Statutul Refugiatilor in Europa

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere 4 
Capitolul I: Aspecte generale 6
1.1: Incalcarea drepturilor omului 6
1.2: Notiuni terminologice 8
1.2.1: Scurt istoric 8
1.2.2: Notiunea de refugiat 9
1.2.3: Notiunea de persoana stramutata 10
1.2.4: Notiunile de stat de primire si stat de origine 10
1.2.5: Azilul 11
1.3: Procedurile pentru determinarea statutului de refugiat 12
1.3.1: Intervievarea solicitantului 13
1.3.2: Luarea deciziei 13
1.3.3: Procedurile de urgenta 14
1.3.4: Garantii minime 14
1.3.5: Detentia 15
1.3.6: Resedinta 16
1.3.7: Retragerea statutului de refugiat 16
1.3.8: Nereturnarea si expulzarea refugiatilor 17
1.3.9: Actele de identitate si actele de calatorie 18
1.3.10: Confidentialitatea 18
1.3.11: Legislatia conexa 18
Capitolul II: Statutul juridic al refugiatilor 20
2.1: Drepturile refugiatilor 20
2.1.1: Principiul non - refoulement 21
2.1.2: Asimilarea refugiatilor pe o baza temporara 22
2.2: Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati 22
2.3: Protectia refugiatilor - un element promordial al protectiei 
drepturilor omului 23
2.4: Semnarea Conventiei din 1951 25
2.5: Eticile internationale ale refugiatilor 27
Capitolul III: Integrarea refugiatilor in Europa 32
3.1: Cadrul legal al integrarii 32
3.1.1: Instrumente internationale si nationale 32
3.1.2: Nationaliate si cetatenie 33
3.1.3: Libertatea de miscare 34
3.1.4: Drepturi de vot 34
3.1.5: Anti- discriminarea si egaliatea 35
3.2: Cadrul socio-cultural al integrarii 35
3.2.1: Rolul societatii civile 35
3.2.2: Refugiatii ca actori sociali 37
3.3: Cadrul strucural al integrarii 37
3.3.1: Aranjamente institutionale 37
3.3.2: Accesul la piata muncii 38
3.3.3: Discriminarea pe piata muncii 39
3.3.4: Recunosterea calificarilor obtinute in strainatate 39
3.3.5: Pregatirea profesionala 39
3.3.6: Educatia 40
3.3.7: Educatia copiilor refugiati 41
3.3.8: Locuinte 41
3.3.9: Sanatatea 42
3.3.10: Reunificarea familiei 43
Concluzii: Protectia internationala a refugiatilor in intrebari si raspunsuri 44
Ce reprezinta protectia internationala? 44
Ce este un refugiat? 44
Cum sunt protejati refugiatii? 45
Ce drepturi are un refugiat? 45
Decizia cu privire la cine este un refugiat ii revine in fapt UNHCR 
sau este la latitudinea guvernelor? 46
Este obligatoriu ca fiecare refugiat sa parcurga determinarea 
individuala a statutului? 47
Cum face UNHCR diferenta dintre un refugiat si un migrant economic? 47
Pot guvernele sa deporteze persoane care nu sunt refugiati? 47
Ce este protectia temporara? 48
Ce face UNHCR pentru a proteja refugiatii de agresiunea fizica? 48
Ce face UNHCR pentru a ajuta copii neinsotiti sa-si gaseasca familiile? 49
Care este strategia UNHCR pentru reinstalare? 50
Ce face UNHCR pentru a preveni apatridia? 50
Concluzii 51
Bibliografie 55


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
"Un loc pe care sa-l numim acasa" 
Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care sa-l numeasca acasa - un loc unde "apartinem". Dar pentru milioane de refugiati si persoane stramutate in toata lumea astazi, casa e ceva mai mult decat un vis indepartat.
Fugind de persecutie si de conflict, deseori cu nimic mai mult decat cu hainele in spate, refugiatii sunt separati de tot ce le este aproape - familiie, prieteni, serviciu, comunitate si cultura. Confruntandu-se cu un viitor nesigur pe un pamant strain, simtul pierderii si instrainarii poate fi coplesitor. Sa-ti pierzi casa poate insemna sa-ti pierzi identitatea. In pofida enormelor lor suferinte, refugiatii nu inceteaza niciodata sa viseze "acasa" si la toate cele ce include aceasta - familie, acceptare, securitate, simtul de apartenenta si bunastare. Faptul ca refugiatii mentin acea speranta, cateodata impotriva tuturor sanselor, ar trebui sa serveasca drept inspiratie pentru noi toti. 
Conform Inaltului Comisar ONU pentru Refugiati, dl. Ruud Lubbers, "nu exista o activitate mai importanta, decat a sprijini refugiatii si persoanele stramutate in toata lumea, in lupta lor curajoasa de a-si reconstrui vietile intr-un loc pe care ei il pot numi "acasa".
Refugiatii doresc sa se intoarca acasa in mod disperat - un sentiment gasit desfasurandu-se in mod dramatic in locuri atat de diverse ca Kosovo si Cambodgia, Mozambic si Timor-Leste. La inceputul mileniului, UNHCR a ajutat in jur de 1.1 milioane de persoane pentru a-si reincepe vietile dupa ce s-au intors in patrie. In prezent ei ajuta mai mult de 3.5 milioane de persoane care s-au intors acasa in ultimii cativa ani. 
Iata de ce UNHCR considera repatrierea voluntara - intoarcerea in patrie odata ce toate drepturile si conditiile sunt reinstaurate - drept cea mai buna solutie pentru refugiati. Un numar de 1.1 milioane de refugiati s-au intors acasa. Cea mai mare grupa - in jur de 646.000 de persoane - s-au intors numai in Afghanistan, numarul refugiatilor afganezi si persoanelor stramutate care s-au intors acasa din 2002 a atins cifra de 3 milioane. De asemenea este un numar mare de refugiati care s-au intors acasa in Angola, Burundi, Iraq, Siera Leone, Ruanda, Cote d'Ivoire, Bosnia si Hertegovina, Liberia, Eritrea, Croatia si Somalia, chiar daca conditiile in unele din aceste tari sunt departe de a fi ideale. 
Dar ce putem spune despre acei refugiati care niciodata nu vor putea sa se intoarca acasa? Pentru ei, UNHCR si partenerii sai cauta una din cele doua solutii: integrarea in tarile de prim azil, ori, daca e posibil, restabilirea intr-o tara terta.
In ambele situatii, ultimul scop este de a ajuta refugiatii sa-si reinceapa vietile, chiar daca intr-o tara noua. Aceasta solicita generozitate reala si impartirea greutatii cu tara de azil - deseori si ele insesi sarace - si de numarul relativ mic al natiunilor predominante dezvoltate ce accepta multimea refugiatilor restabiliti. In 2003, in jur de 56.000 de refugiati au fost restabiliti in zece destinatii principale de restabilire. 
Suplimentar la sprijinul international, ce include asistenta dezvoltata destinata tarilor de azil, aceste solutii de asemenea solicita curaj continuu si perseverenta din partea refugiatilor, odata ce se adapteaza la casele sale noi. Se poate acorda asistenta in acest proces prin extinderea unei maini de ajutor si prin recunoasterea ca refugiatii sunt supravietuitori adevarati. Ei, de asemenea, merita un loc pe care sa-l numeasca acasa.
Drumul inapoi deseori e unul greu. Dar nu conteaza cat de greu si de indelungat este acesta, pentru ca este un drum care duce spre casa, si cu el apare sansa de a-si reconstrui vietile in siguranta si cu demnitate. Iata de ce intoarcerea este recunoscuta pe larg, ramanand si cea mai dorita solutie durabila, si una dintre cele mai preferate, atat de UNHCR, cat si de majoritatea refugiatilor. 
Refugiatii deseori se intorc intr-o tara devastata de conflicte si distrusa de ura. Absenta lor poate fi considerata drept dezertare, astfel ca ei pot fi tinta rivalitatii izbucnite candva, fapt ce i-a si facut sa fuga printre primii spre a se salva. 
Dar pentru milioanele de refugiati, repatrierea voluntara ramane cea mai preferata solutie durabila, si una din prioritati, in acest sens, este promovarea unei treceri pe cat se poate de lente - de la eliberarea de urgenta la o acomodare pe termen indelungat, care, cu siguranta, ar oferi baza unui mediu stabil si sigur. 
Dupa cum sustine Comisarul General Lubbers, ,,Intoarcerea acasa inseamna un lucru, pe cand sederea acasa este cu totul altceva. De aceea este foarte important ca, comunitatea internationala sa sprijine refugiatii intorsi in tarile de origine prin intermediul programelor si proiectelor de reabilitare si reconstructie, ca urmare a razboiului". 
Uneori intoarcerea acasa nu este cea mai potrivita optiune: razboaiele civile si violenta, care dureaza uneori zeci de ani, ii fac pe refugiati din nou sa ia drumul pribegiei. Conditiile de acasa pot fi atat de instabile si speranta de imbunatatire in viitor atat de vaga, incat stabilirea in tara de azil este o solutie mai sigura, decat repatrierea. 
Intr-adevar, unele conflicte sunt atat de indelungate, incat chiar daca, in cele din urma, conditiile de trai revin la normal, multi refugiati care au locuit in tara gazda timp de mai multi ani, unde au prins si radacini sanatoase, se afla in fata unei adevarate dileme: de ce sa se simta straini pe pamantul natal, odata ce, fiind casatoriti si in proces de integrare totala in comunitatea locala, se simt deja acasa in tara de adoptie? De ce sa nu se recunoasca status quo si sa fie integrati in mod legal? Este o solutie durabila importanta, iar provocarea consta in a o aplica in practica prin a convinge autoritatile gazda ca refugiatii sunt o forta, inclusiv economica, cu aptitudini reale de a contribui la dezvoltarea locala.


Fisiere in arhiva (1):

  • Statutul Refugiatilor in Europa.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!