Strategii de Dezvoltare a Turismului Vâlcean

Introducere

Ultimii ani au arătat că România se află la o rascruce definită în plan spaţial, temporal prin trecerea de la un sistem economic specific societăţii socialiste la altul mult mai dinamic al economiei de piaţă. Noul mileniu va însemna îndeplinirea condiţiilor de aderare la structurile politice, economice ale Uniunii Europene, opţiune strategică care implică numeroase transformări. Unul dintre obiectivele procesului de aderare îl constituie promovarea progresului economic si social, echilibrat şi durabil, axat pe o valorificare mai eficientă a resurselor naturale, umane, antropice existente.

Un rol important în acest demers îl au şi unităţile administrativ teritoriale, reprezentate prin judeţe, percepute ca spaţii geografice, cu structuri organizatorice, economice, sociale mai apropiate de nevoile cetăţenilor. Alături de alte judeţe, judeţul Vâlcea şi-a propus să elaboreze pe baza participării tuturor factorilor interesaţi a unei strategii de dezvoltare economică durabilă.

Strategia dezvoltării durabile porneşte de la aplicarea unor principii europene în elaborarea şi aplicarea politicilor generale şi sectoriale de dezvoltare, cum sunt: planificarea durabilă şi echilibrată a alocării resurselor existente pentru a îndeplini obiecte prioritare; descentralizarea, acţiune care presupune luarea deciziilor conform conceptului de subsidiaritate; parteneriatul activ între toţi factorii implicaţi în dezvoltare, inclusiv participarea prin vot a populaţiei pentru stabilirea obictivelor majore; cofinanţarea pe bază de programe şi proiecte prin care se asigură participarea financiară a tuturor factorilor interesaţi.

Privit în context naţional, judeţul Vâlcea este una din unităţile administrativ teritoriale cu o evoluţie dinamică pe toate planurile societăţii umane, având un grad mediu de dezvoltare economica, dar ridicat la nivel cultural şi spiritual. Situat la interferenţa dintre două provincii istorice, Muntenia şi Oltenia, acest judeţ şi-a păstrat de-a lungul timpului aproximativ aceleaşi limite spaţiale şi a împletit propria istorie cu cea a întregii ţări.

Prin poziţia sa geografică, caracteristicile mediului natural deosebit de diversificat şi pitoresc, prin varietatea şi calitatea resurselor naturale, acest judeţ a beneficiat de condiţii optime pentru susţinerea multor activităţi economice. Economia ultimilor cincizeci de ani a pus accent pe dezvoltarea ramurilor industriale. În ultimii ani, ca urmare a schimbărilor survenite la nivel naţional, economia judeţului a înregistrat multe restructurări. Una din problemele majore este dată de existenţa unui important număr de unităţi industriale care au tehnologii şi echipamente depăşite, cu scăderi mari ale producţiei, cu apariţia unui puternic şomaj. Celelalte sectoare economice reprezentate de agricultură, transporturi, servicii au înregistrat şi ele ritmuri reduse.

Noua dezvoltare economică se sprijină pe politica generală formulată de instituţiile guvernamentale actuale care reprezintă orientare generală, un ghid de gândire şi de acţiune pentru toate componentele economiei naţionale. Acestea se răsfrâng la nivel teritorial prin respectarea unor principii şi reguli de acţiune care sunt puncte principale în realizarea oricărei strategii de dezvoltare.

În acest context, judeţul prin toate instituţiile sale publice şi private este interesat să realizeze o strategie de dezvoltare economica pe termen mediu şi lung prin care să-şi pună în valoare toate resursele disponibile cu respectarea cerinţelor de păstrare a calităţii actuale a mediului înconjurător.

În domeniul turismului vâlcean, strategia se doreşte a fi un ansamblu de acţiuni arientale spre realizarea unor obiective prioritare menite sa conducă la dezvoltarea şi promovarea mai activă a acestui sector, cu respectarea condiţiilor de durabilitate în timp şi spaţiu. Prezenta lucrare va încerca să abordeze pe baza ultimelor date o scurtă inventariere a resurselor turistice existente, să arate nivelul actual de valorificare, să prezinte cerinţele actuale de dezvoltare şi restricţiile datorate calităţii mediului ambiant. Totodată va realiza armonizarea activităţiilor turistice cu alte cerinţe economice, va arăta acţiunile care sunt necesare pentru ca judeţul Vâlcea să devină o destinaţie turistică cu servicii de calitate şi mai bine cunoscută pe plan intern şi internaţional.

CAPITOLUL I

POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI VÂLCEA

1.1. Scurt istoric

Turismul, ca fenomen social-economic, începe sa fie consolidat în Europa înca din 1880, iar în 1905 se conturează prima sa definiţie în care se arată că: ”turismul este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului înconjurător, pe naşterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseţile naturii”.

Levaille-Nizeroille (1939), definea turismul “ansamblul activităţilor nonlucrative ale omului, în afara ariei de reşedinţă”.

Dicţionarul enciclopedic roman (1966, vol. IV) propune următoarea definiţie a turismului: "Activitate cu caracter recreativ şi sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice".

Turismul, in general, este privit ca o formă de petrecere în mod plăcut a unei părţi din timpul liber al populaţiei. Se poate aprcia că astăzi turismul semnifică acea activitate desfăşurată în cea mai mare parte în perioada timpului liber care presupune deplasarea de la locul de reşedinţă spre alte locuri în vederea satisfacerii unei motivaţii turistice.