Tabloidizarea în TV

INTRODUCERE

În România, puterea televiziunii este ca si societatea însasi: ia ochii, dar îi lipseste consistenta.

Desi acuzata, în anumite împrejurari, de relatarea superficiala a evenimentelor politice majore,televiziunea continua sa fie sursa primara de informatii pentru o mare parte a pupulatiei.

La prima vedere, peisajul mediatic românesc se caracterizeaza printr-un numar mare de canale mediatice, un nivel sanatos al investitiilor straine, o legislatie puternica, armonizata cu prevederile Uniunii Europene, precum si de independenta editoriala, garantata prin lege. Judecând

dupa numarul canalelor mediatice, pluralismul este asigurat. Libertatea de exprimare, accesul la informatii si libera exprimare a opiniilor sunt garantate prin Constitutie si prin legislatia specifica.

Legea audiovizualului, principala lege care reglementeaza transmisiile radio si de televiziune, prevede ca “cenzura de orice fel asupra comunicarii audiovizuale este interzisa” si ca “independenta editoriala a radiodifuzorilor este recunoscuta si garantata de prezenta lege“.

O privire mai atenta asupra peisajului audiovizual releva însa slaba independenta si putina credibilitate de care se bucura radiodifuzorii. De fapt, daca privim la întregul spectru al presei românesti, nu arareori în spatele agendei mediatice se afla mai degraba interese politice si economice decât cele ale publicului. La întrebarea daca televiziunile au devenit un instrument pentru satisfacerea intereselor proprietarilor lor, majoritatea respondentilor la chestionarul EUMAP, inclusiv presedintele consiliul de reglementare în audiovizual, a raspuns ca televiziunile din România sunt folosite în principal pentru a obtine influenta. Editorii se bucura de suficienta independenta numai atâta timp cât protejeaza interesele proprietarilor lor si ale partenerilor acestora, portivit multora dintre cei chestionati.

O alta particularitate a televiziunii din România de azi pare a fi tabloidizarea si trivializarea

programelor de stiri, care au devenit din ce în ce mai putin orientate catre stirile politice. Aceasta tendinta a fost si mai agravata de noua legislatie electorala adoptata înaintea alegerilor din 2004,

care a interzis tuturor canalelor TV sa difuzeze stiri despre candidatii pentru Parlament si Presedintie în afara programelor electorale. În programele de stiri, televiziunile au avut voie sa transmita numai stiri care aveau legatura cu alegerile si, în afara de acestea, doar stiri în care candidatii pentru Parlament si Presedintie nu apareau. Dezbaterile politice au putut fi difuzate numai daca respectau un calcul complicat de distribuire a timpilor de antena între partidele politice. Ca urmare, în încercarea de a evita presiunile create de numarul mare de partide, multe statii regionale au ales, pur si simplu, sa nu mai relateze deloc despre campania ele ctorala s despre chestiunile politice. Aceeasi lege a obligat televiziunea publica sa permita tuturor partidelor politice sa difuzeze mesaje electorale, în baza unei formule de calcul stabilite de o comisie parlamentara. Aceasta prevedere a transformat te leviziunea publica într-o tribuna a politicienilor. Nici radiodifuzorii, nici Consiliul National al Audiovizualului, organismul cu putere de reglementare în audiovizual, nu au fost consultati de catre Parlament când legea electorala a fost adoptata.

Programele generaliste din prime-time, cu preponderenta programe de stiri, mustesc de ceea ce industria a început sa numeasca “non-evenimente”, adica întâmplari care nu au nici o relevant pentru un public mai larg, cum ar fi accidente de masina sau cazuri de violenta domestica.

CAPITOLUL 1: ASPECTE PRIVIND TELEVIZIUNEA SI EFECTELE MASS-MEDIA

1.1. Repere teoretice privind consumul de mass-media

Mass media ne ocupă foarte mult timp în zilele noastre- în multe cazuri a ajuns să înlocuiască foarte multe activităţi, atât pe cele din timpul liber cât şi pe cele de la locul de muncă. Cei mai mulţi dintre noi petrec multe ore în casă, uitându-ne la televizor, ascultând radioul sau citind ziare şi reviste. Televizorul stă deschis acasă aproximativ 7 ore pe zi devenind cel mai popular mijloc mass media în ultimii ani.