Romania si Statutul Juridic al Dunarii

Cuprins disertatie Cum descarc?

CONSIDERATII GENERALE . 05
CAPITOLUL I
PRIMELE REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL DUNARII . 07
1.1. Regulamentele de navigatie in sectorul Portile de Fier . 07
1.2. Dunarea in timpul primului Razboi Mondial . 10
1.3. Stabilirea statutului definitiv al Dunarii . 17
CAPITOLUL II
STABILIREA REGIMULUI JURIDIC AL DUNARII . 28
2.1. Regimul sectorului Portile de Fier . 28
2.2. Regimul Dunarii dupa conferinta de la Paris 1921 . 29
2.3. Conflictele de competenta intre Romania si Comisia europeana a Dunarii . 31
2.4. Conferinta dunareana de Ia Belgrad 1948 . 35
CAPITOLUL III 
REGIMUL JURIDIC AL DUNARII PE TERITORIUL ROMANIEI . 39
3.1. Folosirea apelor Dunarii in scop de navigatie . 39
3.2. Folosirea apelor Dunarii in alte scopuri decat navigatia si pescuitul . 41
3.3. Pastrarea echilibrului ecologic in apele fluviului Dunarea . 45
3.4 Regimul juridic al canalului Dunare-Marea Neagra . 47
3.5 Realizarea canalului Rin-Main-Dunare . 47
CONCLUZII . 49
BIBLIOGRAFIE . 50


Extras din disertatie Cum descarc?

REZUMAT SI CUVINTE CHEIE
CUVINTE CHEIE
REGULAMENTE,STATUT,CONFLICTE,NAVIGATIE
REZUMAT
Romania a sustinut punctul de vedere exprimat de reprezentantii Belgiei si Greciei, in sensul admiterii acestor doua state ca membre in Comisia intemationala a Dunarii. Dar reprezentantii Marii Britanii, Iugoslaviei, Cehoslovaciei, Germaniei, Austriei, Ungariei si Bulgariei s-au opus acestei propuneri.
Dezbateri vii au intervenit cu ocazia discutarii articolelor XI si XII din proiectul francez, care aveau in vedere programul tehnic si financiar de lucrari stabilit in fiecare an de Comisia intemationala, lucrari ce urmau a fi executate de catre statele riverane pe cheltuielile lor. Daca statul riveran nu era in masua sa intreprinda el insuti lucrarile de intrtinere si amelioarare pe care comisia le aprecia ca fiind indispensabile, aceasata putea sa le execute fie prin propriile mijloace, fie insarcinand un alt stat riveran. Asemenea prevedere venea in contradictie cu principiul suveranitatii statelor riverane.
Ideea esentiala referitoare la deosebirea fundamentala principala intre comisia Dunarii si precedentele sale, Comisia europeana a Dunarii si Comisia internationala a Dunarii, este proclamata in primul articol, referitor la comisie, articolul 5, in cuvintele: "Se stabileste o comisie a Dunarii, desemnata mai jos, sub numele de comisiune; ea este compusa din reprezentanti ai tarilor dunarene, cate unul pentru fiecare din aceste tari". Este subliniata astfel ideea centrala a dreptului fluvial contemporan si a institutiei modeme a comisiei fluviale internationale: imbinarea cooperarii internationale cu respectarea suveranitatii statelor riverane, a egalitatii lor in drepturi.
Comisia fluviala internationala nu trebuie sa fie un "suprastaf ci un instrument de servire a intereselor comune ale statelor riverane membre. Ea nu trebuie sa-si aroge drepturi care sa comporte atributii suprastatale si nu trebuie sa fie inzestrata cu asemenea drepturi.
Prin reglementarea intervenita s-a pus capat incertitudinii si starii de provizorat care dominase pana atunci; au fost create premisele pentru dezvoltarea in bune conditii a unui avant al navigatei pe baza egalitatii tuturor pavilioanelor interesate in folosirea acestei mari artere de comunicatie europeana.
CONSIDERATII GENERALE
Avand in vedere prevederile Actului Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare de la Helsinki, 1975, si cele ale documentului de incheiere a reuniunii de la Madrid a reprezentantilor statelor participante la conferinta mentionata, in Declaratia adoptata de statele dunarene sunt cuprinse urmatoarele obiective: utilizarea rationala si conservarea resurselor de apa ale Dunarii; prevenirea poluarii apelor sale; supravegherea calitatii lor. 
Apele curgatoare cu regim international sunt acele rauri sau fluvii care parcurg sau separa doua sau mai multe state, fiind navigabile pana la mare, si in temeiul unei conventii internationale ele sunt deschise navigatiei navelor comerciale ale tuturor statelor.
In prezent asistam la un proces de cristalizare a unui drept international fluvial, ca parte integranta a dreptului international public. Dupa cum il defineste Edwin Glaser acesta este ,,ansamblul normelor si institutiilor de drept international care reglementeaza relatiile dintre state cu privire la folosirea apelor nemaritime".
Dunarea face parte din aceasta categorie, reglementarea regimului international de navigatie pe Dunare s-a facut prin Conventia de la Paris din 1856, care prevede libertatea de navigatie pe acest fluviu pentru navele comerciale ale tuturor statelor si suprimarea taxelor de peaj.
Dreptul international fluvial nu se liimteaza numai la reglementarea navigatiei pe fluvii, ci vine sa reglementeze si alte activitati ale statelor in acest domeniu, cum sunt: folosirea acestor fluvii ca surse de energie sau pentru irigatii, precum si problema preintampinarii poluarii apelor fluviale respective.
Fiecare stat stabileste conditiile de intrare a navelor straine in porturile sale fluviale, tratamentul acordat acestor nave. Aceste probleme pot forma si obiect de reglementare pe baza de reciprocitate in cadrul unor taxe de comert si navigatie. Navigatia intre porturile aceluiasi stat - cabotajul - se realizeaza exclusiv de catre statul suveran. In scopul coordonarii statelor riverane in asigurarea regimului international de navigatie pot fi create comisii internationale fluviale.
Utilizarea apelor Dunarii in scopuri economice, altele decat navigatia, face obiectul, sub diferite aspecte, al unor tratate bilaterale si multilaterale incheiate intre statele riverane printre care si Romania, in cadrul relatiilor de colaborare si buna vecinatate.
In acest sens, construirea si utilizarea de catre Romania si Iugoslavia a sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier reprezinta un deosebit interes pentru practica statelor si dreptul international contemporan. Aceasta lucrare de o mare complexitate se bazeaza pe actele si normele juridice stabilite de cele doua parti la 30 noiembrie 1963, care reglementeaza problemele tehnico-economice si juridice, inclusiv, modificari de frontiera, in conditiile respectarii depline a suveranitatii in drepturi a ambelor state riverane.


Fisiere in arhiva (1):

  • Romania si Statutul Juridic al Dunarii.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!