Introducere CAPITOLUL I SCHIMBARILE CLIMATICE 5 I.1 Contextul actual al schimbarilor climatice 5 I.2 Cercetari stiintifice, privind schimbarile climatice 7 I.3 Elemente metodologice pentru evaluarea potentialului ecologic al bazinului hidrografic 10 I.4 Ecosistemul acvatic 10 I.5 Factorii abiotici din ecosistemul acvatic 11 I.6 Asociatii de organisme din ecosistemul acvatic 13 I.7 Functiile si serviciile ecosistemului acvatic 14 CAPITOLUL II VULNERABILITATEA BAZINELOR HIDROGRAFICE LA SCHIMBARILE CLIMATICE 16 II.1 Schimbarile climatice, factor de risc major pentru ecosistemele raurilor montane din judetul Arges 16 II.2 Date privind aria naturala protejata de interes comunitar din zona montana aferenta bazinelor hidrografice ale raurilor Buda si Capra 17 II.3 Principiul conservarii diversitatii biologice 23 II.4 Statutul juridic general actual al ecosistemelor acvatice 23 CAPITOLUL III FACTORII DE RISC PENTRU RAURILE MONTANE CAPRA SI BUDA SI GESTIONAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE 26 III.1 Factori de risc natural 26 III.2 Elementele ce influenteaza regimul hidric in BH Capra in contextul schimbarilor climatice 33 III.3 Principalii factori de risc antropic 41 III.4 Schimbarile climatice si efectele lor asupra resurselor de apa 48 CONCLUZII 53 BIBLIOGRAFIE 55
Introducere Schimbarile rapide din mediul inconjurator sunt cauzate de cresterea populatiei globului, de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimbari ale tehnologiilor si ale organizarii politico-sociale. Fenomenul de incalzire globala a condus la cresterea frecventei evenimentelor extreme, alternanta rapida intre canicula severa/seceta accentuata si precipitatii abundente/inundatii fiind din ce in ce mai evidenta. Variabilitatea climatica va avea efecte directe asupra unor sectoare precum agricultura, silvicultura, gestionarea resurselor de apa, va conduce la modificarea perioadelor de vegetatie si la deplasarea liniilor de demarcatie dintre paduri si pajisti, va determina cresterea frecventei si intensitatii fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, inundatii, secete). Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apa de suprafata iar pe noi oamenii ne intereseaza mai ales apa dulce de suprafata (apa potabila), de aceea tendinta este de a acorda acesteia cea mai mare parte a atentiei, multe zone incep sa fie afectate de fenomene extreme (temperaturi foarte ridicate, secete, ploi si inundatii), cauzate de mai multi factori care actioneaza sinergetic, insa este cert ca schimbarile climatice le intensifica atat frecventa cat si gravitatea iar adaptarea la aceste schimbari trebuie sa se concentreze mai ales pe problemele legate de apa, in special asupra lipsei acesteia deoarece exista posibilitatea dezvoltarii excesive a fenomenului de seceta. Este realizabil si de dorit sa se reduca riscul consecintelor negative, in special pentru mediu, sanatatea si viata persoanelor. Masurile de reducere a acestor riscuri, pentru a fi eficiente, ar trebui, pe cat posibil, actualizate si coordonate la nivelul unui intreg bazin hidrografic, tinand cont de caracteristicile fiecaruia in parte, mai ales ca in cazul prezentat in aceasta lucrare, vulnerabilitatea bazinelor hidrografice Capra si Buda la schimbarile climatice este foarte mare deoarece cadrul natural a suferit schimbari majore, iar in ultimul timp, fenomenele extreme coroborate cu agresiunile antropice sunt foarte des inregistrate, cu cresteri de intensitate si daune. Scopul principal urmarit in prezenta lucrare este de a studia posibilitatea raurilor montane de a se adapta la efectele reale sau potentiale ale schimbarilor climatice, identificarea actiunilor si dezvoltarea capacitatilor necesare pentru actualizarea periodica a valorilor starii ecologice a cursurilor de apa de suprafata. Obiectivele generale ale lucrarii sunt: monitorizarea activa a impactului schimbarilor climatice, precum si a vulnerabilitatii ecosistemelor acvatice montane, integrarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice in strategiile de dezvoltare si politicile la nivel local, precum si armonizarea acestor masuri intre ele, identificarea masurilor urgente de adaptare la efectele schimbarilor climatice in sectoarele zonelor umede, cu specificitatea unica a bazinelor hidrografice Capra si Buda, ce stau la baza genezei lacului Vidraru, unul din cele mai reprezentative zone umede din Romania. CAPITOLUL I SCHIMBARILE CLIMATICE I.1 Contextul actual al schimbarilor climatice Numeroase regiuni ale lumii se confrunta deja cu efectele negative ale unei cresteri a temperaturii medii globale cu 0,76?C in comparatie cu 1850. In absenta unei politici eficiente de atenuare a schimbarilor climatice la nivel mondial, estimarile cele mai optimiste privind incalzirea globala prezentate in cel de-al patrulea Raport de evaluare al Comitetului interguvernamental pentru schimbarile climatice (IPCC 4AR, grupul de lucru I) variaza de la 1,8?C la 4?C pana in anul 2100, in comparatie cu nivelurile din anul 1990. Aceasta crestere este de trei pana la sase ori mai mare decat cresterea inregistrata la nivel planetar din era preindustriala. Chiar si din cea mai putin pesimista perspectiva, un scenariu de statu-quo ar avea drept consecinta cresterea temperaturii cu peste 2?C fata de nivelurile erei preindustriale. In ultimii treizeci de ani, schimbarile climatice au avut efecte puternice asupra a numeroase sisteme fizice si biologice din intreaga lume. Schimbarile climatice vor reduce si mai mult accesul la sursele de apa potabila. Apa provenita din topirea ghetarilor asigura in prezent necesarul de apa pentru peste un miliard de persoane. Odata cu disparitia acesteia, populatiile aflate in criza vor migra, in mod probabil, spre alte regiuni ale lumii, provocand revolte si situatii de insecuritate la nivel local sau chiar mondial. Zonele afectate de seceta risca sa se extinda. Se preconizeaza ca, in cazul in care cresterea temperaturii medii globale depaseste 2,5?C, aproximativ 20 - 30% din speciile de plante si de animale evaluate pana in prezent se vor confrunta cu un risc crescut de disparitie. Schimbarile climatice vor avea efecte directe si indirecte asupra sanatatii umane si animale. Efectele fenomenelor meteorologice extreme si cresterea incidentei bolilor infectioase sunt printre cele mai importante riscuri care trebuie luate in considerare. Uniunea Europeana si-a asumat rolul de lider global in combaterea schimbarilor climatice, angajandu-se unilateral sa reduca nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 fata de nivelul din 1990. Angajamentul a fost adoptat in cadrul Consiliului European din decembrie 2008, prin acordul politic al sefilor de stat si de guvern asupra pachetului legislativ energie-schimbari climatice. La Consiliul European din 17 iunie 2010, Comisia Europeana a prezentat Comunicarea privind analiza trecerii la un obiectiv de reducere al gazelor cu efect de sera mai mare de 20%, in perspectiva unui angajament suplimentar al Uniunii, care sa impulsioneze si alte state care au o responsabilitate importanta in privinta poluarii la nivel global. Analiza Comisiei scoate in evidenta avantajele, atat la nivel politic, cat si economic ale trecerii la un obiectiv de reducere de 30%.
Beran, M. A., J. A., Rodier, 1985. Hydrological Aspect of Drought: UNESCO - WMO, Geneva, 1985, accesat in 18 februarie 2018 la adresa https://ec.europa.eu /water/wp-content/uploads/2015/07/Ghid-gestionare-ape-mici.pdf Cleopatra, D., Dreptul mediului, Curs, U.E.B. Bucuresti 2012 Galie-Serban, A.,2006, Impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa si a sistemelor de gospodarire a apelor, Editura Tipored, Bucuresti. Manoleli, D., 2006, Politici de mediu, Editura Ar Docendi, Bucuresti. Moldoveanu M., Galie A., Radulescu D., 2015, Methodology for hydromorphological assessment of romanian rivers - update version. 15th International Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2015, Water Resources. Forest, Marine and Ocean Ecosystem, I:427-436. Mustata L. 1964, Analiza formarii si metodica de calcul a hidrografelor viiturilor pluviale pe raurile Romaniei. Studii de hidrologie, 11:55-80. King, J. 2012, ,,Social responsibility and impact on society", American Journal of Science., Volume 24, Number 3, 202, pp. 172-178, accesat in 12 februarie 2018 la adresa: https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article =4364&context =libphilprac Merida, A.A., J. M., Ureta, J. G., Trevino, M., Chilikova-Lubomirova, 2014. Water Resources and Society with respect to Water Scarcity and Drought, Dooge Nash International Symposium, Merida, A.A., J. M., Ureta, J. G., Trevino, M., Chilikova-Lubomirova, 2014. Water Resources and Society with respect to Water Scarcity and Drought, Dooge Nash International Symposium, Dublin, Ireland, pp 223-232 Hotker, H., K-M. Thomsen, and H. Jeromin,(2006), Impacts on Biodiversity of Exploitation of Renewable Energy Sources. Bergenhusen Teodorescu, G., 2012, Gospodarirea apelor, Editura Academiei, Bucuresti. Teodoroiu, S. - M., 2013, Raspunderea civila pentru dauna ecologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti. Zanoaga, C., (colab), 2004, Elemente de ecologie si inginerie ecologica, Casa Editoriala Demiurg, Bucuresti. - **https://www.millenniumassessment.org/documents/document.358.aspx.pdf,Millennium Ecosystem Assessment, 2005. Ecosystems and Human-Well-being: Wetlands and Water Synthesis. World Resources Institute, Washington, DC. Accesat in 12.02.2018 - ** Special Report on Managing the Risks of Extreme Events and Disasters to Advance Climate Change Adaptation (IPCC, 2012). Accesat in 10.01.2018 - ** http://www.rowater.ro/%20Schimbari%20climatice.pdf. Accesat in 10.01.2018
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
