Argument . . 3 Cap.I Obiective ale invatamantului actual din perspectivele cultivarii si dezvoltarii creativitatii elevilor din ciclul primar 5 Cap.II Teorii despre creativitate .10 2.1 Creativitatea si cultivarea ei in scoala 11 2.2 Invatarea matematicii si creativitatea 18 2.3 Creativitatea de tip scolar ...21 Cap. III Creativitatea si jocul didactic 24 3.1 Conceptul de joc didactic matematic .24 3.2 Integrarea jocului didactic in orele de matematica 28 3.3 Cultivarea creativitatii prin joc didactic matematic ..39 Cap. IV Metodologia organizarii si desfasurarii jocului didactic matematic ..51 4.1. Proiectarea, organizarea si desfasurarea jocului didactic matematic 51 4.2. Metode si tehnici creative utilizate in orele de matematica ..54 4.3. Tipuri de jocuri didactice matematice ...58 Cap. V Cercetare pedagogica 62 5.1 Ipoteza si obiectivele cercetarii 63 5.2. Metodologia cercetarii .64 5.2.1 Etapele cercetarii 64 5.2.2. Metode si tehnici de cercetare ...68 5.2.3 Analiza si interpretarea rezultatelor ...69 Concluzii .80 Anexe ..82 Bibliografie ...110
ARGUMENT Tema ,, Stimularea potentialului creativ prin joc didactic matematic, la ciclul primar" a pornit de la ideea ca introducerea jocului didactic in cadrul procesului de invatamant este imperios reclamata de particularitatile de varsta ale elevilor mici si de necesitatea tratarii individuale a acestora in vederea cresterii randamentului scolar, deci imbunatatirea performantelor scolare. Prin caracterul sau atractiv, prin dinamismul sau, prin stimularea interesului si competitivitatii, jocul didactic contribuie la consolidarea cunostintelor matematice si la insusirea unor concepte si notiuni noi. Este stiut ca jocul didactic are in activitatea scolara o deosebita valoare practica, ajutand la obtinerea urmatoarelor obiective: - permit valorificarea la timp a disponibilitatii scolarului mic; - reprezinta un mijloc eficient prin care elevii care invata mai greu sunt ajutati sa-si insuseasca cunostintele; - imbogateste experienta de viata si limbajul copiilor; - corespunde intereselor copilului de a dobandi cunostinte; - reprezinta o cale sigura ce inlesneste intelegerea si formarea reprezentarilor; - jocul didactic foloseste stimuli schimbatori, fiind o cale sigura spre succesul scolar al elevilor; - contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare si perspicacitatii elevilor, a increderii elevului in forte proprii, creeaza satisfactii, asigura adaptarea la munca scolara; - jocul didactic contribuie in mare masura la realizarea sarcinilor educationale, fiind o forma de activitate accesibila si atractiva. Rezolvarea sistematica a problemelor de orice tip sau gen are drept efect dezvoltarea creativitatii, punand la incercare in cel mai inalt grad, capacitatile intelectuale ale elevilor, solicitandu-le acestora toate disponibilitatile psihice. Activitatea de rezolvare si compunere a problemelor ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii. Diferenta dintre a invata ,,rezolvarea unei probleme" si ,,a sti" (a putea ) sa rezolvi o problema noua inseamna, in esenta, creativitate, dar de niveluri diferite. Rezolvarea de probleme ,,invatate" ofera mai putin teren pentru creativitate decat rezolvarea unor probleme noi, care, la randul ei, este depasita de alcatuirea (compunerea) unor probleme noi. CAP.I OBIECTIVE ALE INVATAMANTULUI ACTUAL DIN PERSPECTIVA CULTIVARII CREATIVITATII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR ,,Obiectivul fundamental al politicii interne si externe a Romaniei a fost aderarea la structurile europene si euro-atlantice. Corespunzator acestor orientari, au avut si au loc schimbari esentiale si pe taramul educatiei si cercetarii stiintifice romanesti. Integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana este un mod de ridicare a nivelului sau de dezvoltare economica si sociala, conferind noi prerogative de manifestare a democratiei romanesti la nivel european si asigurand sporirea manifestarii identitare in Europa si in lumea intreaga. Evolutia invatamantului obligatoriu din Romania, corelat cu obiectivele de aliniere a politicilor educationale romanesti in randul celor europene are in vedere doua directii concrete: reforma invatamantului obligatoriu si perspectivele care decurg din noile prioritati educationale europene."2 Fluxul de informatie este vast si de aceea necesitatea unei schimbari in invatamant este de neinlaturat, daca luam in considerare si schimbarile atributiilor din institutiile traditionale si noile descoperiri privind activitatea mentala. Ca urmare scolile actioneaza ca si cum cel mai important aspect al educatiei ar fi continutul informational prin care ele educa elevii. Scolile se concentreaza asupra memorarii. Produsele sunt faptele pe care elevii le memoreaza. Astfel se contureaza urgenta numarul unu: crearea unui model educational care il face pe copil sa fie constient, chiar din clasa I, ca tot ce se intampla in viata este interdependent. Necesitatea formarii unor elevi creativi, independenti, capabili de a lua decizii decurge si din finalitatile invatamantului primar formulate in Legea Invatamantului. Intrucat activitatea la clasa ar trebui orientata catre atingerea scopurilor si obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintesc in cele ce urmeaza. Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a gradinitei urmata de clasele I si a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. Acest ciclu curricular vizeaza: - asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit, calcul aritmetic); - stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului apropiat; - stimularea potentialului creativ al copilului, a intuitiei si a imaginatiei acestuia; - formarea motivarii pentru invatare, inteleasa ca activitate sociala.
Albu, Gabriel- Mecanisme psihopedagogice ale evaluarii scolare, 2001, Ed. Universitatii din Ploiesti Balan,B., Boncu,St., Cosmovici, A., Cocos, C.- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Ed. Polirom, 1998 Cerghit, Ioan - Metode de invatamant, EDP , Bucuresti, 1976 Chateau, Jean - Copilul si jocul, EDP, 1967 Cucos, C-tin. - Pedagogie, Editia a II-a revazuta si adaugita,Iasi, Ed. Polirom 2002 Landau, Erika - Psihologia creativitatii, EDP, Bucuresti, 1979 Landan, Erika - Creativitatea si inteligenta emotionala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2001 Neacsu, Ioan - Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice, EDP, Bucuresti, 1988 Neagu, M., Mocanu, M. - Metodica predarii matematicii in ciclul primar, Iasi, Ed. Polirom,2007 Osborn, A.- Creativity. L'imagination creative, Bordas, Paris, 1988 Osborn, A. - L' imagination constructive , Dunod, Paris, 1971 Penes, Marcela. - Sarbatoarea abecedarului , Ed. Carminis, Bucuresti,1991 Piaget, J., - Psihologia copilului, 1970, E.D.P., Bucuresti Popescu-Neveanu, P. - Dictionar de psihologie, 1978, Ed. Albatros, Bucuresti Roco, Mihaela - Creativitate si inteligenta emotionala, Ed.Polirom, Bucuresti, 2001 Rosea, Alexandru., Creativitatea generala si specifica,Editura Academiei, Bucuresti, 1981 Salvastru, Dorina - Psihologia educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2004 Skinner, B.F. - Revolutia stintifica a invatamantului, EDP, Bucuresti, 1971 Stan, Emil- Teoria si metodologia instruirii, 2000, Ed. Universitatii din Ploiesti Stoica, Ana- Creativitatea elevilor- posibilitati de cunoastere si educare, EDP, Bucuresti, 1983 Stoica, Marin- Pedagogie si psihologie, 2001,Ed. Gh. Alexandru www.rapidlibrary.com/valente_formative_ale_problemelor_mihai_banciu www.scribd.com./ lucrare metodico-stiintifica
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
