Cuprins
- INTRODUCERE 4
- CAPITOLUL I. DATE PRIVIND BIOLOGIA SPECIEI ROBINIA PSEUDACACIA L. 2
- CAPITOLUL II. DATE DESPRE GERMINAȚIA SEMINȚELOR 6
- II. 1. Sămânța, organ de înmulțire la plantele superioare 6
- II. 2. Repausul seminal 10
- II. 3. Germinația semințelor 12
- CAPITOLUL III. PROTEINE: STRUCTURĂ ȘI FUNCȚII 16
- III. 1. Structura și proprietățile proteinelor 16
- III. 2. Noțiuni de enzimologie 29
- III. 3. Date despre aminotransferaze 31
- CAPITOLUL IV. MATERIALE ȘI METODE DE LUCRU 32
- IV. 1. Materiale utilizate 32
- IV. 2. Determinarea activității aminotransferazelor 32
- IV. 3. Determinarea cantitativă a proteinelor prin metoda Bradford 36
- IV. 4. Indentificarea izoenzimelor aspartat-aminotransferazei 38
- CAPITOLUL V. REZULTATE ȘI DISCUȚII 41
- V. 1. Curba etalon pentru determinarea activității aminotransferazelor 41
- V.2. Curba etalon pentru determinarea cantitativă a proteinelor prin metoda Bradford 43
- V.3. Variația cantității de proteine solubile din semințele de Robinia pseudacacia L. în timpul germinației 45
- V. 4. Dinamica activității alanin-aminotransferazei din semințele de Robinia pseudacacia L. în timpul germinației 46
- V.5. Dinamica activității aspartat-aminotransferazei din semințele de Robinia pseudacacia L. În timpul germinației 48
- V. 6. Spectrul izoenzimatic al aspartat-aminotransferazei din semințele de Robinia pseudacacia L. în timpul germinației 50
- CONCLUZII 51
- BIBLIOGRAFIE 52
Extras din disertație
INTRODUCERE
Procesele de separare constituie metoda de bază în analiza amestecurilor chimice complexe, iar electroforeza se adresează cu precădere amestecurilor de compuși naturali, de origine animală sau vegetală. Ea a evoluat rapid, de la o metodă cu rezoluție slabă, reproductibilitate dificilă și aplicație limitată, la o sumă de tehnici și microtehnici analitice cu o fantastică versatilitate și o mare putere de rezoluție.
Scopul existenței plantelor este obținerea semințelor necesare perpetuării și înmulțirii. Procesul de germinație reprezintă dezvoltarea structurilor esențiale ale embrionului seminței.
Fiecare plantă acumulează cât mai multe substanțe de rezervă, iar semințele reprezintă o sursă extraordinară de substanțe nutritive pentru animale și om, o sursă compactă și transportabilă de carbohidrați, proteine, lipide, vitamine și minerale, jucând un rol important în civilizația noastră.
Semințele conțin cantități importante de proteine de rezervă, alături de proteine cu rol funcțional, iar degradarea celor de rezervă generează cantități apreciabile de aminoacizi utilizabili la sinteza de material vegetal nou care este necesar creșterii și dezvoltării embrionului si pentru generarea de energie necesară acestor procese. Proteinele sunt principalii actori în organismele vii, iar acizii nucleici stochează informațiile necesare pentru a face proteinele să fie funcționale.
Lucrarea a fost făcută cu scopul de a-mi crea o idee asupra procesului de germinație a semințelor de salcâm (Robinia pseudacacia L.).
Obiectivele care au fost urmărite de-a lungul eleborării lucrării constau în determinarea cantitativă a proteinelor și identificarea izoenzimelor din semințele de salcâm prin diferite metode și în analiza acțiunii izoenzimelor aspartat-aminotransferazei extrase din semințele de salcâm pe parcursul procesului de germinație.
Doresc să-i mulțumesc domnului Lector Dr. Eugen Ungureanu pentru ajutorul acordat la finalizarea acestei lucrări.
CAPITOLUL I. DATE PRIVIND BIOLOGIA SPECIEI ROBINIA PSEUDACACIA L.
Încadrarea sistematică a speciei Robinia pseudacacia L. (salcâm) este următoarea:
Regnul: Plantae
Subregnul: Tracheobionta
Supraîncrengătura: Spermatophyta
Încrengătura: Angiospermatophyta (Magnoliophyta)
Clasa: Dicotiledonatate (Magnoliopsida)
Subclasa: Rosidae
Ordinul: Fabales
Familia: Fabaceae (Leguminosae)
Subfamilia: Faboideae
Gen: Robinia
Specie: Robinia pseudacacia L. - Salcâm
Robinia L. este un gen de plante lemnoase, deosebit de valoaroase, originare din America de Nord și Mexic.
În cadrul acestui gen, o parte dintre sistematicieni susțin prezența a 20 de specii, iar alt grup acceptă 8-10 specii cu peste 250 de subspecii, varietăți și forme.
Numele genului provine de la numele grădinarului francez Jean Robin care a introdus salcâmul în Europa în anul 1601.
Numărul speciilor este un subiect de discuție între specialiști, unii recunoscând numai 4 specii, în timp ce alții admit 8-10 specii. Pe lângă aceste specii sunt și câțiva hibrizi naturali.
Plantele sunt arbuști sau copaci cu înălțimea de 4-25 m.
Specia Robinia Pseudacacia L. este originară din America de Nord, este lemnoasă, spinoasă, cu talia de aproximativ 25 metri, coroana laxă, lăstari tineri pubescenți, florile sunt albe, mari, grupate în raceme. Înflorește în luna mai, dar și în luna august, când, pe plantele tinere, pot fi zăriți câțiva ciorchini mai mici. Înflorirea are loc după apariția frunzelor, florile fiind puternic parfumate.
Specia este comună în flora noastră și este foarte populară în diferite zone de deal și de câmpie, se întâlnește la masive păduroase, mai mici sau mai mari, care în perioada înfloritului, constituie adevărate locuri paradisiace unde atmosfera se umple de albul și parfumul suav al florilor [46].
Salcâmul este considerat o plantă naturalizată pe întreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, în Canada, dar și în Europa și Asia [27].
Arealul nativ al salcâmului include păduri temperate calde și umede împreună cu zone temperate calde cu umiditate mai redusă [42].
Salcâmul crește în mod natural pe o mare varietate de soluri și topografii. Specia crește foarte bine pe soluri umede bogate în nutrienți și pe pante umede ale munților sub altitudinea de 1000 m [20].
Bibliografie
1. Acatrinei, Gh.,1991 - Reglarea proceselor ecofiziologice la plante, Ed. Junimea, Iași, 73-74 p.
2. Altenbach, S. B., Simpson, R. B., 1990 - Manipulation of methionine-rich protein genes in plant seeds. Trends in Biotechnology 8: 156160
3. Artenie, Vl., Tănase, E., 1981 - Practicum de biochimie generală. Centrul de Multiplicare al Universității 'Alexandru Ioan Cuza', Iași, 15-150 p.
4. Artenie, Vl., Ungureanu, E., Neguraă A., 2008 - Metode de investigare a metabolismului glucidic și lipidic, Ed. Pim, Iasi, RO
5. Ballard, L. A. T., 1973 - Physical barriers to germination, Seed Sci. Technol., 1, 285 p.
6. Beach, L. R., Ballo, B., 1992 - Enhancing the nutritional value of seed crops. In B. K. Singh, H. E. Flores, and J. C. Shannon [eds.], Biosynthesis and molecular regulation of amino acids in plants, 229238. American Soc
7. Bernhard, A.S., 1969 - Structure et fonctions des enzymes, Ed Science Europ-Arts, Graphiques, Paris
8. Bollag, D.M., Eldestein, S.J., 1991 - Protein methods, Wiley-Liss, New York, 50-55 p.
9. Bradford, M.M., 1976 - A rapid and sensitive method for quantification of microgram quantities of protein utilizing the principle of protein-dye binding. Analytical Biochemestry, 72, 248 p.
10. Bradley, W. B., 1966 - Cereal grains as food. Cereal Science Today 11:240242
11. Brândza, M., 1934 - Flora ilustrată a plantelor lemnoase din România, Ed. Cartea românească, București, 163 p.
12. Buxbaum, E., 2007 - Fundamentals of Protein Structure and function, springer Science, New York, 13-19, 23-27 p.
13. Decker, L. E., Rau, E. M., 1963 - Multiple forms of glutamic oxaloacetic transaminases, Proc. Soc. Exp. Biol., NY, 112, 144-149 p.
14. Dixon, M., Webb, B.C., 1964, Enzymes, Ed. Longmans
15. Doijode, S.D., 2001 - Seed storage of Horticultural crops, Ed. Food Product Press, 6-8 p.
16. Florkin, M., 1967 - Biochimie et biologie moleculair, Desoer
17. Gooding, M., J., Murdoch, a.j., Ellis, R.H., 2000 - the value of seeds. In: Black, M. and Bewley, J.D., (eds) Seed technology and its Bilogical Basis. Sheffield Academic Press, Sheffield , UK, 3-41 p.
18. Haaland, R. L., 1980 - Food and feed grain crops. In C. S. Hoveland [ed.], Crop quality, storage, and utilization, 333. ASA-CSSA-SSSA, Madison, WI
19. Haber, E.S., 1950 - Longevity of the seeds sweet corn inbredand hybrids, Proc. Am. Soc. Hort. Sci., 55: 410-412 p.
20. Harlow, W., Harrar, E., White, F., 1979 - Textbook of dendrology. 6 th ed. McGraw-Hill, New York, 365-412
21. Harrison, B.J., 1966 - Seed deterioration in relation to storage conditions and its influence upom germination, chrosomal damage and plant performance. Nat. Inst. Agric. Bot. J. 10: 644-663 p.
22. Harrison, B.J., 1956 - Seed Storage, John Innes. Hort. Inst. Ann. Rep. 46: 14-15 p.
23. Hendricks, S. B., Bortwick H.A., 1959 -Proc. Natll. Acad. Sci. U.S., 45, 344-349 p.
24. Ionica, A., Ciobanu I.R., 1977 - Compediu de botanică, Ed. Medicală, București, 13-15, 111-113 p.
25. Iordăchescu, D., 1995 - Biochimia aminoacizilor și proteinelor, Ed. Universității București, 40-42 p.
26. John, P., 1992 - Biosynthesis of the major crop products. John Wiley, West Sussex, U.K.
27. Keresztesi, B., 1974 - Some problems in the development of Hugarian forestry. (Abstract.) Agartudornanyi Kozlemenyek 33:24, 258-301
28. Kigel, J., 1995 - seed Development and Germination, Marcel Dekker, INC. New York Basel Hong Kong, 791, 793 p.
29. Kilkinson, I., 1965 - Osoenzymes. Spon's Biochemical Moaographs, Ed. E. si F.N., Spon, Londra
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Electroforetic Asupra unor Izoenzime pe Parcursul Germinatiei Semintelor de Salcam (Robinia Pseudacacia L.).doc