Sistemul Electoral in Romania

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I GUVERNAREA DE TIP DEMOCRATIC - EXPRESIE A VOINTEI LIBER EXPRIMATA A CETATENILOR 10
1.1. PRECIZARI PREALABILE 10
1.2. CORPUL ELECTORAL 10
1.3. SCRUTINUL SI ESENTA DEMOCRATIEI 11
1.4. DEMOCRATIA DIRECTA 17
1.5. DEMOCRATIA REPREZENTATIVA 18
1.6. DEMOCRATIA SEMIDIRECTA 19
CAPITOLUL II DREPTUL DE VOT SI GARANTIILE SALE PENTRU OPTIUNEA POLITICA LIBER EXPRIMATA A ALEGATORULUI 22
2.1. PRECIZARI PREALABILE 22
2.2. DEFINITIA DREPTULUI DE VOT 22
2.3 TRASATURILE DREPTULUI DE VOT 24
2.3.1. Universalitatea votului 24
2.3.2. Egalitatea votului 29
2.3.3. Votul direct 36
2.3.4. Votul secret 37
2.3.5. Votul liber exprimat 38
CAPITOLUL III LIBERTATEA VOTULUI IN CONTEXTUL OPERATIUNILOR
SI TEHNICILOR ELECTORALE 39
3.1. PRECIZARI PREALABILE 39
3.2. INSTITUTII SI AUTORITATI 39
3.2.1. Autoritatea Electorala Permanenta 39
3.2.2. Biroul electoral central 40
3.2.3. Biroul electoral de circumscriptie 40
3.2.4. Oficiile electorale 41
3.2.5. Biroul electoral al sectiei de votare 41
3.2.6. Sectiile de votare 42
3.3. STABILIREA DATEI ALEGERILOR 43
3.4. CONSTITUIREA CIRCUMSCRIPTIILOR SI A COLEGIILOR ELECTORALE43
3.5. REGISTRUL ELECTORAL 43
3.6. LISTELE ELECTORALE 45
3.6.1. Listele electorale permanente 45
3.6.2. Listele electorale suplimentare 45
3.7. CARTILE DE ALEGATOR 45
3.8. CANDIDATURILE 46
3.9. CAMPANIA ELECTORALA 47
3.10. VOTAREA 50
3.11. NUMARAREA VOTURILOR SI CONSTATAREA REZULTATELOR 52
3.12. ATRIBUIREA MANDATELOR 53
CAPITOLUL IV SISTEMUL DE VOT POTRIVIT CONSTITUTIEI 54
4.1. SISTEMUL DE VOT POTRIVIT CONSTITUTIEI DE LA 1866 54
4.2.REGIMUL DREPTURILOR ELECTORALE SUB IMPERIUL CONSTITUTIEI DIN 1923 61
4.3.REGIMUL SISTEMULUI ELECTORAL IN PERIOADA 1938-1947 70
4.4.ALEGERILE SUB REGIMUL CONSTITUTIILOR SOCIALISTE 74
4.5.SISTEMUL ELECTORAL POTRIVIT REGIMULUI CONSTITUTIONAL POSTDECEMBRIST 85
CONCLUZII 90
BIBLIOGRAFIE 95


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Din timpurile imemorabile ale istoriei si pana in zilele noastre omenirea a dovedit o preocupare constanta fata de organizarea si conducerea politica a structurilor ei comunitare. Chiar daca aceasta preocupare a fost, datorita caracteristicilor variabile ale raporturilor de putere, a factorilor de conjunctura si a nivelului de maturitate pe care societatea l-a atins la un moment dat, mai intensa sau mai slaba, ea n-a inregistrat, practic, niciodata discontinuitati, inscriindu-se, desigur, cu oscilatii evidente, pe linia unei evolutiei totusi ascendente. Aspiratiile catre un guvernamant mai bun pot fi considerate ca o constanta sociala, iar ca mod de concretizare tendinta a fost, in esenta, cam aceeasi in toate timpurile, respectiv promovarea unor structuri si raporturi de putere in care sa prevaleze vointa celor multi, considerata ca o garantie pentru binele comun si echilibrul social. O asemenea formula a primit numele de democratie devenind, mai ales, pentru gandirea politologica dar si pentru practica politica o tema de mare interes.
Avandu-si, etimologic, originea in cuvintele grecesti demos (popor) si kratos (putere), democratia, ca mod de organizare si functionare a sistemului politic, s-a intemeiat, cel putin teoretic, pe dreptul poporului de a se guverna pe sine insusi, nucleul ei constand, deci, in suveranitatea poporului. Inceputurile sale, atat teoretice cat si practice, se regasesc in antichitate. Un guvernamant cu tendinte democratice, cel putin dupa cum s-a pretins, s-a practicat in Atena. Aici, cetatenii se adunau pentru a discuta propunerile privind legile si alte aspecte ale vietii cetatii. Participarea cetatenilor la viata publica era una directa, nemijlocita, si ea nu se limita doar la tinerea de adunari ci si la ocuparea de functii oficiale un timp limitat si odata in viata.
Acestea sunt, insa, aspecte, mai mult, de imagine ale asa zisului guvernamant democratic, pentru ca, in realitate, multe din practicile politice ale vremii erau de natura sa-i contrazica esenta conceptuala si definitorie. Astfel, in primul rand, demosul era limitat la un numar mic de cetateni, fiind, astfel, excluse de la viata politica largi categorii ale populatiei. Apoi, in adoptarea hotararilor politice un rol decisiv il aveau legaturile familiale si de prietenie. In felul acesta se ajungea la conflicte si acte de coruptie intre marile familii aristocratice. Adversarii puteau fi inlaturati de la viata politica si prin practica ostracizarii, de regula, pe timp de 10 ani. Poate ca si din aceste motive, in antichitate, democratia a fost privita si cu neincredere, fiind considerata, uneori, ca forma conventionala de guvernamant iar alteori ca forma corupta a carmuirii populare. Platon, de exemplu, o asocia cu subordonarea ratiunii fata de pasiune, iar Aristotel o identifica cu lipsa de moderatie, considerand-o drept sursa de tulburari si de acte politice nechibzuite. 
Modelul ideal de carmuire, cel putin asa cum transpare el din scrierile reprezentative ale epocii, se fundamenta pe o constitutie mixta in care carmuitorii si poporul trebuiau sa se subordoneze virtutii si legii sau, eventual, unii altora, printr-un sistem de limitari reciproce. Un asemenea sistem situa domnia virtutii si a legii deasupra oamenilor. Monarhii, pentru a deveni virtuosi, trebuiau calauziti de cumpatare si condusi de lege, iar adunarile aristocratice sau democratice, pentru a nu deveni corupte, trebuiau sa se supuna moderatiei si ratiunii. 
In traditia politica moderna, nascuta in timpul Renasterii, democratia este considerata ca o forma pura de guvernamant, ce putea fi introdusa fara riscuri in arta guvernarii, insa numai ca o componenta a unui sistem republican mixt. J.J. Rousseau, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari teoreticieni timpurii ai democratiei, facea deosebire intre un suveran democratic (raspunzator de edictarea legii fundamentale) si un guvernamant democratic (raspunzator de aplicarea curenta a legilor scrise). Daca in privinta celui dintai, o asemenea cerinta ar fi realizabila, in schimb, pe cel de-al doilea, Rousseau il considera cu neputinta, fiind, dupa el, ,,o forma de guvernare mai potrivita pentru ingeri decat pentru oameni". In opozitie cu ideea carmuirii regale, ca o prerogativa naturala sau ereditara, Rousseau vede totusi posibila o guvernare democratica insa numai in masura in care ea se fundamenteaza pe un contract social.
Incepand cu secolul al XVII-lea, dat fiind faptul ca teoria si practica politica se concentreaza tot mai mult asupra largirii drepturilor si libertatilor cetatenesti, intre care votul universal este vazut ca o conditie a egalitatii naturale dintre toate fiintele omenesti, asa cum se preconizase in traditia contractului social, democratia devine un etalon dupa care sunt judecate diferitele regimuri politice, depasindu-si conditia de a fi doar o simpla forma de guvernamant. Mai mult decat atat, pe considerentul ca ar fi modalitatea cea mai fidela de reprezentare a intereselor populare, ea a inceput sa fie insusita de fel de fel de curente si miscari politice care isi aroga dreptul de a lupta in numele ,,celor multi". Astfel, odata cu intensificarea luptei pentru independenta a popoarelor din colonii, democratia incepe sa fie identificata cu dreptul la autodeterminare colectiva si nu cu o autoguvernare reala. Prin urmare, chiar si atunci cand nou-formatele lor guverne interioare nu erau democratice, natiunile respective se declarau totusi democratii sau republici populare.
Este de observat, de asemenea, ca incepand cu epoca moderna democratia isi largeste, conceptual, problematica de interes. De aici inainte ea nu se mai rezuma exclusiv la spectrul politic, ci tinde sa imprime si altor domenii de activitate umana un mod de conducere si organizare democratica. Astfel, printre altele, in sfera ei de preocupari a intrat si problematica socio-economica privind productia, repartitia, proprietatea si structura de clasa a societatii. O asemenea extindere a facut ca in gandirea si practica politica sa se afirme mai multe tipuri de democratie. 
De exemplu, ,,democratiile populare" din lumile a doua si a treia isi declara legitimitatea democratica in limbajul economiei, punand accent pe modurile lor egalitare de proprietate asupra capitalului, de productie si repartitie, pe promovarea planificarii nationale. Ele, insa, ignora sau chiar denigreaza rolul sistemelor electorale pluripartinice, precum si drepturile cetatenesti politice si juridice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Electoral in Romania.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!