Rolul terapiei ocupaționale și al ergoterapiei la persoanele vârstnice

Cuprins disertație Cum descarc?

INTRODUCERE 4
I. PARTICULARITATI ALE VARSTEI A TREIA 
1.1 ETAPELE SPECIFICE BATRANETII .
1.2 TEORIILE ADAPTARII LA BATRANETE 
1.3 CUM ESTE PERCEPUT MOMENTUL IMBATRANIRII 
II. TULBURARILE MINTALE ALE PERSOANELOR IN VARSTA ..
2.1 TIPURI DE PROBLEME PSIHICE 
2.2 EVALUAREA MULTIDIMENSIONALA A DEMENTELOR ..
III. PARTICULARITATILE VARSTNICULUI INSTITUTIONALIZAT
3.1 PERCEPTIA INSTITUTIONALIZARII
3.2 REACTIA VARSTNICULUI LA INSTITUTIONALIZARE
3.3 CAUZELE INSTITUTIONALIZARII 
IV. TERAPIA OCUPATIONALA SI ERGOTERAPIA IN RECUPERAREA 
VARSTNICILOR INSTITUTIONALIZATI
4.1. IMPORTANTA TERAPIEI OCUPATIONALE CA PROFILAXIE
4.2. ERGOTERAPIAIN RECUPERAREA VARSTNICILOR
4.3. SCOPUL SI OBIECTIVELE TERAPIEI OCUPATIONALE SI AL 
ERGOTERAPIEI LA VARSTNICI
4.4. FORME SI ACTIVITATI DE TERAPIE OCUPATIONALA SI 
ERGOTERAPIE LA VARSTNICI
V. STUDII DE CAZ
CONCLUZII
GLOSAR DE TERMENI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

Extras din disertație Cum descarc?

INTRODUCERE
Batranetea reprezinta o perioada de pace sau relaxare sau, dimpotriva, o perioada de coordonare slaba, vulnerabilitate la boli si factori economici. Stereotipurile de tip pozitiv portretizeaza persoanele in varsta ca fiind intelepte si demne, in timp ce stereotipurile de tip negativ le prezinta ca incapatanate, morocane, rigide.
Majoritatea accepta cu greu batranetea si neputinta si raman ancorate in trecut, tanjind dupa vigoarea tineretii. Traiesc intr-un fel de iluzie mentala, esecuri amare, cu un vid de idealuri si aspiratii pentru viitor.
Proiectiile demografice au indicat ca pana in 2050 mai mult de 25% din totalul populatiei va avea 65 de ani sau mai mult. Procesul de imbatranire se manifesta diferit de la un individ la altul iar odata cu imbatranirea se contureaza anumite trasaturi care devin dominate la persoanele in varsta: modificari are imaginii de sine, tulburari cognitive si afective, modificari somatice. Cercetarile effectuate recent au aratat ca pentru persoanele in varsta sarcinile de lucru complexe si activitatile de lucru stimulative zilnice pot ajuta la protejarea functionarii cognitive si la intarzierea efectelor ireversibile cauzate de imbatranire.
CUVINTE CHEIE -  imbatranire, seniori, trasaturi psihologice, activism, munca, imbatranire activa persoane varstnice, batranetea, reminiscenta. 
I. PARTICULARITATI ALE VARSTEI A TREIA
1.4 ETAPELE SPECIFICE BATRANETII
Batranetea, numita si varsta de regresie, este etapa vietii cand omul se pensioneaza, nu mai este productiv, este marginalizat social, functiile sale psihologice intra in declin, iar problemele medicale devin din ce in ce mai presante.Ea a constituit obiectul meditatiilor, al observatiilor si al incercarilor de tratament inca din cele mai vechi timpuri. Din pacate, cele mai multe observatii retinusera mai ales acele aspecte neplacute, negative, intunecate ale batranetii. "Batranete, ce pacoste esti pentru cei ce te au!" afirma Euripide. Un alt autor, Cicero spunea: "Trebuie sa luptam impotriva batranetii ca impotriva unei boli."
Toate aceste caracteristici au condus la afirmatii de genul: "batranii nu mai sunt buni de nimic", "sunt un balast social". Desi aceste afirmatii sunt frecvente, realitatea este cu totul alta. Imbatranirea nu mai este o schimbare bio-psiho-sociala, din punct de vedere calitativ si cantitativ ci este, in primul rand, o restructurare a personalitatii, lipsurile fiind acoperite de maturizare si experienta. De aceea, batranii constituie o sursa importanta de intelepciune si un suport pentru generatiile urmatoare.
O definitie larga a persoanelor varstnice spune despre acestea ca sunt persoanele care se afla in acea perioada a vietii in care se manifesta un ansamblu de fenomene care apar ca urmare a incheierii fazei de dezvoltare si care implica schimbari semnificative din punct de vedere biologic si psihologic, schimbari care se manifesta printr-un proces de degradare graduala si diferentiala. Dar aceste schimbari ireversibile nu trebuie neaparat sa aiba ca urmare o anihilare a persoanelor varstnice si nici reducerea acestora la stadiul de asistate social, ci reprezinta doar un alt stadiu in care acestea pot functiona ca persoane autonome si cu plus valoare sociala. 
Conform unui sondaj Eurobarometru din 2011, o persoana este considerata batrana undeva in jurul varstei de 57 de ani in Slovacia, dar numai la peste 70 de ani in Olanda. Desi in anumite contexte, cum ar fi ocuparea fortei de munca, oamenii pot fi considerati ,,mai in varsta" la 55 sau chiar la varsta de 50 de ani, in UE, o persoana este considerata ca fiind batrana chiar inainte de a implini 64 de ani. 
Declinul biologic nu se manifesta uniform la toti indivizii. In fata imbatranirii nu suntem egali, starea de sanatate influenteaza foarte mult procesul de imbatranire, deoarece nu toate organele si functiile noastre psihologice imbatranesc in acelasi ritm, unele-si pastreaza capacitatile iar altele se deterioreaza, suferind chiar un proces patologic. Daca la baza imbatranirii biologice stau modificarile suferite de diferite organe si sisteme, unele evenimente ce survin in existenta varstnicului o precipita, adesea batranetea poate sa fie insotita de o vulnerabilitate crescuta pe plan psihic, numita imbatranire psihologica. Imbatranirii biologice si celei psihologice li se adauga imbatranirea sociala, pentru ca, din pacate, batranetea a ajuns sa fie asociata, de catre cei din jur, cu boala, cu neputinta, conservatorismul, lipsa de discernamant, iritabilitatea si dependenta de altii. 
De multe ori societatea asociaza imbatranirea cu pierderea capacitatilor senzoriale si cu schimbarile de mobilitate; totusi, unii cercetatori au aratat ca pentru majoritatea persoanelor in varsta, aceste schimbari nu sunt nici atat de impovaratoare, nici atat de evidente pe cat ne-am putea imagina. Cu toate ca procesul de imbatranire se manifesta diferit de la un individ la altul, literatura de specialitate, stabileste totusi diferite periodizari ale varstelor. 
Astfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera: 
- varsta mijlocie, medie sau de tranzitie, ca fiind varsta pana la 59 de ani; 
- Perioada varstnica fiind intre 60 si 74 de ani; 
- Batranetea, dupa 75 de ani; 
- Longevitatea, fiind perioada de dupa 85 de ani. 
Conform tipului fundamental de activitate avem: 
a) Subperioada de trecere la batranete: 65-75 de ani; 
b) Subperioada batranetii medii: 75-85 de ani; 
c) Subperioada marii batraneti : peste 85 de ani. 
Odata cu imbatranirea se contureaza anumite trasaturi care devin dominate la persoanele in varsta. Modificari are imaginii de sine Varstnicul traieste un veritabil complex de inferioritate amplificat de apropierea pensionarii sau de iesirea la pensie, ca si de anturajul sau social (lipsa de tact, adversitate etc.) si constand in: 
- sentimentul de inutilitate sociala; 
- subaprecierea personala; 
- pierderea sensului existentei;

Fisiere în arhivă (1):

 Rolul terapiei ocupationale si al ergoterapiei la persoanele varstnice institutionalizate.docx

Imagini din acest disertație Cum descarc?

Bibliografie

1. Antonelli Incalzi R., Cesari M., Pedone C., Carosella L., Carbonin P.U.: Construct validity of the abbreviated mental test in older medical inpatients. Dement Geriatr Cogn Disord. 2003; 15(4): 199-206.
2. American Psychiatric Association: Alzheimer's Disease Assessment Scale -  Cognitive and Noncognitive Sections. Am J Psychiatry. 1984; 141: 1356-64.
3. Alexopoulos G.S., Abrams R.C., Young R.C., Shamoian C.A.: Cornell Scale for Depression in Dementia. Biol Psychiatry. 1988; 23(3): 271-84.
4. Andel R, Crowe M, Pedersen NL, et. al. Complexity of Work and Risk of Alzheimer's Disease: A Population-Based Study of Swedish Twins. In: Journals of Gerontology: Series B, Psychological Sciences and Sociological Sciences, 2005, nr. 60, p.251- 258. 
5. Bosma, H., Martin, P. J., van Boxtel, Rudolf, W. H., Ponds, P., Houx, J. Mental Work Demands Protect Against Cognitive. Impairment: MAAS Prospective. Cohort Study. In: Experimental Aging Research, 2003, nr.29 (1), p.33-45. 
6. Bowen, C. E., Noack, C. M. G., & Staudinger, U. M. Aging in the work context. In: Handbook of the psychology of aging. San Diego, CA., 2005, Elsevier Academic Press, p.263-277. 
7. Denney, N.W. A model of cognitive development across the life span. In: Developmental Review, 2004, nr.4 (2), p.171-191. 
8. FONTAINE, Roger, Psihologia imbatranirii, Polirom, Iasi, 2008. 
9. GIRLEANU- SOITU, Daniela, Varsta a treia, Institutul European, Iasi, 2006. 
10. GOFFMAN, Erving, Aziluri: eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate, Polirom, Iasi, 2004.
11. Finkel D. Andel R. Gatz M. Pedersen N. L. The role of occupational complexity in trajectories of cognitive aging before and after retirement. In: Psychology and Aging, 2009, nr.24 (3), p.563- 573.
12. Fontaine, R. Psihologia imbatranirii. Iasi: Editura Polirom, 2008. 
13. Miley, K.K., O'Melia, M., DuBois, B. Practica asistentei sociale. Iasi: Polirom, 2006.
14. Popovici, D.V. Rolul terapiei ocupationale in recuperarea persoanelor varstnice. In: Imbatranirea activa - Studii si cercetari, Bucuresti: Editura Oscar Print, 2014. 
15. Reisberg B., Borenstein J., Salob S.P., et al.: Behavioral symptoms in Alzheimer's disease: phenomenology and treatment. J Clin Psychiatry. 1987; 48 Suppl: 9-15.
16. Potter, G. G., Helms, M. J., and Plassman, B. L. Associations of job demands and intelligence with cognitive performance among men in late life. In: Neurology, 2008, nr.70(19), p.1803-1808 . 
17. Rohwedder, S., Robert, J. W. Mental Retirement. In: Journal of Economic Perspectives, 2010, nr. 24(1), p.119-138. 
18. Schiopu, U., Verza, E. Psihologia varstelor. Ciclurile vietii. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1997. 
19. Schooler, C., Mesfin S. M. Occupational Self Direction, Intellectual Functioning, and SelfDirected Orientation in Older Workers: Findings and Implications for Individuals and Societies. In: American Journal of Sociology, 2004, nr.110 (1), p.161-197. 
20. Special Eurobarometer 378 Active Ageing. TNS Opinion & Social at the request of Directorate-General for Employment, Social Affairs and Inclusion, 2011. 
21. Vincent, G. K., & Velkoff, V. The next four decades: The older population in the United States: 2010 to 2050. Washington, DC: US Census Bureau, 2010. 
22. Wheaton, F., & Crimmins, E. M. The demography of aging and retirement. In: The Oxford handbook of retirement, New York: Oxford University Press, 2013, p. 22- 41.
www.bc.edu/crr
Gordon L. Clark, Alicia H. Munnell and J. Michael Orszag, (2006), The Oxford Handbook of Pension and Retirement Income, http://www.oup.com/us/catalog/general/?view=usa&ci=9780199272464
Gordon L. Clark, (2003), European Pensions and Global Finance, http://www.oup.com/us/catalog/general/subject/Finance/Corporate/International/?view=usa&ci=9780199253630
Jean-Claude Reinhardt,2000, Psycho-gerontologie, Ed.L'Esprit du temps, http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp
Bernard Hervy, 2003, Propsitions pour le developpement de la vie sociale des personnes agees : Rapport de la mission ""Vie sociale des personnes agees", Ed.ENSP http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp
Georges Golberine, Anne-Marie Raphael, Stephane Raphael, (2004), Les vieux, ennemi public, Hachette Litterature, Paris, http://scdopac.univ-lyon2.fr/loris/jsp/system/win_main.jsp