Studiul privind politica penala a legiuitorului roman in materia infractiunilor contra vietii

Cuprins disertatie Cum descarc?

Introducere  
Capitolul I. Consideratii generale privind conceptul de politica penala  
Sectiunea 1. Tipuri de definitii compatibile conceptului de politica penala 
1.1.Definitia politicii penale prin gen proxim si diferenta specifica 
1.2.Definitia politicii penale prin esenta sa 
Sectiunea 2. Reconsiderarea definitiei politicii penale in functie de modul perceperii realitatii sociale 
2.1.Definitiidoctrinare  
2.2. Definirea politicii penale la nivelul conferintelor internationale 
2.3.Definitii constructive si definitii descriptive ale politicii penale 
Sectiunea 3. De la optiuni doctrinare la finalitati practice 
3.1.Modul in care opereaza trecerea de la teorie la practica 
3.2.Politica penala de la teorie la o practica a protectiei drepturilor omului 
CAPITOLUL II. Politica penala a legiuitorului roman in noul Cod penal  
Sectiunea 1. Politica penala preventiva 
Sectiunea 2. Principiile politicii penale preventive 
CAPITOLUL III. Infractiuni contra vietii prevazute in noul Cod Penal  
Sectiunea 1. Notiuni introductive si localizarea infractiunii in Codul penal  
Sectiunea 2. Omorul  
Sectiunea 3. Omorul calificat 
Sectiunea 4. Uciderea la cererea victimei 
Sectiunea 5. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii 
Sectiunea 6. Uciderea din culpa 
CAPITOLUL IV. Aspecte criminologice 
Capitolul V. Elemente de drept comparat cu privire la infractiunile contra vietii  
Sectiunea 1. Probleme speciale in legatura cu infractiunile contra vietii  
Concluzii


Extras din disertatie Cum descarc?

Necesitatea de a pune la dispozitia acestui concept o definitie care ar fi apta sa raspunda obiectivelor si scopurilor, rezida in depasirea dificultatilor teoretice care presupune "nu atat crearea unei definitii noi care ar parea mai fundamentata sau mai <<adevarata>> decat cele care au precedat-o, ci mai degraba o reflectie critica asupra tipului metodologic ce tinde sa elucideze insasi natura demersului in cauza si limitele care ii sunt inerente" Astfel, in perspectiva metodologica sunt continute toate conotatiile pe care definitia politicii penale le va dobandi.
In mod traditional, cei care sunt preocupati de oferirea unei definitii sunt doctrinarii, din dorinta de a purta discutii pe baza unor notiuni care prezinta interes pentru societate, in scopul de a le clarifica continutul. Sub influenta dezbaterilor din literatura de specialitate, legiuitorul, responsabil cu elaborarea unei politici penale, va actiona, de cele mai multe ori, in sensul stabilit de doctrina. 
Rolul doctrinei este astfel de a pune in discutie toate problemele ce privesc politica penala a statului, incercand sa aduca solutii acestor probleme. 
Capitolul I
Consideratii generale privind conceptul de politica penala
Sectiunea 1. Tipuri de definitii compatibile conceptului de politica penala
1.1.Definitia politicii penale prin gen proxim si diferenta specifica
Vazuta ca un raspuns al societatii la fenomenul infractional, politica penala a fost initial definita ca ,,ansamblul procedeelor represive prin care statul reactioneaza contra crimei". Aceasta definitie apartine lui Ludwig Feuerbach, cel caruia ii este atribuita si expresia de <<politica penala>>. Din punct de vedere metodologic, aceasta este o definitie prin gen proxim si diferenta specifica, ce consta in a caracteriza un fenomen pornind de la trasaturile pe care le impartaseste cu alte fenomene si de la acele trasaturi care ii sunt particulare si prin care se diferentiaza de acestea 
O astfel de definitie intampina mai multe dificultati, prima dintre acestea privind gasirea unui gen proxim, a unei familii mai vaste in care politica penala sa se inscrie. Genul proxim la care se raporteaza definitia prezentata il constituie procedeele represive, ele insele reprezentand notiuni imprecise. O alta deficienta a acestui fel de definitie consta in faptul ca, ea considerand procedeele represive ca gen proxim, se refera apoi la diferenta specifica a acestor procedee, si nu a politicii penale In acest fel, singurele trasaturi ale politicii penale privesc faptul de a fi un ansamblu de procedee represive si care are o anumita finalitate. Or, pentru o autentica definitie a politicii penale nu trebuie sa privim doar partile sale, adica procedeele folosite, stabilindu-le trasaturile ce le disting de alte procedee, pentru ca apoi sa spunem ca politica penala este ansamblul acestor parti. 
O definitie prin gen proxim si diferenta specifica ar trebui sa descopere trasaturile cu adevarat comune ansamblului elementelor constitutive , ori in cazul politicii penale si al procedeelor represive, acest lucru se dovedeste foarte dificil, tocmai datorita ambiguitatii terminologice. Astfel, acest gen de definitie se dovedette insuficient, si, chiar daca pana la un punct poate fi util, trebuie completat cu o abordare metodologica diferita.
Potrivit definitiei lui Feuerbach, politica penala este sinonima cu teoria si practica sistemului penal , o conceptie care este tributara epocii in care a fost formulata, in sensul ca specific acestei perioade este gandirea unor masuri impotriva crimei, avand un caracter preponderent represiv. Feuerbach pune accentul pe necesitatea ca responsabilitatea sa nu fie atribuita doar judecatorului si procurorului, insistand asupra ideii unei abordari globale asupra problemei. Astfel, faptul infractional este vazut ca un adevarat fenomen social la care raspunsul trebuie sa fie pe masura , adica sa dea nastere unei colaborari intre reprezentantii tuturor sferelor sociale, in incercarea de control a acestui fenomen.
Henri Donnedieu de Vabres care incadreaza notiunea de politica penala in urmatorii termeni: ,,cel mai bun mod de a reactiona, ca pedeapsa si represiv contra crimei", opteaza tot pentru acest tip de definitie, cel prin gen proxim si diferenta specifica. Definitia oferita de acesta pune accent pe modalitatile de reactie contra crimei, definind politica penala prin intermediul elementelor sale, respectiv a mijloacelor punitive si represive. Aceasta definitie sufera de aceleasi deficiente, de vreme ce autorul ei nu se intereseaza asupra problemei existente crimei, lasand aceasta preocupare criminologilor si psihiatrilor, ci asupra procedeelor ce trebuie create pentru a lupta contra crimei printr-o actiune pe termen lung.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul privind politica penala a legiuitorului roman in materia infractiunilor contra vietii.docx

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Bibliografie

1.Abraham, P., Nicolaescu, V., Iasnic, S.B., Introducere in probatiune. Supraveghere, asistenta si consiliere a infractorilor condamnati la sanctiuni neprivative de libertate, Editura National, Bucuresti, 2001 ;
2.Ancel, Marc, La defense sociale nouvelle, Ed. Cujas, Editia 2, Paris, 1971;
3.Antoniu, G., Bulai, C., Chivulescu, Gh., Dictionar juridic, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976;
4.Antoniu, G., Bulai, C., (coord.), Practica judiciara penala, vol. III, partea speciala, Ed. Academiei Romane, Bucuretti, 1992;
5.Basarab, M., Pasca, V., Mateut, G., Butiuc, C., Codul penal comentat si adnotat, vol. I, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007; 
6. Basarab, M., Drept penal. Partea generala, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002;
7.Boroi, A., "Infractiuni contra vietii", Edit. ALL Beck, Bucuresti, 1999;
8.Brezeanu, O., Evolutia criminalitatii in Romania in perioada 1988-1993, in R. M. Stanoiu, O. Brezeanu, T. Dianu, ,,Tranzitia si criminalitatea. Culegere de studii", Editura Oscar Print, Bucuresti, 1994;
9. Brezeanu, O., Minorul si legea penala, Editura All Beck, Bucuresti, 1998;
10.Bocancea, C., Neamtu, G., Elemente de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, 1999;
11. Bulai, C., Manual de drept penal. Partea generala, Editura All, Bucuresti, 1997; 
12.Bulai, C., A. Filipas, C. Mitrache, "Drept penal roman", Edit. PRESS Mihaela SRL, Bucuresti, 1997;
13.Causanschi, D.M., Omorul fara voie sau din compatimire, in legislatia contemporana. Responsabilitatea juridica, in Revista de drept penal si stiinta penitenciara, nr. 7-8, 1927;
14.Cioclei, V., Infractiunea de omor calificat in Noul Cod penal, in C.J. nr.3/2012;
15.Charpenel, Yves, Les rendez-vous de la politique penale. Concilier devoir de justice et exigence de securite, Ed. Armand Colin, Paris, 2006;
16.Craiovan, I., Finalitatile dreptului, Editura Continent XXI, Bucuresti, 1995;
17. Crisu, A., Tratamentul infractorului minor in materie penala. Aspecte de drept comparat, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006;
18.Constitutia Romaniei, Editura Morosan, Bucuresti, 2010;
19.Danes, S., V. Papadopol, Individualizarea judiciara a pedepselor, Editura Juridica, Bucuresti, 2003;
20.Danisor, Dan Claudiu, Ion Dogaru, Gheorghe Danisor, Teoria generala a dreptului, Editia 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008;
21.Deleanu, I., Biologie si drept, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1985;
22.Delmas-Marty, Mireille, Les grands systemes de politique criminelle, Ed. Puf, Paris, 1992;
23.Diaconescu, Maria, "Infractiunile intentionate contra vietii persoanei", Craiova, Fundatia Scrisul Romanesc, Edit. AUSTROM, 1998;
24.Dincu, A., "Bazele criminologiei", Edit. Proarcadia, Bucuresti, 1993;
25.Dongoroz, V., S. Kahane, T. Oprea si altii, "Explicatii teoretice ale Codului penal roman", vol.III partea speciala, Edit. Academiei, 1971;


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!