CAPITOLUL I 4 STRATEGIA ŞI MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎN SECŢIILE DE OŢELĂRIE ȘI TURNARE CONTINUĂ 4 1.1. Poziţia actuală a industriei siderurgice româneşti 5 1.2. Obiectivele generale si principalele instrumente ale strategiei industriei siderurgice în domeniul mediului 6 1.2.1.Obiectivele principale ale strategiei 7 1.2.2.Principalele instrumente 7 1.2.3. Elemente privind stategia în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile 8 1.2.4 Politica de mediu a uniunii europene 10 1.3. Managementul de mediu în siderurgie 13 1.3.1. Standardele managementului de mediu şi sistemele de management de mediu 14 1.3.1.1. Standardele managementului de mediu 15 1.3.1.2. Comisia europeană eco-management şi schema de audit (emas) 15 1.3.2. Seria de standarde ISO 14000 18 CAPITOLUL II 21 FLUXUL TEHNOLOGIC L.D. – T.C. 21 2.1. Aspecte tehnologice 21 CAPITOLUL III. 23 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC 23 3.1. Fluxul tehnologic în secţia O.L.D. 23 3.2. Fluxul tehnologic în secţia T.C. 25 CAPITOLUL IV 26 DESCRIEREA MAŞINILOR DE TURNARE DIN SECȚIA TURNAREA CONTINUĂ DE LA ARCELORMITTAL GALAȚI 26 4.1. Maşina de turnare continuă nr. 1 26 4.2. Maşinile de turnare continuă nr 2 27 4.3. Maşina de turnare continuă nr 4 27 CAPITOLUL V 29 Calculul debitelor de apa necesare racirii secundare – functie de viteza de turnare 29 5.1. Racirea primara 29 5.2. Calculul debitelor de apă necesare răcirii secundare funcţie de viteza de turnare 33 CAPITOLUL VI 36 Procese unitare pentru tratarea apelor 36 6.1.Tehnologii de epurare a apelor 36 6.2.Egalizarea apelor uzate, uniformizarea debitelor şi a compoziţiei apelor industriale 37 6.3. Procese fizice de tratare a apelor industriale 38 6.3.1. Separare gravitaţională 38 6.3.2. Flotaţia 39 6.3.3. Centrifugarea 40 6.3.4. Filtrarea 41 6.3.5. Separarea prin membrane 42 6.3.6. Procese unitare care utilizează transferul între faze 45 6.4. Procese chimice 49 6.4.1. Neutralizarea 49 6.4.2. Oxidarea şi reducerea 52 6.4.3. Precipitarea 54 6.4.4 Coagularea şi flocularea 56 6.4.5. Schimbul ionic 63 6.5. Procese biologice 64 6.5.1 Procese aerobe 66 6.5.2. Procese anaerobe 69 6.6. Dezinfecţia 70 CAPITOLUL VII 72 Rețeaua HIDRO la turnarea continuă 72 7.1.Evacuarea apelor uzate 72 7.2.Gospodăria de apă TC1 75 7.3.Tipuri de ape uzate si poluaţii emişi 76 7.4.Mod de stocare, epurare, valorile limita admise la evacuare 77 CAPITOLUL VIII 80 Studiu de caz eficientizare randament epurare apă la turnarea continuă 80 8.1.Apele uzate și recirculate de la mașinile de turnare continuă a oțelului 80 8.2.Caracteristicile apelor uzate si influenta lor asupra receptorilor 80 8.3.Procedee, constructii si instalatii de epurare: valorificarea apelor uzate în turnarea continuă 81 8.4. Realizare diagrama CAUZA – EFECT a apei recirculate în cristalizatoare la MTC 4 85 8.5.Optimizarea procesului tehnologic 88 8.5.1.Sistemele de conducere automată 89 8.5.2.Efectele tehnico-economice 89 8.5.3.Efectele sociale 89 8.5.4.Implementare tehnologie 90 8.5.5. Proprietăţile sistemului automat 90 8.6.Principiu de funcționare 91 8.6.1.Parametrii instalației 93 CAPITOLUL IX 98 CONCLUZII ȘI CONSIDERAȚII 98 BIBLIOGRAFIE 100
CAPITOLUL I STRATEGIA ŞI MANAGEMENTUL MEDIULUI ÎN SECŢIILE DE OŢELĂRIE ȘI TURNARE CONTINUĂ Industria siderurgică are un rol important în realizarea şi menţinerea unui ritm înalt de creştere economică durabilă. Datorită contribuţiei majore in procesul dezvoltării, industria siderurgică a fost si rămâne unul dintre principalele sectoare ale economiei naţionale. Necesitatea abordării acestor problematici ale strategiei industriale derivă din implicarea profunda a siderurgiei in procesul de transformare a economiei românești și orientarea acesteia spre dezvoltare durabilă în concordanţă cu interesele nationale și cu cerințele de definitivare a procesului de integrare în Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte producerea de oţel, Comunitatea Europeană este cel mai mare producător cu o producţie anuală de circa 12,5 milioane tone în 2006 (22 % din producţia globală), urmată de Japonia şi Statele Unite. Industria europeană producătoare de oţel are o structură concentrată. Cinci ţări - Germania (3,5 milioane tone), Italia (3,2 milioane tone), Franţa (1,4 milioane tone), Marea Britanie (1,5 milioane tone) şi Spania (0,9 milioane tone) - reprezintă, în mare, aproximativ 90 % din totalul producţiei Comunităţii Europene. Luând în considerare strategia industriei siderurgice în ansamblul strategiei industriale a României în perioada actuală trebuie să se ţină cont de următoarele elemente primordiale: - dinamica noilor tendințe manifestate în planul strategiilor comunitare; - dezvoltarea unor parteneriate public-private solide şi dialog social specifice; - anticiparea mai clară si contracararea efectelor care insotesc procesul de restructurare. Este esential ca cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social şi de mediu - să fie corelati si să evolueze in stransă legatură si armonie. Trebuie precizat că satisfacerea cerintelor tot mai ridicate ale societatii legate de protectia mediului, a sănătaţii sau a consumatorilor nu poate fi atinsa in detrimentul sau cu neglijarea competitivitatii industriei siderurgice. Dacă pilonul economic nu este destul de puternic, atingerea obiectivelor ambitioase ale strategiei de dezvoltare durabilă nu va fi posibilă, deoarece numai o siderurgie competitiva poate crea resursele financiare necesare indeplinirii celorlalte obiective. Strategia trebuie să aibă în vedere orientarile si angajarea pentru crearea unui mediu propice dezvoltarii unei industrii siderurgice competitive, in armonie cu structurile industriale din UE. In acest sens se urmareste reducerea decalajului existent intre Romania si tarile membre ale Uniunii Europene. Se porneste de la optiunea că pentru definitivarea integrării Romaniei in Uniunea Europeană este necesară compatibilizarea structurilor industriale cu cele existente in tarile membre ale UE. Totodată, strategia industriei siderurgice pentru perioada urmatoare trebuie corelată si cu Planul National de Dezvoltare a Romaniei, tinând cont de faptul ca restructurarea industriala afecteaza, fara exceptie, toate cele opt regiuni ale ţării. Obiectivul general al strategiei constă în cresterea competitivitatii si performantelor industriei siderurgice româneşti in context european şi mondial. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie luate în considerare obiectivele Strategiei Lisabona a Uniunii Europene, care vizează creşterea competitivi¬tăţii economice a UE, stimulând dezvoltarea durabilă, economia bazată pe cunoastere, sprijinind cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, dezvoltând modelul social bazat pe crearea de noi locuri de muncă, oportunitati egale, justitie si coeziune socială.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
