Strategii de control al sistemelor de combatere a grindinei

INTRODUCERE

Teza de doctorat conține o introducere și este structurată pe 6 capitole în care am

prezentat modelele fenomenelor meteorologice care conduc la formarea grindinei , metode

, principii de detecție și mijloace de combatere a acesteia, o bibliografie cu 129 de titluri

din care 7 sunt ale autorului.

Obiectul tezei de doctorat este realizarea unui sistem de comanda cu anticipare

pentru racheta dirijata; Sistemul este destinat detecției, prevenirii și combaterii grindinei.

Capitolul 1 prezinta mecanismul de formare a precipitaților în atmosfera , cu

precădere a formarii grindinei descriind variabilele termodinamice optime înainte și în

timpul convecției.

Capitolul 2 prezintă metode și criterii de detecție a grindinei. Sunt prezentate

modul de evidență indirectă a grindinei în datele convenționale radar, măsurătorile bazate

pe date de reflexivitate utilizând VIL(o măsura radar a conținutului potențial de apa lichida

precipitabila într-un metru cub în interiorul unui nor), tehnica lui Lemon și un studiu

statistic privind apariția grindinei în depresiunea Transilvaniei, unde practic sunt prezentate

valori ale VIL și probabilitatea formării și căderii grindinei.

Capitolul 3 prezintă principiile, mijloace și sisteme de combatere a grindinei.

Sunt cunoscute 2 principii:

- Utilizarea de unde de soc în vederea perturbării curenților de aer din nor sau

spargerea particulelor de gheata formate în aceștia;

- Însămânțarea formațiunilor noroase detectate ca posibile purtătoare de

grindina cu substanțe active (de obicei AgI și KI) , acestea funcționând ca

nuclee de condensare suplimentare împiedicând astfel formarea grindinei.

Ca mijloace de combatere a grindinei sunt cunoscute:

- Tunurile sonice ;

- Instalații de însămânțare a norilor cu substanțe active de la sol ;

- Platforme antigrindină aeropurtate;

- Rachete antigrindină .

În general toate țările au dezvoltate ,mai mult sau mai puțin, sisteme de combatere a

grindinei la nivel statal sau implementate și administrate de către firme private. De

remarcat sistemul antigrindină franțuzesc care se bazează pe instalații de însămânțare cu

substanțe active de la sol foarte simple, acestea fiind acționate local de către fermieri în

urma anunțurilor făcute de centru de meteorologie. De asemenea se remarca sistemul

antigrindină Georgian complet automatizat , cu rachete antigrindină proiectate special

pentru acesta (nu sunt derivate din tehnica militara ).

Sistemul antigrindină Românesc

Sistemul antigrindină românesc își are începuturile cam prin anii 1973 -1976 când

au început primele cercetări în domeniul rachetelor antigrindină din epoca modernă

[33],glumeț botezată „Racheta din șopron” , oprite de către autorități din teamă. „În mintea

lor era că fiecare țăran va avea în șopron un lansator de rachete” spune inginerul Dinu

Constantinescu , managerul colectivului de cercetare și dezvoltare a proiectului Alpha-G

cod RAG 96 , în același articol .

O lege concretă și care a permis reluarea cercetărilor și practic producția de rachete

antigrindină a fost o hotărâre de guvern [34] prin care se alocau și fondurile necesare.

STRATEGII DE CONTROL AL SISTEMELOR DE COMBATERE A GRINDINEI

XII

Uzina Electromecanica Ploiești , producător de armament românesc (în speță

rachete dirijate) , a primit sarcina să conceapă prima rachetă antigrindină. Aceștia s-au axat

pe modificarea rachetei românești nedirijate de tipul B-898, scoasă din dotarea armatei ,

lansată de pe un dispozitiv de lansare TKB-040 ( figura 3.3) și în 21 mai 2004 a fost

inaugurat primul punct de lansare din țară ,la Valea Călugărească , județul

Prahova[35].Centrul de comandă a fost stabilit chiar în incinta Stației meteorologice din

Ploiești iar punctul de lansare rachete avea doar un lansator TKB-040 , o magazie de muniție

și un container pentru personal în care era dispusă și aparatura de comunicații și control.

Legea 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă [36], este prevăzută

componența Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor.

Printre alte prevederi sunt definite Administrația Sistemului National Antigrindină

și de Creștere a Precipitațiilor și instituții colaboratoare iar anexa 3 contine structura

efectivă a sistemului, figura 3.9 .

În [37] este prezentată o notă de fundamentare de modificări și adăugiri succesive

la lege , datorate în principal restructurărilor din ministerul Agriculturii conform legii

139/2014 , pentru ca în final să fie emisă „HG nr.1186/29.12.2014 privind organizarea și

funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de

Creștere a Precipitațiilor” . În speță aceasta face revenire la legea 173/2008.

Au existat preocupări pentru producerea în țară o platformă aeropurtată , fiind lansat

proiectul COMAEROPREC .

La acest proiect , demarat în anul 2008 cu termen de finalizare 2012 și în valoare

de 2.357.625 lei, sunt asociați ca parteneri :

- S.C. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETĂRI AEROSPAȚIALE

ELIE CARAFOLI INCAS S.A;

- S.C. ELECTROMECANICA PLOIEȘTI S.A;

- Centrul de Cercetări și Încercări în Zbor Craiova;

- S.C. SIARM S.A. ;

- SC COMFRAC R-D PROJECT EXPERT SRL București.

În speță trebuia proiectată o platformă aeropurtată pe care să fie instalate mijloace

specifice de combatere a grindinei . Tot în cadrul acestui proiect erau prevăzute studii de

comportare a formațiunilor noroase în urma însamânțării acestora cu substanțe generatoare

de nuclee de condensare. În presă au fost vehiculate știri că este operațional iar platforma

aeriană de bază era un avion IAR-99 Șoim , produs la Craiova. Practic detaliile proiectului

figurează pe paginile web a partenerilor dar nimeni nu dă detalii de finalizare.

Până la începutul anului 2016 , din sistemului antigrindină românesc au fost realizate:

- centrul pilot UPCCG PRAHOVA cu 8 puncte de lansare în serviciu la Valea

Călugărească , Boldești - Scăeni, Mehedința, Tătaru, Tohani, Ceptura, Pietroasele

,Viperești urmând să fie demarate procedurile pentru construirea unui punct de

lansare la Tisău ;

STRATEGII DE CONTROL AL SISTEMELOR DE COMBATERE A GRINDINEI

XIII

- Centrul Zonal de Coordonare Moldova și UCCG Moldova 1 Iași- 5 puncte de

lansare în vederea omologării;

- UCCG Moldova 2 Vrancea - 4 puncte de lansare în vederea omologării;

- UCCG Mureș și Timiș;

- efectuarea unui studiu de mediu în urma utilizării UPCCG Prahova;

- studii de cercetare în vederea modernizării mijloacelor actuale de combatere a

grindinei;

- Pentru perioada 2016 s-au aprobat fonduri pentru următoarele obiective:

- UCCG Mureș și Timiș , proiecte și documentații de execuție; [38].

Figura 3.3 Rampa TKB-040 [31]

Tipul de rachetă folosit este racheta antigrindină Alpha-G cod RAG 96 care este

prima rachetă de producție civilă din țară ,figura 3.7 (derivată totuși din tehnică militară) ,

este biodegradabilă iar resturile căzute sunt de dimensiuni mici „Pe pământ ajung doar

bucățele de carton de 1-2 centimetri. E biodegradabilă!” susține managerul de proiect

[33] . Poate zbura 10 000 m apoi se autodistruge. Este de calibru 82,5 mm , masa de 8,8 Kg

și încărcătura utilă de 0,66 Kg. Prețul este confidențial dar se dă un preț de 10 Euro /hectar

, cu toate serviciile incluse [33].

Figura 3.7 [31]