Spectrul Trofic al Populatiei de Boistean din Bazinul Raului Trotus

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere 6
CAPITOLUL 1 CADRUL NATURAL 7
1.1.Asezarea geografica 7
1.2. Caracterizarea geomorfologica a zonei cercetate 8
1.3. Solurile 9
1.4. Relieful 10
1.5. Caracterizarea climatica a zonei cercetate 11
1.5.1. Regimul termic 11
1.5.2. Regimul eolian 12
1.5.3. Calmul atmosferic 13
1.5.4. Regimul precipitatiilor 13
1.6. Caracterizarea hidrologica a zonei cercetate 13
1.6.1. Apele subterane 13
1.6.2. Apele de suprafata 14
1.6.3. Regimul hidrologic 14
1.6.4. Debitul 14
1.6.5. Temperatura apei si regimul de inghet 15
1.6.6. Reteaua hidrografica a raului Trotus 15
1.6.7. Lacurile 17
CAPITOLUL 2. MATERIALE SI METODE DE LUCRU 19
2.1. PROGRAMUL DE PRELEVARE A PROBELOR IN SITU 19
2.2. PESCUITUL ELECTRIC (metoda de captura prin electronarcoza) 19
2.3. ANALIZA CONTINUTULUI STOMACAL 25
2. 4. INDICATORII ECOLOGICI UTILIZATI 26
CAPITOLUL 3. COMPOZITIA IHTIOFAUNEI DIN BAZINUL RAULUI TROTUS 29
3.1 ANALIZA CANTITATIVA 29
CAPITOLUL 4 ECOLOGIA PESTILOR DIN RAUL TROTUS 42
4.1 CARACTERELE SPECIEI -PHOXINUS PHOXINUS - (BOISTEANUL) 42
4.2 BIOTOPUL 47
4.3 REGIMUL DE HRANA 48
4.4 REZULTATE SI DISCUTII IN URMA ANALIZEI CONTINUTULUI STOMACAL LA SPECIA PHOXINUS PHOXINUS DIN RAUL TROTUS 49
4.4.1 ANALIZA SINECOLOGICA A SPECIILOR DE MACRONEVERTEBRATE DIN CONTINUTUL STOMACAL LA PHOXINUS PHOXINUS 55
4.4.1.1 Abundenta relativa 55
Concluzii 57

Extras din disertatie Cum descarc?

Introducere
Apa a devenit mediul de viata pentru organismele acvatice, deoarece e considerat primul biotop in care a aparut si s-a dezvoltat viata pe Pamant. In sprijinul afirmatiei ca viata a aparut in mare, stau datele geologiei istorice, care arata ca cele mai vechi organisme cunoscute au trait in mare ( Boisteanu, 1980).
Macronevertebratele constituie un grup foarte important de organisme in cadrul ecosistemelor acvatice. Ele sunt principalele prelucratoare ale substantelor organice depuse in sedimentele acvatice, avand astfel un rol important in reintroducerea in lanturile trofice a materialelor sedimentate care practic, in lipsa acestor organisme detritivore se acumuleaza in sediment si au nevoie de un timp indelungat pentru a se mineraliza si a fi recirculate in ciclurile trofice.
Diversitatea macronevertebratelor difera in diferitele corpuri de apa in functie de caracterul permanent sau temporar al acesteia, regimul curgator sau statator, parametri chimici, natura substratului si a vegetatiei acvatice.
In lucrarea de fata, scopul studiului a fost analiza cantitativa si calitativa a macronevertebratelor din hrana populatiei de boistean (Phoxinus phoxinus) ce traieste in raul Trotus. Perioada de prelevare a probelor necesare studiului a fost primavara - vara anului 2011. 
Studiul spectrului trofic reprezinta ecologia cea mai profunda care pune in lumina nu doar diversitatea hranei ci si relatia dintre consumator si prada sa, in cazul de fata relatia dintre pesti si macronevertebrate.
Aceasta lucrare isi propune sa contribuie la atenuarea deficitului informational in ceea ce priveste analiza spectrului trofic la pesti. 
La recoltarea, prelucrarea si interpretarea datelor am lucrat in echipa, avand sprijinul domnului Preparator dr. Gabriel Plavan.
Prezenta lucrare a fost realizata sub indrumarea domnului Profesor Doctor Mircea Nicoara, caruia tin sa-i multumesc pe aceasta cale pentru atentia, sprijinul acordat si pentru modelul de conduita morala si profesionala de o inalta tinuta a domniei sale.
CAPITOLUL 1 CADRUL NATURAL 
CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE BAZINULUI RAULUI
TROTUS
1.1.Asezarea geografica
Trotusul este un rau important al celui mai mare bazin hidrografic al Romaniei, cel al Siretului. Izvoraste din muntii Ciuc, in apropierea varfului Viscol ( 1793 ), orientandu-si cursul superior pe o distanta de cca 20 km spre nord pentru a se strecura apoi pe langa Varful Ascutit 1516 m Fagetul - de - Sus, catre Est, Sud - Est, fierastruind trecatoarea Ghimes.
Lungimea cursului Trotusului este de 162 km, fragmentand puternic masa muntoasa cu pinteni tentaculari, croindu-si o albie predominant montana ce prezinta alternante de sectoare inguste cu altele de largire, dupa iesirea din defileul de la Ciresoaia. Largimea maxima se inregistreaza in jurul orasului Onesti, loc in care afluenti importanti (Tazlau, Oituz, Casin ) au sapat adevarate trepte de amfiteatru pentru a se varsa in Trotus. (Lupu, 1980 )
Desi este un rau cu lungime medie, Trotusul cu cei 162 km strabate un relief deosebit de variat, avand o diferenta de nivel de la izvor la varsare in emisar de peste 1000 m.
O schita hipometrica, coroborata cu studierea structurii geomorfologice a cursului raului si cu variatia debitului pe parcursul anotimpurilor ne pot orienta spre o viziune hidroenergetica de perspectiva. In favoarea unei asemenea preocupari ne orienteaza uriasa suprafata a bazinului hidrografic al raului Trotus, de cca. 4.440 km reprezentand peste 60% din suprafata judetului Bacau - 6.603 km si 1,62% din suprafata Romaniei.

Fisiere in arhiva (1):

 Spectrul Trofic al Populatiei de Boistean din Bazinul Raului Trotus.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

ANDREIAS N., MIHALACHE M., 1999 - Solurile Romaniei,Ed.ExPonto, Constanta
ANTIPA G., 1909 - Fauna ihtiologica a Romaniei, Academia Romana, Publicatiile Fondului Adamachi, nr.XVI
ANTIPA G., 1916 - Pescaria si Pescuitul in Romania , Academia Romana ,Publicatiile Fondului Adamachi, vol. VII,nr. XLVI, Bucuresti
ANTONESCU C:S., 1934 - Pestii apelor inferioare din Romania, Imprimeria centrala, Bucuresti
BANARESCU P., 1964 - Fauna R.P.R., Supraclasa Osteichthyes, vol. XIIi, Ed. Acad. Bucuresti,pag.336-343
BANARESCU P., 1964 - Fauna republicii populare romane - Pisces Osteichthyes(pesti ganoizi si ososi), vol. XIII, Editura Academiei republicii populare Romane, Bucuresti
BERTRAND H., 1954 - Insecte acvatice in Europa (Larve, Nymphe, Imago), Ed. Paul Lachevalier, Paris, pag. 547-556
BUSNITA TH., ALEXANDRESCY I., 1960 - Bogatia piscicola a R.P.R., Ed. I.P.B. Bucuresti, pag. 64
CADA C.A., J. SMITH, B.L. KERANS, 2003 - Ce putem spune despre pesti?, Prezentat in raportul tenic anual al Centrului de cercetare al resurselor de Ape montane, FY 2003
CARAUSU S., 1952 - Tratat de ihtiologie, Editura Academiei republicii populare romane, Bucuresti, pag.469-470
CHIRIAC E., UDRESCU M., 1965 - Ghidul naturalist al apelor dulci din lume, Bucuresti, Ed.Stiintifica
CHIRITA C., PAUNESCU C., TEACI D., 1967 - Solurile Romaniei, Ed.Agro-Sivica, Bucuresti, pag. 34-60
GOMOIU M.T., SKOLKA M., 2001 - Ecologie.Metodologii pentru studii ecologice, Universitatea Ovidius
OSCOZ J., F. CAMPOS, M.C ESCALA., 2001 - Hrana la boisteanul (Phoxinus phoxinus)din raurile din nordul Spaniei
POSEA Gr., si colab., 1982 - Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
TACHET H., BOURNAUD M., RICHOUX Ph., 2001a - Introducere in studiul macronevertebratelor din apele dulci, Ed. Univ. Lyon
TACHET H., BOURNAUD M., RICHOUX Ph., 2001b - Nevertebratele apelor dulci.Sistematic, biologic, ecologic, Ed. CNRS, Paris
UJVARI I., 1972 - Geografia apelor Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti
VASILIU G. D., 1959 - Pestii apelor noastre, Ed. Stiintifica, Bucuresti pg. 133-258