Schimbările climatice, factor de risc pentru ecosistemele râurilor montane din Județul Argeș

Introducere

Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creșterea populației globului, de creșterea ratei de consum a resurselor de către societatea umană și de schimbări ale tehnologiilor și ale organizării politico-sociale.

Fenomenul de încălzire globală a condus la creșterea frecvenței evenimentelor extreme, alternanța rapidă între caniculă severă/secetă accentuată și precipitații abundente/inundații fiind din ce în ce mai evidentă.

Variabilitatea climatică va avea efecte directe asupra unor sectoare precum agricultura, silvicultura, gestionarea resurselor de apă, va conduce la modificarea perioadelor de vegetație și la deplasarea liniilor de demarcație dintre păduri și pajiști, va determina creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, inundații, secete).

Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apă de suprafață iar pe noi oamenii ne interesează mai ales apa dulce de suprafață (apa potabilă), de aceea tendința este de a acorda acesteia cea mai mare parte a atenției, multe zone încep să fie afectate de fenomene extreme (temperaturi foarte ridicate, secete, ploi și inundații), cauzate de mai mulți factori care acționează sinergetic, însă este cert că schimbările climatice le intensifică atât frecvența cât și gravitatea iar adaptarea la aceste schimbări trebuie să se concentreze mai ales pe problemele legate de apă, în special asupra lipsei acesteia deoarece există posibilitatea dezvoltării excesive a fenomenului de secetă.

Este realizabil și de dorit să se reducă riscul consecințelor negative, în special pentru mediu, sănătatea și viața persoanelor. Măsurile de reducere a acestor riscuri, pentru a fi eficiente, ar trebui, pe cât posibil, actualizate și coordonate la nivelul unui întreg bazin hidrografic, ținând cont de caracteristicile fiecăruia în parte, mai ales că în cazul prezentat în această lucrare, vulnerabilitatea bazinelor hidrografice Capra și Buda la schimbările climatice este foarte mare deoarece cadrul natural a suferit schimbări majore, iar în ultimul timp, fenomenele extreme coroborate cu agresiunile antropice sunt foarte des înregistrate, cu creșteri de intensitate și daune.

Scopul principal urmărit în prezenta lucrare este de a studia posibilitatea râurilor montane de a se adapta la efectele reale sau potențiale ale schimbărilor climatice, identificarea acțiunilor și dezvoltarea capacităților necesare pentru actualizarea periodică a valorilor stării ecologice a cursurilor de apă de suprafață.

Obiectivele generale ale lucrării sunt: monitorizarea activă a impactului schimbărilor climatice, precum și a vulnerabilității ecosistemelor acvatice montane, integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile de dezvoltare și politicile la nivel local, precum și armonizarea acestor măsuri între ele, identificarea măsurilor urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice în sectoarele zonelor umede, cu specificitatea unică a bazinelor hidrografice Capra și Buda, ce stau la baza genezei lacului Vidraru, unul din cele mai reprezentative zone umede din România.

CAPITOLUL I

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

I.1 Contextul actual al schimbărilor climatice

Numeroase regiuni ale lumii se confruntă deja cu efectele negative ale unei creșteri a temperaturii medii globale cu 0,76°C în comparație cu 1850. În absența unei politici eficiente de atenuare a schimbărilor climatice la nivel mondial, estimările cele mai optimiste privind încălzirea globală prezentate în cel de-al patrulea Raport de evaluare al Comitetului interguvernamental pentru schimbările climatice (IPCC 4AR, grupul de lucru I) variază de la 1,8°C la 4°C până în anul 2100, în comparație cu nivelurile din anul 1990.

Această creștere este de trei până la șase ori mai mare decât creșterea înregistrată la nivel planetar din era preindustrială. Chiar și din cea mai puțin pesimistă perspectivă, un scenariu de statu-quo ar avea drept consecință creșterea temperaturii cu peste 2°C față de nivelurile erei preindustriale.

În ultimii treizeci de ani, schimbările climatice au avut efecte puternice asupra a numeroase sisteme fizice și biologice din întreaga lume.

Schimbările climatice vor reduce și mai mult accesul la sursele de apă potabilă. Apa provenită din topirea ghețarilor asigură în prezent necesarul de apă pentru peste un miliard de persoane. Odată cu dispariția acesteia, populațiile aflate în criză vor migra, în mod probabil, spre alte regiuni ale lumii, provocând revolte și situații de insecuritate la nivel local sau chiar mondial. Zonele afectate de secetă riscă să se extindă. Se preconizează că, în cazul în care creșterea temperaturii medii globale depășește 2,5°C, aproximativ 20 - 30% din speciile de plante și de animale evaluate până în prezent se vor confrunta cu un risc crescut de dispariție.

Schimbările climatice vor avea efecte directe și indirecte asupra sănătății umane și animale. Efectele fenomenelor meteorologice extreme și creșterea incidenței bolilor infecțioase sunt printre cele mai importante riscuri care trebuie luate în considerare.

Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral să reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 față de nivelul din 1990. Angajamentul a fost adoptat în cadrul Consiliului European din decembrie 2008, prin acordul politic al șefilor de stat și de guvern asupra pachetului legislativ energie-schimbări climatice.

La Consiliul European din 17 iunie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind analiza trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect de seră mai mare de 20%, în perspectiva unui angajament suplimentar al Uniunii, care să impulsioneze și alte state care au o responsabilitate importantă în privința poluării la nivel global. Analiza Comisiei scoate în evidență avantajele, atât la nivel politic, cât și economic ale trecerii la un obiectiv de reducere de 30%.