența și probabilitatea sa” (ISDR, 2020).

O altă definiție spune că hazardul este „probabilitatea cu care orice fenomen care poate produce diferite tipuri de pagube (materiale sau umane) într-un spațiu bine definit, într-o perioadă de timp” (Grecu, 2016). Un al autor definește hazardul ca „un prag în evoluția sistemului, care descarcă energii imense și determină dezechilibru pe scara de evoluție mediului, spre o nouă stare de echilibru” (Tanislav, 2007).

Prin definițiile citate mai sus putem sublinia faptul că hazardul este un fenomen ce este definit într-un spațiu geografic care creează daune materiale și daune umane, iar natura acestuia este fie naturală (produsă de mediul înconjurător) sau fie antropică (produsă de om), unde acesta se manifestă într-un interval de timp.

Ca în orice domeniul al științelor se utilizează taxonomia, astfel „taxonomia se consideră modul de clasificare cel mai vechi în istoria științelor, pe când terminologia este o știință și activitate modernă” (Hometkovski, 2008). Hazardele ce se regăsesc în toate colțurile lumii sunt foarte diversificate, astfel clasificarea acestora implică diverse criterii. Astfel clasificarea hazardelor utilizată în această lucrare este următoarea (Tanislav, 2007):