Tabloidizarea in TV

Cuprins disertatie Cum descarc?

CAPITOLUL 1: ASPECTE PRIVIND TELEVIZIUNEA SI EFECTELE MASS-MEDIA 2
1.1. Repere teoretice privind consumul de mass-media 2
1.2. Caracteristici ale mass-mediei 3
1.2.1. Mass media si opinia publica 3
1.2.3 Mass media si persuasiunea 5
1.3. Rating si audienta 7
1.3.1.Teoria asteptarilor fata de media 8
1.3.2 Modelul actiunii sociale elaborat de Renckstorf 9
1.3.3 Receptarea si decodificarea de catre audienta 9
1.3.4 Un model al codificarii si decodificarii 10
1.3.5 Modelul discursiv 11
1.3.6. Cum sa ajungi la audienta, alegerile si evaluarile facute de audienta 12
CAPITOLUL 2: TABLOIDIZAREA EMISIUNILOR SI PROGRAMELOR DE STIRI TV 16
2.1. Tendinta de tabloidizare a televiziunilor 16
2.2. Efecte ale tabloizarii in televiziune 20
2.3. Televiziunile de nisa 22
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: RELAITY SHOW-UL NORA PENTRU MAMA 26
3.1. Conceptul de reality show 26
3.2. Reality-show-ul "Nora pentru mama" 29
3.3. Consumul de reality-show 35
CONCLUZII 38


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
In Romania, puterea televiziunii este ca si societatea insasi: ia ochii, dar ii lipseste consistenta.
Desi acuzata, in anumite imprejurari, de relatarea superficiala a evenimentelor politice majore,televiziunea continua sa fie sursa primara de informatii pentru o mare parte a pupulatiei.
La prima vedere, peisajul mediatic romanesc se caracterizeaza printr-un numar mare de canale mediatice, un nivel sanatos al investitiilor straine, o legislatie puternica, armonizata cu prevederile Uniunii Europene, precum si de independenta editoriala, garantata prin lege. Judecand
dupa numarul canalelor mediatice, pluralismul este asigurat. Libertatea de exprimare, accesul la informatii si libera exprimare a opiniilor sunt garantate prin Constitutie si prin legislatia specifica.
Legea audiovizualului, principala lege care reglementeaza transmisiile radio si de televiziune, prevede ca "cenzura de orice fel asupra comunicarii audiovizuale este interzisa" si ca "independenta editoriala a radiodifuzorilor este recunoscuta si garantata de prezenta lege".
O privire mai atenta asupra peisajului audiovizual releva insa slaba independenta si putina credibilitate de care se bucura radiodifuzorii. De fapt, daca privim la intregul spectru al presei romanesti, nu arareori in spatele agendei mediatice se afla mai degraba interese politice si economice decat cele ale publicului. La intrebarea daca televiziunile au devenit un instrument pentru satisfacerea intereselor proprietarilor lor, majoritatea respondentilor la chestionarul EUMAP, inclusiv presedintele consiliul de reglementare in audiovizual, a raspuns ca televiziunile din Romania sunt folosite in principal pentru a obtine influenta. Editorii se bucura de suficienta independenta numai atata timp cat protejeaza interesele proprietarilor lor si ale partenerilor acestora, portivit multora dintre cei chestionati.
O alta particularitate a televiziunii din Romania de azi pare a fi tabloidizarea si trivializarea
programelor de stiri, care au devenit din ce in ce mai putin orientate catre stirile politice. Aceasta tendinta a fost si mai agravata de noua legislatie electorala adoptata inaintea alegerilor din 2004,
care a interzis tuturor canalelor TV sa difuzeze stiri despre candidatii pentru Parlament si Presedintie in afara programelor electorale. In programele de stiri, televiziunile au avut voie sa transmita numai stiri care aveau legatura cu alegerile si, in afara de acestea, doar stiri in care candidatii pentru Parlament si Presedintie nu apareau. Dezbaterile politice au putut fi difuzate numai daca respectau un calcul complicat de distribuire a timpilor de antena intre partidele politice. Ca urmare, in incercarea de a evita presiunile create de numarul mare de partide, multe statii regionale au ales, pur si simplu, sa nu mai relateze deloc despre campania ele ctorala s despre chestiunile politice. Aceeasi lege a obligat televiziunea publica sa permita tuturor partidelor politice sa difuzeze mesaje electorale, in baza unei formule de calcul stabilite de o comisie parlamentara. Aceasta prevedere a transformat te leviziunea publica intr-o tribuna a politicienilor. Nici radiodifuzorii, nici Consiliul National al Audiovizualului, organismul cu putere de reglementare in audiovizual, nu au fost consultati de catre Parlament cand legea electorala a fost adoptata.
Programele generaliste din prime-time, cu preponderenta programe de stiri, mustesc de ceea ce industria a inceput sa numeasca "non-evenimente", adica intamplari care nu au nici o relevant pentru un public mai larg, cum ar fi accidente de masina sau cazuri de violenta domestica.
CAPITOLUL 1: ASPECTE PRIVIND TELEVIZIUNEA SI EFECTELE MASS-MEDIA
1.1. Repere teoretice privind consumul de mass-media
Mass media ne ocupa foarte mult timp in zilele noastre- in multe cazuri a ajuns sa inlocuiasca foarte multe activitati, atat pe cele din timpul liber cat si pe cele de la locul de munca. Cei mai multi dintre noi petrec multe ore in casa, uitandu-ne la televizor, ascultand radioul sau citind ziare si reviste. Televizorul sta deschis acasa aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media in ultimii ani.


Fisiere in arhiva (1):

  • Tabloidizarea in TV.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prin apasarea pe butonul “Descarca acum” declar ca am citit, inteles si agreat termenii si conditiile.
* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!