Studiu Electroforetic Asupra unor Izoenzime pe Parcursul Germinatiei Semintelor de Salcam (Robinia Pseudacacia L.)

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. DATE PRIVIND BIOLOGIA SPECIEI ROBINIA PSEUDACACIA L. 2
CAPITOLUL II. DATE DESPRE GERMINATIA SEMINTELOR 6
II. 1. Samanta, organ de inmultire la plantele superioare 6
II. 2. Repausul seminal 10
II. 3. Germinatia semintelor 12
CAPITOLUL III. PROTEINE: STRUCTURA SI FUNCTII 16
III. 1. Structura si proprietatile proteinelor 16
III. 2. Notiuni de enzimologie 29
III. 3. Date despre aminotransferaze 31
CAPITOLUL IV. MATERIALE SI METODE DE LUCRU 32
IV. 1. Materiale utilizate 32
IV. 2. Determinarea activitatii aminotransferazelor 32
IV. 3. Determinarea cantitativa a proteinelor prin metoda Bradford 36
IV. 4. Indentificarea izoenzimelor aspartat-aminotransferazei 38
CAPITOLUL V. REZULTATE SI DISCUTII 41
V. 1. Curba etalon pentru determinarea activitatii aminotransferazelor 41
V.2. Curba etalon pentru determinarea cantitativa a proteinelor prin metoda Bradford 43
V.3. Variatia cantitatii de proteine solubile din semintele de Robinia pseudacacia L. in timpul germinatiei 45
V. 4. Dinamica activitatii alanin-aminotransferazei din semintele de Robinia pseudacacia L. in timpul germinatiei 46
V.5. Dinamica activitatii aspartat-aminotransferazei din semintele de Robinia pseudacacia L. In timpul germinatiei 48
V. 6. Spectrul izoenzimatic al aspartat-aminotransferazei din semintele de Robinia pseudacacia L. in timpul germinatiei 50
CONCLUZII 51
BIBLIOGRAFIE 52

Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Procesele de separare constituie metoda de baza in analiza amestecurilor chimice complexe, iar electroforeza se adreseaza cu precadere amestecurilor de compusi naturali, de origine animala sau vegetala. Ea a evoluat rapid, de la o metoda cu rezolutie slaba, reproductibilitate dificila si aplicatie limitata, la o suma de tehnici si microtehnici analitice cu o fantastica versatilitate si o mare putere de rezolutie.
Scopul existentei plantelor este obtinerea semintelor necesare perpetuarii si inmultirii. Procesul de germinatie reprezinta dezvoltarea structurilor esentiale ale embrionului semintei.
Fiecare planta acumuleaza cat mai multe substante de rezerva, iar semintele reprezinta o sursa extraordinara de substante nutritive pentru animale si om, o sursa compacta si transportabila de carbohidrati, proteine, lipide, vitamine si minerale, jucand un rol important in civilizatia noastra.
Semintele contin cantitati importante de proteine de rezerva, alaturi de proteine cu rol functional, iar degradarea celor de rezerva genereaza cantitati apreciabile de aminoacizi utilizabili la sinteza de material vegetal nou care este necesar cresterii si dezvoltarii embrionului si pentru generarea de energie necesara acestor procese. Proteinele sunt principalii actori in organismele vii, iar acizii nucleici stocheaza informatiile necesare pentru a face proteinele sa fie functionale.
Lucrarea a fost facuta cu scopul de a-mi crea o idee asupra procesului de germinatie a semintelor de salcam (Robinia pseudacacia L.).
Obiectivele care au fost urmarite de-a lungul eleborarii lucrarii constau in determinarea cantitativa a proteinelor si identificarea izoenzimelor din semintele de salcam prin diferite metode si in analiza actiunii izoenzimelor aspartat-aminotransferazei extrase din semintele de salcam pe parcursul procesului de germinatie.
Doresc sa-i multumesc domnului Lector Dr. Eugen Ungureanu pentru ajutorul acordat la finalizarea acestei lucrari.
CAPITOLUL I. DATE PRIVIND BIOLOGIA SPECIEI ROBINIA PSEUDACACIA L.
Incadrarea sistematica a speciei Robinia pseudacacia L. (salcam) este urmatoarea:
Regnul: Plantae
Subregnul: Tracheobionta
Supraincrengatura: Spermatophyta
Increngatura: Angiospermatophyta (Magnoliophyta)
Clasa: Dicotiledonatate (Magnoliopsida)
Subclasa: Rosidae
Ordinul: Fabales
Familia: Fabaceae (Leguminosae)
Subfamilia: Faboideae
Gen: Robinia
Specie: Robinia pseudacacia L. - Salcam
Robinia L. este un gen de plante lemnoase, deosebit de valoaroase, originare din America de Nord si Mexic. 
In cadrul acestui gen, o parte dintre sistematicieni sustin prezenta a 20 de specii, iar alt grup accepta 8-10 specii cu peste 250 de subspecii, varietati si forme.
Numele genului provine de la numele gradinarului francez Jean Robin care a introdus salcamul in Europa in anul 1601.
Numarul speciilor este un subiect de discutie intre specialisti, unii recunoscand numai 4 specii, in timp ce altii admit 8-10 specii. Pe langa aceste specii sunt si cativa hibrizi naturali.
Plantele sunt arbusti sau copaci cu inaltimea de 4-25 m. 
Specia Robinia Pseudacacia L. este originara din America de Nord, este lemnoasa, spinoasa, cu talia de aproximativ 25 metri, coroana laxa, lastari tineri pubescenti, florile sunt albe, mari, grupate in raceme. Infloreste in luna mai, dar si in luna august, cand, pe plantele tinere, pot fi zariti cativa ciorchini mai mici. Inflorirea are loc dupa aparitia frunzelor, florile fiind puternic parfumate.
Specia este comuna in flora noastra si este foarte populara in diferite zone de deal si de campie, se intalneste la masive paduroase, mai mici sau mai mari, care in perioada infloritului, constituie adevarate locuri paradisiace unde atmosfera se umple de albul si parfumul suav al florilor [46].
Salcamul este considerat o planta naturalizata pe intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii, in Canada, dar si in Europa si Asia [27].
Arealul nativ al salcamului include paduri temperate calde si umede impreuna cu zone temperate calde cu umiditate mai redusa [42].
Salcamul creste in mod natural pe o mare varietate de soluri si topografii. Specia creste foarte bine pe soluri umede bogate in nutrienti si pe pante umede ale muntilor sub altitudinea de 1000 m [20].

Fisiere in arhiva (1):

 Studiu Electroforetic Asupra unor Izoenzime pe Parcursul Germinatiei Semintelor de Salcam (Robinia Pseudacacia L.).doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1. Acatrinei, Gh.,1991 - Reglarea proceselor ecofiziologice la plante, Ed. Junimea, Iasi, 73-74 p.
2. Altenbach, S. B., Simpson, R. B., 1990 - Manipulation of methionine-rich protein genes in plant seeds. Trends in Biotechnology 8: 156160
3. Artenie, Vl., Tanase, E., 1981 - Practicum de biochimie generala. Centrul de Multiplicare al Universitatii 'Alexandru Ioan Cuza', Iasi, 15-150 p.
4. Artenie, Vl., Ungureanu, E., Neguraa A., 2008 - Metode de investigare a metabolismului glucidic si lipidic, Ed. Pim, Iasi, RO
5. Ballard, L. A. T., 1973 - Physical barriers to germination, Seed Sci. Technol., 1, 285 p.
6. Beach, L. R., Ballo, B., 1992 - Enhancing the nutritional value of seed crops. In B. K. Singh, H. E. Flores, and J. C. Shannon [eds.], Biosynthesis and molecular regulation of amino acids in plants, 229238. American Soc
7. Bernhard, A.S., 1969 - Structure et fonctions des enzymes, Ed Science Europ-Arts, Graphiques, Paris
8. Bollag, D.M., Eldestein, S.J., 1991 - Protein methods, Wiley-Liss, New York, 50-55 p.
9. Bradford, M.M., 1976 - A rapid and sensitive method for quantification of microgram quantities of protein utilizing the principle of protein-dye binding. Analytical Biochemestry, 72, 248 p.
10. Bradley, W. B., 1966 - Cereal grains as food. Cereal Science Today 11:240242 
11. Brandza, M., 1934 - Flora ilustrata a plantelor lemnoase din Romania, Ed. Cartea romaneasca, Bucuresti, 163 p.
12. Buxbaum, E., 2007 - Fundamentals of Protein Structure and function, springer Science, New York, 13-19, 23-27 p.
13. Decker, L. E., Rau, E. M., 1963 - Multiple forms of glutamic oxaloacetic transaminases, Proc. Soc. Exp. Biol., NY, 112, 144-149 p.
14. Dixon, M., Webb, B.C., 1964, Enzymes, Ed. Longmans
15. Doijode, S.D., 2001 - Seed storage of Horticultural crops, Ed. Food Product Press, 6-8 p.
16. Florkin, M., 1967 - Biochimie et biologie moleculair, Desoer
17. Gooding, M., J., Murdoch, a.j., Ellis, R.H., 2000 - the value of seeds. In: Black, M. and Bewley, J.D., (eds) Seed technology and its Bilogical Basis. Sheffield Academic Press, Sheffield , UK, 3-41 p. 
18. Haaland, R. L., 1980 - Food and feed grain crops. In C. S. Hoveland [ed.], Crop quality, storage, and utilization, 333. ASA-CSSA-SSSA, Madison, WI
19. Haber, E.S., 1950 - Longevity of the seeds sweet corn inbredand hybrids, Proc. Am. Soc. Hort. Sci., 55: 410-412 p.
20. Harlow, W., Harrar, E., White, F., 1979 - Textbook of dendrology. 6 th ed. McGraw-Hill, New York, 365-412
21. Harrison, B.J., 1966 - Seed deterioration in relation to storage conditions and its influence upom germination, chrosomal damage and plant performance. Nat. Inst. Agric. Bot. J. 10: 644-663 p.
22. Harrison, B.J., 1956 - Seed Storage, John Innes. Hort. Inst. Ann. Rep. 46: 14-15 p.
23. Hendricks, S. B., Bortwick H.A., 1959 -Proc. Natll. Acad. Sci. U.S., 45, 344-349 p.
24. Ionica, A., Ciobanu I.R., 1977 - Compediu de botanica, Ed. Medicala, Bucuresti, 13-15, 111-113 p.
25. Iordachescu, D., 1995 - Biochimia aminoacizilor si proteinelor, Ed. Universitatii Bucuresti, 40-42 p.
26. John, P., 1992 - Biosynthesis of the major crop products. John Wiley, West Sussex, U.K.
27. Keresztesi, B., 1974 - Some problems in the development of Hugarian forestry. (Abstract.) Agartudornanyi Kozlemenyek 33:24, 258-301
28. Kigel, J., 1995 - seed Development and Germination, Marcel Dekker, INC. New York Basel Hong Kong, 791, 793 p.
29. Kilkinson, I., 1965 - Osoenzymes. Spon's Biochemical Moaographs, Ed. E. si F.N., Spon, Londra
...