Tehnici și Strategii Digitale

INTRODUCERE

Jean Carlu, un cunoscut şi renumit designer grafician francez spunea că „afişul publicitar este esenţa vizuală a unei idei”. Această expresie este extrem de potrivită pentru a evidenţia importanţa majoră pe care o are creativitatea în procesul de constituire a unui afiş publicitar. Creativitatea, imperios necesară în conceperea unui afiş publicitar, se remarcă prin identificarea unor procedee atipice de ordin iconic şi textual, care să ofere posibilitatea de a fi cu un pas înaintea concurenţei şi de a prezenta consumatorului, într-o manieră cât mai ingenioasă, produsele sau serviciile, astfel încât să-l determine să le achiziţioneze.

Lucrarea de faţă are drept scop identificarea strategiilor şi tehnicilor de design grafic în compoziţia afişului publicitar. Ne-am gândit la această temă din dorinţa de a descifra modalităţile digitale şi nu numai prin care un mesaj icono-textual poate crea uneori iluzia nevoii de a consuma produse şi servicii.

Suportul teoretic al lucrării ce vizează explorarea tehnicilor şi strategiilor digitale esenţiale în compoziţia icono-textuală a afişului publicitar cu ajutorul programelor Adobe Photoshop sau Illustrator este parcurs mai apoi, într-un mod aplicativ, prin realizarea unui afiş.

Actualitatea temei studiate. în societatea contemporană, afişul publicitar, fie el comercial sau cultural, tradiţionalist sau menit să şocheze este mai mult decât prezent. La tot pasul suntem bombardaţi de mesaje publicitare care încearcă să ne convingă de faptul că un produs sau serviciu este mai bun decât altul. Deşi afişul a fost creat pentru a se identifica cu un instrument al comunicării, având drept scop vânzarea unui produs sau al unei idei, el poate fi analizat şi dintr-o perspectivă artistică. Astfel că, în elaborarea unui afiş, creatorii oscilează între viziunea artistică şi cea comercială. Este uluitor cum inteligenţa, imaginaţia, creativitatea şi raţiunea pot ajunge să conlucreze astfel încât, în final, să transforme un simplu produs într-o adevărată bijuterie.

De asemenea, se ştie că în procesul de creaţie, calculatorul este un instrument informatic care şi-a pus substanţial amprenta, astfel încât ideile prind forme vizuale care fascinează şi seduc pe oricine.

Scopul şi obiectivele lucrării. Prin lucrarea de faţă ne-am propus să decelăm rolul esenţial jucat de principiile de bază ale designului computerizat, precum şi relaţia strânsă care trebuie să existe între cele două componente esenţiale care compun un afiş publicitar, textul şi imaginea, astfel încât campania publicitară de promovare a unui produs sau serviciu să aibă parte de un real succes. Pentru aceasta, în primele capitole am evidenţiat o parte din principalele concepte şi noţiuni teoretice (formele, componentele, structura afişului publicitar etc.), urmând ca. în capitolul al treilea, să realizăm un iconotext publicitar care să conţină toate elementele de creaţie necesare în vederea constituirii unui afiş publicitar.

Suportul teoretico-ştiinţific. Baza teoretică a lucrării de faţă este constituită din studii şi materiale de valoare ştiinţifică în domeniu, metodele de abordare a conţinutului lucrării fiind analiza, cercetarea şi sinteza.

CAPITOLUL I

PUBLICITATEA

1.1. Definiţie. Delimitări conceptuale

Sfera publicităţii cuprinde o paletă largă de termeni (publicitate, reclamă, advertising, publicity). Acestor termeni, de-a lungul timpului, li s-au atribuit numeroase definiţii, provocând uneori şi diverse confuzii. Definirea conceptului de publicitate a fost o preocupare pentru mulţi teoreticieni care au abordat termenul din diverse perspective (psihologice, sociologice, economice etc).

Macmillan Dictionary of Marketing and Advertising, unul dintre cele mai cunoscute dicţionare de specialitate, defineşte publicitatea, în sens de advertising, ca fiind „ştiinţa, afacerea sau profesia creşterii şi diseminării mesajelor (reclamelor), o instituţie socială care afectează viaţa de zi cu zi a fiecărui individ, o forţă care modelează cultura de masă, o componentă a activităţii de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii, evenimente, indivizi sau instituţii (companii)”.

Un cunoscut expert în publicitate, David Ogilvy afirmă că „publicitatea nu este o artă, ci un mijloc de informare” . Un alt autor, Jean Pierre Marhuenda atribuie termenului următoarea definiţie: „Publicitatea este o comunicare de masă făcută de cei care cumpără un spaţiu, mai ales în mass-media, pentru a-şi difuza propriile mesaje promoţionale. Aceste mesaje promoţionale sunt în general elaborate de o agenţie de consiliere în publicitate sau în comunicare”.

Alţi autori definesc publicitatea ca „proces comunicaţional care urmăreşte să influenţeze cunoştinţe, opinii, atitudini şi/sau comportamentul faţă de produse, servicii, companii, mărci sau idei. Publicitatea utilizează mijloace specifice şi este distribuită prin intermediul media”.

Termenul anglo-saxon, publicity reprezintă „orice tip de expunere în canalele media a mărcilor, produselor/serviciilor sau factorilor de decizie ai unei companii. Ea constă în oferirea de informaţii către media de informare în speranţa că acestea vor fi apreciate ca având valoare de ştiri şi, astfel, vor fi publicate fără a mai fi nevoie să fie plătite de către entitatea care le lansează”.

Examinând definiţiile de mai sus, decelăm că în cazul limbii române, conceptul de publicitate înglobează atât activităţi care promovează imaginea unui produs sau serviciu, cât şi a unui individ, a unui grup sau a unei organizaţii. In acest sens, teoreticienii au considerat necesar a se face distincţia între publicitate şi reclamă.