INTRODUCERE Schimbarile climatice reprezinta o provocare uriasa pentru noi toti. Temperaturile cresc, regimul precipitatiilor se schimba, ghetarii se topesc, nivelul marilor este din ce in ce mai ridicat si fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundatiile si seceta, sunt tot mai frecvente. Mai mult, se asteapta o intensificare a efectelor dramatice ale schimbarilor climatice in deceniile urmatoare. Oamenii exercita o influenta tot mai mare asupra climei si asupra temperaturii Pamantului, prin arderea combustibililor fosili, taierea padurilor tropicale si cresterea animalelor. Aceste activitati genereaza cantitati enorme de gaze cu efect de sera, care se adauga celor deja prezente in mod natural in atmosfera, contribuind astfel la efectul de sera si la incalzirea globala. CO2-ul este gazul cu efect de sera generat cel mai adesea de activitatile umane, fiind responsabil in proportie de 63 % de incalzirea globala cauzata de om. Concentratia sa in atmosfera este in prezent cu 40 % mai mare decat in perioada preindustriala. In prezent, temperatura medie globala este cu 0,85sC mai ridicata decat la sfarsitul secolului 19. Fiecare din ultimele trei decenii a fost mai cald decat oricare alt deceniu precedent pentru care exista inregistrari (respectiv din 1850 pana in prezent). Schimbarile climatice afecteaza toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul marilor si oceanelor este in crestere. In unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme si precipitatiile sunt tot mai frecvente, in timp ce altele se confrunta cu valuri de caldura si seceta extreme. Ploile torentiale si alte fenomene meteorologice extreme devin din ce in ce mai frecvente. Ca urmare a acestei situatii, se produc inundatii si scade calitatea apei, iar resursele de apa devin tot mai precare in unele regiuni. La momentul actual, Europa Centrala si de Sud se confrunta mai frecvent cu valuri de caldura, incendii forestiere si seceta, zona mediteraneana devine tot mai arida, ceea ce o face vulnerabila in fata secetei si a incendiilor forestiere, iar nordul Europei devine considerabil mai umed si este posibil ca inundatiile pe perioada iernii sa devina un fenomen obisnuit. Zonele urbane, in care traiesc in prezent 4 din 5 europeni, sunt afectate de valuri de caldura, inundatii sau cresterea nivelului marilor, si adesea nu dispun de mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbarilor climatice. Daunele cauzate bunurilor imobile si infrastructurii, dar si sanatatii umane antreneaza costuri ridicate pentru societate si economie, astfel in perioada 1980-2011, au fost afectate de inundatii peste 5,5 milioane de persoane, iar pierderile economice directe rezultate au fost de peste 90 de miliarde de euro. Sectoarele care depind mult de temperatura si precipitatii, cum ar fi agricultura, silvicultura, energia si turismul, sunt in mod special afectate. Schimbarile climatice se produc atat de rapid incat supravietuirea multor specii de plante si animale este amenintata, multe specii terestre, de apa dulce si marine au migrat deja, iar unele specii de plante si animale risca sa dispara daca temperaturile medii globale vor continua sa creasca necontrolat. Principalele obiective ale UE pentru anul 2020 sunt: reducerea cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de sera fata de 1990, utilizarea surselor regenerabile pentru a acoperi 20 % din consumul total de energie si cresterea cu 20 % a eficientei energetice. Pana in 2050, UE urmareste sa isi reduca emisiile in mod semnificativ, cu 80-95 % fata de nivelul din 1990. Aceasta reducere s-ar incadra in eforturile pe care trebuie sa le depuna intregul grup al tarilor dezvoltate. Trecerea la o economie foarte eficienta din punct de vedere energetic, cu emisii scazute de dioxid de carbon, va stimula economia, va crea locuri de munca si va consolida competitivitatea Europei. Astfel, cel putin 20 % din bugetul de 960 de miliarde EUR al UE pentru perioada 2014-2020 va fi alocat actiunilor de combatere sau adaptare la schimbarile climatice. Uniunea Europeana finanteaza proiecte demonstrative in domeniul energiei cu emisii scazute de carbon cu ajutorul fondurilor obtinute din vanzarea de certificate de emisii. Acestea includ tehnologii de captare a dioxidului de carbon de la centralele electrice si de la alte instalatii industriale si de stocare a acestuia in sol, asa-numita captare si stocare a dioxidului de carbon (CSC). Comisia Europeana a adoptat o strategie europeana de adaptare si doreste ca toate statele membre sa adopte planuri nationale pentru a face fata efectelor inevitabile ale schimbarilor climatice, pana in 2017. O parte au adoptat deja strategii de adaptare. Acestea includ masuri precum: scaderea consumului de apa, adaptarea reglementarilor in materie de constructii, construirea de sisteme de protectie impotriva inundatiilor si crearea unor culturi care sa faca fata mai bine conditiilor de seceta. Incalzirea globala trebuie sa fie limitata la sub 2?C fata de temperatura medie din perioada preindustriala pentru a evita aparitia unor consecinte extrem de grave si posibil a unor schimbari catastrofale, la scara mondiala, ale mediului. Pentru aceasta, omenirea trebuie sa puna stop cresterii emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 si trebuie sa le micsoreze cu 60 % pana in 2050 fata de nivelul din 2010. Cele mai recente dovezi stiintifice sugereaza ca, daca nu se iau masuri pentru reducerea emisiilor la nivel mondial sau daca masurile respective sunt insuficiente, pana la sfarsitul secolului, incalzirea globala ar putea depasi pragul de 2?C si ar putea ajunge chiar la 5?C.
Beamon, B. M., and S.A. Kotleba, 2006: Inventory modelling for complex emergencies in humanitarian relief operations. Int. J. Logis.: Res. and Appl. 9 (1); Bordei, I. E., 2009, Rolul lantului Alpino - Carpatic in evolutia ciclonilor mediteraneeni - editia a II-a., Editura Printech., Bucuresti; Bordei N. I., Fenomene meteoclimatice induse de configuratia Carpatilor in Campia Romana., Editura Academiei Romane., Bucuresti; Diaconu, C., 2014, Raurile, de la inundatii la seceta, Edit.Tehnica, Bucuresti: Godeanu S., 2010, Elemente de monitoring ecologic/integrat, Editura Bucura Mond, Bucuresti; Gastescu, P.,2002, Resursele de apa ale bazinelor hidrografice din Romania, Terra, anul XXXI (L1); Grecu, Florina, (2006), Hazarde si riscuri naturale, Editura Universitara Bucuresti:222p; Grecu, F., 2005, Hazarde si riscuri naturale, editia a IV-a cu adaugiri, Editura Universitara, Bucuresti; Jain, S., C. McLean, 2003: Simulation for emergency response: a framework for modeling and simulation for emergency response. Proceedings of the 35th Conference on Winter Simulation: driving innovation, New Orleans, Louisiana; Liu, M., L. Zhao, 2008: A collaboration model for multi-level emergency rescue networks. Proceedings of the 15th IASTED International Conference on Applied Simulation and Model, Rhodes, Greece; Mustatea, A., 2005, Viituri exceptionale pe teritoriul Romaniei - Geneza si efecte, Editura CH Bech, Bucuresti; Sorocovschi, V.,2003, Riscuri si catastrofe, Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca; Voiculescu, M., 2003, Fenomene geografice de risc in Masivul Fagaras, Editura Brumar, Timisoara; - Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23.10.2007, privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii; - Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996; - HG 1854/2005 Strategia Nationala de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung; - Hotararea de Guvern nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung; - ,,PLAN DE PREVENIRE, PROTECTIE SI DIMINUARE A EFECTELOR INUNDATIILOR IN BAZINUL HIDROGRAFIC ARGES - VEDEA" 2015; - STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele protejate; - Ordin 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si a normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare; - Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii pe termen Mediu si Lung, aprobata de H.G.846/2010 - United Nations and Economic Commission for Europe Guidelines (UN/ECE) on Sustainable flood prevention (2000); - Studii pentru implementarea Directivei 2007/60/CE ,,Evaluarea si Managementul Riscului la I n u n d a t i i " ( e v a l u a r e a preliminara a riscului la i n u n d a t i i p e t e r i t o r i u l Romaniei),2012; - Ghidul JASPERS pentru lucrari pentru prevenirea si protectia impotriva inundatiilor; - http://www.ehs.unu.edu/article/read/worldriskreport-2012; - http://www.esrl.noaa.gov/psd/data/gridded/data.ncep.reanalysis.html - http://www1.ncdc.noaa.gov/pub/data/cmb/teleconnections/ao-f-pg.gif - http://www.umanitoba.ca/environment/envirogeog/weather/unstable/20070724.html - http://www.weathergraphics.com/dl/nssfc5sm.pd
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
