CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 7 1.1 Circuitul apei în natură 7 1.2 Sistemul hidrologic 8 1.3 Reţeaua hidografică 8 1.5 Bazinul hidrografic 10 CAPITOLUL 2 ROLUL ŞI IMPORTANŢA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE 12 CAPITOLUL 3 IMPACTUL CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 13 3.1. Generalităţi privind amenajările hidrotehnice 13 3.2. Impactul asupra mediului înconjurător al construcţiilor hidrotehnice 13 3.3.Bazinele hidrografice ale României 15 3.3.1. Bazinul hidrografic al râului Prut 15 3.3.2. Bazinul hidrografic al râului Siret 17 3.3.3. Bazinul hidrografic al râului Ialomiţa 18 3.3.4. Bazinul hidrografic al râului Argeş 18 3.3.5.Bazinul hidrografic al râului Vedea 19 3.3.6. Bazinul hidrografic al râului Olt 19 3.3.7. Bazinul hidrografic al râului Jiu 20 3.3.8. Bazinul hidrografic al râului Cerna 20 3.3.9. Bazinul hidrografic al râului Timiş 21 3.3.10. Bazinul hidrografic al râului Bega 21 3.3.11. Bazinul hidrografic al râului Mureş 22 3.3.12. Bazinul hidrografic al râului Crişul Alb 22 3.3.13. Bazinul hidrografic al râului Crişul Negru 23 3.3.14. Bazinul hidrografic al râului Crişul Repede 23 3.3.15. Bazinul hidrografic al râului Barcău 24 3.3.16. Bazinul hidrografic al râului Someş 24 3.3.17. Bazinul hidrografic al râului Tisa 24 3.4.Influenţa amenajărilor asupra reliefului şi climei 25 3.5. Influenţa amenajărilor hidrotehnice asupra calităţii apelor 25 CAPITOLUL 4 OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII UNEI CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE 27 CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ – AMENJAREA HIDROENERGETICĂ COSMEŞTI 32 5.1 Descrierea proiectului 32 5.2. Lucrările prevăzute în proiect pentru realizarea amenajării hidroenergetică Cosmeşti 34 5.2.1 Lac de acumulare 34 5.2.2 Baraj deversor 34 5.2.3 Centrala 37 5.2.4 Regularzizare aval 37 5.2.5 Diguri şi contracanale 38 5.2.6 Aparatură de măsură şi control 39 5.3. Instalaţii interioare de iluminat şi forţă 39 5.4. Instalaţii exteriore de iluminat 40 5.5.Instalaţii de încălzire şi ventilaţie 40 5.6. Extragerea agregatelor minerale 40 5.7.Drumuri tehnologice 40 5.8. Organizare de şantier 42 5.8.1 Organizarea de şantier centralizată 42 5.8.2 Organizarea lotului pentru dig mal drept 43 5.8.3 Organizarea lotului pentru regularizare aval 43 5.8.4 Organizarea lotului pentru baraj şi centrală 43 5.8.5 Organizarea lotului pentru dig mal stâng 43 5.8.6 Colonia Cosmeşti 44 5.9. Reamplasarea (ridicarea) staţiei de pompare Ionăşeşti 44 5.10. Defrişare 44 5.11. Alimentarea cu apă 44 5.11.1. Perioada de construcţie 44 5.11.2. Perioada de funcţionare 45 5.12. Evacuarea apelor uzate 45 5.12.1 Perioada de construcţie 45 5.13.2. Perioada de funcţionare 46 5.13 Alimentarea cu energie electrică 47 5.13.1.Perioada de construcţie 47 5.13.2. Perioada de funcţionare 48 5.14. Instalaţii de încălzire şi ventilaţie 48 5.14.1. Alimentarea cu combustibil 49 CAPITOLUL 6 IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 50 6.1. Factorul de mediu apă 50 6.1.1. Impactul potenţial asupra factorului de mediu apă în perioada de construcţie 50 Alimentarea cu apă tehnologiă este asigurată de 4 puţuri şi anume: 50 6.1.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă 51 6.2 Factorul de mediu aer 52 6.2.1 Calitatea factorului de mediu aer 52 6.2.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer 55 6.3 Factorul de mediu sol 55 6.3.1 Calitatea factorului de mediu sol 55 6.3.2 Potenţiale surse de poluare a solului în perioada de construcţie 55 6.3.3 Potenţiale surse de poluare a solului în perioada de funcţionare 56 6.3.4 Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol 56 6.4 Geomorfologia 56 6.5 Geologia 56 6.6 Vegetaţia 57 6.7 Biodiversitatea 61 6.7.2 Specii de păsări identificate la deplasările în teren 61 6.7.3 Consideraţii generale asupra diversităţii 62 6.7.4 Evaluarea impactului asupra biodiversităţii 64 CAPITOLUL 7 MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII DE REALIZARE A AMENAJĂRII HIDROTEHNICE COSMEŞTI 65 7.1 Descrierea metodei de monitoring 65 În cadrul „obiectivului analizat” s-a decis ca toate aspectele de mediu care, în urma evaluării impactului asupra mediului, au peste 60 puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu. 67 7.3 Indicatori monitorizaţi 71 CAPITOLUL 8 ALTERNATIVE LA PROIECTUL STUDIAT 72 BIBLIOGRAFIE 74
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria omenirii. Chiar Biblia face referire de mai multe ori la acest circuit, în special în legătură cu potopul. Următorul citat este tradus din textul sanscrit al cărţii indiene Manusmrti, carte cu o origine de cel puţin 2500-3000 de ani: “Apa se ridică la cer sub formă de vapori; din cer coboară sub formă de ploaie, din ploaie se nasc plantele, şi din plante, animalele” (Manusmriti - Cartea III, sloka 76). Circuitul apei în natură (denumit uneori şi ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulaţie continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în mişcare de radiaţia solară şi de gravitaţie. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa îşi schimbă starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mişcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporaţia, transpiraţia, infiltraţia şi scurgerea, după cum putem observa în figura 1.1.. Ştiinţele care se ocupă cu studiul mişcării apei în cadrul acestui circuit sunt hidrologia şi meteorologia. Fig. 1.1. Circuitul apei în natură. Apa de pe Pǎmânt este stocatǎ in diferite tipuri de rezervoare: atmosferǎ, oceane, lacuri, râuri, sol, ghetari, apǎ supteranǎ şi suprafete acoperite cu zǎpadǎ.Circulatia apei prin aceste rezervoare are loc prin procese de evaporare, condensare, precipitare, sublimare, topire, infiltratie,transpiratie,scurgere de suprafatǎ şi scurgere subteranǎ. 1.2 Sistemul hidrologic Sistemul hidrologic (SHL) reprezintǎ faza terestrǎ a ciclului hidrologic; este considerat un sistem închis, în care diferenta dintre volumele de apǎ intrate şi ieşite dintr-un spatiu hidrografic reprezintǎ volumul de apǎ acumulat în acesta. Intrarile in sistemul hidrologic, reprezentate fizic prin precipitatia totala Pt, sunt date de suma precipitatiilor sub forrna de ploaie (Pp), de zapada (Pz), apa rezultata din condensarea vaporilor la suprafata solului (Pc) si precipitatia sub forrna de grindina (Pg). 1.3 Reţeaua hidografică Reţeaua hidrograficǎ (RH) este reprezentatǎ de totalitatea cǎilor de concentrare a curenţilor de apǎ de suprafatǎ într- un bazin dat. Este una dintre caracteristicile cele mai importante ale bazinului. Se defineşte ca fiind ansamblul cursurilor de apǎ naturale sau artificiale, permanente sau temporare, care participǎ la curgere. Reţeaua temporarǎ (periodicǎ) este alcǎtuitǎ din totalitatea vǎilor, vâlcelelor, torentilor, râpelor, şanturilor prin care se scurg apele dupǎ ploi sau topirea zǎpezilor. Forma unei reţele hidrografice este în funcţie de factorii geologici, climatici, antropici şi panta terenului. Există doisprezece tipuri de reţele hidrografice, însă foarte cunoscute sunt doar trei şi anume: radiare, în gratii şi dentritice. Cel mai simplu tip de reţea hidrografică se aseamănă cu coroană unui copac şi a fost numit dentritic, pornind de la cuvântul grec pentru copac. Reţelele hidrografice de tip dentritic se formează atunci când râurile tranversează o regiune în care rocile, de obicei argile, sunt de acelaşi tip, iar mişcările terestre nu au adus reliefului modificări( cum ar fi fisuri ale rocilor) care să influenţeze semnificativ direcţia de curgere a râurilor. Cel de-al doilea tip de reţea, numit reţea în gratii, ia naştere în zonele cu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice în special regiunilor cu şiruri de dealuri formate din roci tari şi separate de văi largi în care straturile de roci moi ajung la suprafaţă. Aici cursurile de apă mai mici ce curg de-a lungul văii, tind să se alăture râurilor mai mari, ce curg prin spaţiile dintre dealuri, în unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei reţele hidrografice în gratii. Cel de-a treilea tip de reţea hidrografică seamănă cu spiţele unei roţi, deoarece râurile curg dintr-o zonă centrală spre exterior. Datorită formei sale, această reţea e denumită reţea radiară sau concentrică.Aceste reţele iau naştere în munţii cu formă conică sau cu formă de cupolă. Reţeaua hidrografică, pe teritoriul ţării noastre, este dispusă radial faţă de coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu scurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei hidrografice fiind de 0,5 km/km2. Densitatea reţelei hidrografice prezintă zonalitate verticală, variind de la 0 km/km2 în zona de şes, până la 1,4km/km2 în zona de munte. În limitele de 237.500 km ale teritoriului României se individualizează mai mult de 4000 de râuri care au suprafaţa bazinului de recepţie mai mare de 10 km2. Lungimea totală a acestor cursuri de apă este de peste 60.000 km. În totalitatea sa, reţeaua hidrografică a României este tributară Mării Negre prin intermediul Dunării pentru cea mai mare parte a teritoriului ţării şi direct pentru zona estică a Dobrogei. Dispoziţia concentrică a principalelor forme de relief faţă de Munţii Carpaţi face din aceştia cumpăna principală a apelor, compartimentată, datorită tectonicii, prin trei culoare importante : Someş, Mureş şi Olt, care drenează cuveta internă a bazinului Transilvaniei spre zonele exterioare ale munţilor.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
