Rolul mediatorului european

Cuprins disertație Cum descarc?

INTRODUCERE  7
CAPITOLUL 1. Consideratii introductive privind conceptul de ,,ombudsman" la nivelul Uniunii Europene  10
1.1. Abordari terminologice ale notiunii de ,,ombudsman"(avocat al poporului, mediator)  10
1.2. Aparitia si evolutia conceptului la nivelul diferitelor sate 12
1.3. Justificarea teoretica si practica a institutiei Mediatorului European 17
1.3.1. Conceptul de ,,mediator european" - necesitate si importanta 20
CAPITOLUL 2. Statutul Mediatorului European 22
2.1. Originalitatea institutiei. Trasaturile generale ale Ombusmanului European 22
2.2. Modalitatea de desemnare a Mediatorului European 23
2.3. Domeniile de competenta ale Mediatorului European 26
2.4. Misiunea Mediatorului European 28 
2.5. Functionarea institutiei Mediatorului European. Atributiile Mediatorului European  31
2.6. Raspunderea Mediatorului European 35
CAPITOLUL 3. Relatiile Mediatorului European cu alte organe si institutii 38 
3.1. Relatiile dintre Mediatorul European si celelalte institutii ale UE 38
3.2. Cooperarea cu mediatori si organe similare din statele membre ale UE 41
3.3. Asemanari/deosebiri dintre Avocatul Poporului din Romania si Mediatorul European  44
3.4. Determinarea notiunii de drept la o buna administrare in baza Codului de buna conduita administrativa  45
3.5. Studiu de caz: un aspect relevant al activitatii Mediatorului European 50
CONCLUZII  53
BIBLIOGRAFIE  55

Extras din disertație Cum descarc?

Lucrarea abordeaza tema ,,Rolul Mediatorului European" pornind de la considerentul ca rolul sau in Uniunea Europeana dezvolta cel mai mare interes pentru apararea drepturilor cetatenilor europeni. 
Tema mea doreste sa prezinte notiuni legate despre Mediatorul/Ombudsmanul European, Mediatorul Republicii, Defensor del Pueblo, Provedor de Justicia, Avocatul Poporului, Procuror Parlamentar, Aparator Public, Comisar pentru drepturile omului, Avocat General, Comisar Parlamentar, Controlor de Stat etc. Descrierea misiunii acestora a constituit obiectul de interes al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, adoptata la Roma, la 4 noiembrie 1950, al Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat de Adunarea Generala a ONU la 16 decembrie 1966, al Pactului International cu privire la drepturile civile si politice, adoptat de Adunarea Generala a ONU la 16 decembrie 1966. Am ales aceasta tema deoarece pe parcursul acestor ani de Master in domeniul Stiintelor Administrative, materia fata de care am dezvoltat cel mai mare interes a fost Drepturile Cetatenilor Europeni. Lucrarea de fata are ca incipit introducerea si este structurata pe trei capitole, concluzii studiu de caz dar si o bibliografie. 
Astfel, Capitolul I abordeaza o tema generala si anume Consideratii introductive privind conceptul de ,,ombudsman" la nivelul Uniunii Eurpene. In cuprinsul acestui capitol am realizat o prezentare detaliata pentru urmatoarele subcapitole: abordari terminologice ale notiunii de ,,ombudsman" (avocat al poporului, mediator), aparitia si evolutia conceptului la nivelul diferitelor state, justificarea teoretica si practica a institutiei Mediatorului  dar si un subsubcapitol ce consta in  prezentarea conceptului de ,,mediator european" - necesitate si importanta.
Capitolul II face referire la Statutul Mediatorului European mai exact la: originalitatea institutiei si trasaturile generale ale Ombusmanului European, la modalitatea de desemnare a ME, domeniile de competenta ale Mediatorului European, misiunea Mediatorului European, functionarea institutiei si atributiile Mediatorului European dar si la raspunderea acestuia.
In Capitolul III sunt prezentate Relatiile Mediatorului European cu alte organe si institutii adica relatiile dintre Mediatorul European si celelalte institutii ale UE, cooperarea cu mediatori si organe similare din statele membre ale UE, asemanari/deosebiri dintre Avocatul Poporului din Romania si Mediatorul European, determinarea notiunii de drept la o buna administrare in baza Codului de buna conduita administrativa si nu in ultimul rand, Studiul de caz care face referire la Un aspect relevant al activitatii Mediatorului European.
Institutia Mediatorului European a fost initiata printr-un proiect al delegatiei spaniole la intalnirea sefilor de stat si guverne ai Comunitatii Europene tinuta la Roma in Decembrie 1990. Scopul avut in vedere de catre initiator, nu era de a institui un Ombudsman in sensul propriu, ci un fel de procuror general pentru drepturile comunitare.
Potrivit acestui proiect, Mediatorul European ar fi trebuit sa asigure controlul asigurarii respectarii drepturilor cetatenilor europeni la nivel national, sa informeze si sa protejeze cetatenii in planul drepturilor comunitare insa acest proiect a fost modificat, in final ajungandu-se la o solutie de compromis bazata pe propunerea delegatiei daneze.
Mediatorul European este instituit la nivel comunitar si nu la nivel national, iar mandatul sau este limitat la cazurile de proasta administrare imputabila institutiilor si organelor comunitare. 
Raporturile existente dintre Mediatorul European si autoritatile nationale ale statelor membre s-au dovedit a fi motive de disputa intre acestea, punctul cel mai critic fiind delimitarea puterilor de ancheta si mai ales puterea de a accesa diferite documente ale statelor membre aflate in posesia comisiei. Multe dintre statele federale din comunitate s-au confruntat cu dificultati in ceea ce priveste puterile ombudsmanului local si federal, ajungandu-se pana la renuntare la institutia Ombudsmanului national, fie cum este cazul Belgiei sa creeze un mediator competent doar pentru cazurile federale. In cadrul Uniunii Europene, in cazurile de proasta administrare in aplicarea drepturilor comunitare, cetatenii europeni se adreseaza adesea Mediatorului chiar si cand problema priveste o autoritate nationala. Mediatorul European este numit la inceputul fiecarui ciclu legislativ al Parlamentului European, pe durata acestuia, fiind ales dintre candidatii ce dovedesc ca sunt independenti si indeplinesc conditiile de inalta competenta profesionala in domeniul drepturilor cetatenesti.
La cererea Parlamentului, Mediatorul European poate fi revocat de Curtea de Justitie, atunci cand acesta nu mai corespunde conditiilor de exercitare a functiilor sale sau pentru culpa grava in exercitarea atributiilor sale profesionale.
In exercitarea atributiilor sale, Mediatorul European este independent fata de orice organism profesional politic sau administrativ pe toata durata exercitarii mandatului sau. Mediatorul poate conduce si investigatii din propria initiativa, la plangerea persoanelor afectate in drepturilor lor, iar cei care se pot adresa Mediatorului cu plangeri, sunt persoane fizice sau juridice europene sau orice necetatean european care are rezidenta intr-un stat membru sau sediul social in cazul persoanelor juridice.
Chiar dupa ce introducerea Mediatorului European a fost acceptata, Parlamentul European a afirmat ca rolul ombudsmanului va trebui sa ramana pur complementar. Regulamentul Parlamentului stabileste dreptul si obligatia Mediatorului European (in exercitarea functiei sale) acela de a fi ascultat de Comisia pentru petitii din parlament. Cazurile de plangeri impotriva proastei administrari privesc situatia cand institutiile publice europene nu reusesc sa actioneze potrivit regulilor si principiilor obligatorii instituite de Comunitatea Europeana. Mediatorul European are un mandat special, definit in relatie cu administrarea defectuoasa.

Fisiere în arhivă (1):

 Rolul mediatorului european.docx

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

Apostolache Mihai Cristian  si Apostolache Mihaela Adina, Deontologia Functionarului Public, Editura Universitara, Bucuresti, 2014;
Balan Emil,  Institutii administrative,  Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
Branzan  Constantin, Avocatul poporului. O institutie la dispozitia cetateanului, Editura Juridica, Bucuresti, 2001;
Besteliu, Drept international public, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005;
Ceterchi Ioan, Institutia Ombudsman-ului in Suedia, Revista ,,Studii de drept romanesc", Editura Academiei Romane, Bucuresti, anul 3, nr. 1 - 2, 1991;
Coman-Kund Liviu, Avocatul Poporului din Romania si Mediatorul European in lumina Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, RDP 3/2006;
Corbett R., Jacobs F., Schakleton M., Parlamentul European, Editia a 6-a, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 2007;
Dinu Alina, Mediatorul republicii in Franta, RDP 1/2008;
Fuerea Augustin, Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic,Bucuresti, 2007;
Groza Anamaria, Uniunea Europeana. Drept institutional, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008;
Iancu  Gheorghe, Avocatul Poporului, 2004;
Ioan Alexandru, Drept Administrativ in Uniunea Europeana, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2006;
Ionescu Cristian, Drept Constitutional si Institutii politice,  Editura Lumina Lex, 1996;
Iorgovan Antonie, Tratat de Drept Administrativ, vol I, Editura Nemira, Bucuresti, 2002;
Jianu Grigore Alexandru, Institutia Ombudsmanului la Nivel European, Editura I.R.D.O, Bucuresti, 2013;
M.A. Marshall si L.C. Reif, The Ombudsman: Maladministration and Alternative Dispute Resolution (1995)34 Alberta Law Rev;
Manda Cezar Corneliu, Predescu Ovidiu, Slaniceanu Ion Popescu, Ombudsmanul. Institutia fundamentala a statului de drept, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997;
Moroianu Zlatescu Irina, Institutia Avocatul Poporului, in Revista Drepturile Omului nr. 1/1992;
 Stefan Elena, Ombudsmanul European in lumina Constitutiei Europene, RDP 1/2006, anul XI;
Uglean Gheorghe, Drept constitutional si institutii politice, vol. II, Ed. Fundatiei ,,Romania de maine";
Valcu Elise Nicoleta, Drept comunitar european, Ed. SITECH, Craiova, 2008;
Vida Ioan, Drepturile Omului in Reglementari Internationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999;
Vlad Monica, Ombudsmanul in dreptul comparat, Ed. Servo-Sat, Arad, 1999;