Sistem Combinat de Alimentare a Motoarelor Navale cu HFO si Gaze Naturale

Cuprins disertatie Cum descarc?

1.1.Destinatia navei si caracteristici generale 3
1.2.Determinarea rezistentei la inaintare 8
1.2.1.Componentele rezistentei la inaintare 9
1.2.2.Metode utilizate pentru determinarea rezistentei la inaintare 11
1.2.3.Determinarea rezistentei la inaintare prin metoda Harvald 12
1.2.4.Rezistenta la inaintare suplimentara a navei 15
1.2.5.Rezistenta la inaintare totala 17
1.2.6.Estimarea puterii de propulsive 17
1.3.Particularitatile arderii combustibililor lichizi si gazosi navali 19
1.3.1.Fenomene fizice ce apar la arderea combustibililor navali gazosi si lichizi 19
1.3.2.Emisii generate prin arderea combustibililor navali 24
1.3.2.1.Substantele poluante rezultate prin arderea combustibililor fosili 24
1.3.2.2.Geneza emisiilor de NOx in flacara din focarele agregatelor termice navale 25
1.3.2.3.Mecanismul de formare a oxidului de azot promt 31
1.3.2.4.Mecanismul formarii oxizilor de azot existent in combustibil 31
1.3.3.Controlul emisiilor poluante produse de motoarele cu ardere interna 32
1.3.3.1.Introducere 32
1.3.3.2.Compozitia gazelor evacuate 33
1.4.Sistemul dual de combustibil pentru motoarele in 4 si 2 timpi 38
1.4.1.Controlul emisiilor la motoarele ME-GI 43
2.Capitolul 2 44
2.1.Calculul termic al motorului 44
2.2.Parametrii constructive si functionali ai motorului de referinta 45
2.3.Alegerea parametriilor initiali de calcul 46
2.4.Calculul procesului de admisie 50
Lucrare de disertatie
2.5.Calculul procesului de comprimare 55
2.6.Calculul procesului de ardere 59
2.7.Calculul procesului de destindere 68
2.8.Calculul parametrilor indicate,efectivi si constructive ai motorului 72
2.9.Functionarea motorului cu gaz si combustibil diesel marin 81
2.10.Optimizarea sistemelor de injective a combustibilului 90
2.11.Motoare cu control electronic al injectiei 91
2.12.Intarzierea timpului de injective 92
2.13.Modelarea ratei de injective 92
2.14.Injectia apei,utilizarea emulsiei combustibil/apa,umidificarea aerului 93
2.15.Recircularea gazelor de evacuare 93
2.16.Reactori catalitici selective 94
Bibliografie 95


Extras din disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL I.
1.1. Destinatia navei si caracteristicile generale
Cargoul pentru marfuri generale este nava maritima destinata transportului diverselor categorii de marfuri uscate ambalate sau neambalate. La nevoie, cargoul pentru marfuri generale se poate utiliza si pentru transportarea marfurilor in vrac.
Cargourile pentru marfuri generale sunt cele mai raspandite nave maritime de transport, avand masa deadweight Mdw = 500...30000 tdw. In mod frecvent, se construiesc cargouri pentru marfuri generale cu Mdw ? 15000 tdw, intrucat acestea permit efectuarea operatiunilor de incarcare-descarcare intr-un timp convenabil.
Sistemul general de osatura, utilizat in constructia acestui tip de nava, poate sa fie transversal sau combinat si prezinta urmatoarele particularitati:
- planseele de fund pot fi: - cu simplu fund construit in sistem de osatura transversal
(specific navelor mici),
- cu dublu fund construit in sistem de osatura transversal sau longitudinal (specific navelor mijlocii si mari );
- planseele de bordaj se construiesc numai in sistem de osatura transversal;
- puntile in numar de 1...3 (numarul puntilor este determinat de inaltimea de stivuire care asigura evitarea strivirii marfurilor din straturile inferioare ), sunt prevazute cu guri de magazii relativ mari si se construiesc astfel: puntea principala in sistem de osatura transversal sau longitudinal; puntile intermediare in sistem de osatura transversal.
- peretii transversali sunt plati si se construiesc in sistem de osatura vertical;
- nu se folosesc peretii longitudinali.
Cargourile pentru marfuri generale sunt prevazute cu suprastructuri continuie (de regula de tip shelter-deck inchis ) sau raslete (teuga, castel central, duneta). De asemenea, dispun de spatii mari de depozitare a marfurilor si cabine pentru echipaj si pasageri (in cazul cargourilor mixte, special amenajate si pentru transportul unui numar limitat de pasageri).
Compartimentul de masini poate fi amplasat in trei moduri, si anume: in zona centrala a navei; in zona extinsa pe L/3 de la perpendiculara pupa spre prova; la pupa
navei.
3
Lucrare de disertatie
Nava cargou din proiect are compartimentul masini dispus la pupa, adoptarea acestei solutii prezinta urmatoarele avantaje:
- eliminarea liniei de arbori intermediari si a tunelului liniei de arbori, deci reducerea greutatii constructiei;
- prin disparitia tunelului liniei de arbori, creste volumul util al magaziilor de marfuri, dispuse in zona pupa, si se usureaza operatiunile de incarcare-descarcare ale acestora;
- se usureaza operatiunile de incarcare-descarcare a marfurilor din magaziile navei, care nu sunt fragmentate de compartimentul masini;
- probabilitatea producerii unor avarii la corpul navei, care sa scoata din functiune sau sa perturbe functionarea masinilor principale de propulsie este mai mica;
- concentrarile de tensiuni, provocate de incovoierea generala a corpului, la capetele postamentelor masinilor principale de propulsie sunt mai mici;
-prin instalarea cosului de fum la pupa, se mentine mai usor curatenia navei. Dispunerea compartimentului masini la pupa prezinta si unele dezavantaje, astfel:
-latimea mica si formele fine ale sectiunilor transversale de la pupa creaza dificultati la amplasarea masinilor si agregatelor auxiliare, precum si a instalatiilor aferente masinilor principale de propulsie;
-la navigatia in balast, echilibrarea asietei este mai dificila;
-pe mare agitata, in punte apar tensiuni de compresiune la fel de mari ca si in cazul dispunerii compartimentului masini in zona de mijloc.
Aceste dezavantaje pot fi inlaturate prin:
- utilizarea judicioasa a spatiului destinat compartimentului masini (platforme pe care se monteaza agregatele auxiliare si instalatiile aferente masinilor principale de propulsie se pot amplasa etajat);
-amplasarea corespunzatoare a tancurilor de combustibil, de apa potabila si de balast;
-adoptarea unui sistem de osatura adecvat pentru puntea si fundul navei, puternic solicitate.
In scopul efectuarii operatiunilor de incarcare-descarcare, cargourile de marfuri generale sunt dotate cu bigi (usoare si grele) si macarale navale. Bigile usoare, utilizate pe cargourile mici, ridica greutati ce nu depasesc 100 kN si trebuie sa aiba o deschidere in afara bordului de cel putin 2,5 m, pentru a putea ajunge la mijloacele de transport de
pe cheu. Bigile grele, utilizate pe cargourile mijlocii si mari, ridica greutati de 100...600
4
Lucrare de disertatie
kN si trebuie sa aiba deschidere in afara bordului de cel putin 4,5 m. Unghiul mediu de
lucru, fata de orizontala, aste de
30
pentru bigile usoare si
25
pentru bigile grele.
Macaralele navale pot ridica greutati mai mici de 100 kN si sunt:
-fixe -instalate in PD sau in borduri;
-mobile -in sens longitudinal si transversal.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sistem Combinat de Alimentare a Motoarelor Navale cu HFO si Gaze Naturale.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!