Tehnologia Producerii de Samanta de Floarea-Soarelui, in Conditiile Anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pascani

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I - CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA DE SAMANTA LA FLOAREA-SOARELUI 6
1.1. Importanta culturii florii soarelui 6
1.1.1. Importanta alimentara 7
1.1.2. Importanta economica 8
1.1.3. Importanta agrotehnica 9
1.2. Importanta procesului de producere de samanta la floarea-soarelui
1.2.1. Mentinerea la un nivel ridicat a capacitatii de productie si a insusirilor valoroase ale soiurilor si hibrizilor 11
1.2.2. Pastrarea sanatatii materialului semincer 14
1.2.3. Asigurarea tuturor unitatilor agricole cu samanta de calitate superioara 14
1.2.4. Constituirea fondului de stat al semintelor 15
1.2.5. Organizarea producerii semintelor 16
CAPITOLUL II - CERINTELE FLORII-SOARELUI FATA DE FACTORII ECOLOGICI 17
2.1. Cerintele fata de temperatura 17
2.2. Cerintele fata de umiditate 18
2.3. Cerintele fata de lumina 18
2.4. Cerintele fata de sol 19
2.5. Zonarea florii-soarelui in Romania 19
CAPITOLUL III - CADRUL NATURAL LA S.C. AGROCOMPLEX S.A. LUNCA PASCANI 22
3.1. Prezentarea unitatii - administrativa si economica, structura culturilor 22
3.2. Repere geografice si relieful unitatii 23
3.3. Conditii de sol 26
3.4. Conditiile de clima 27
3.5. Flora cultivata si flora spontana 30
CAPITOLUL IV - TEHNOLOGIA SPECIFICA LOTURILOR PENTRU PRODUCEREA DE SAMANTA COMERCIALA LA HIBRIZII DE FLOAREA-SOARELUI IN CADRUL S.C. ,,AGROCOMPLEX" S.A. LUNCA, PASCANI 33
4.1. Amplasarea loturilor cu formele parentale (si suprafete) 33
4.2. Rotatia in cadrul asolamentului 34
4.3. Fertilizarea 35
4.4. Lucrarile solului 38
4.5. Semanatul 39
4.6. Lucrarile de intretinere 40
4.7. Lucrari speciale 41
4.8. Recoltare, productii obtinute 43
4.9. Conditionare, ambalare, etichetare, depozitare 44
CAPITOLUL V - EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII DE FLOAREA-SOARELUI PENTRU SAMANTA 46
CAPITOLUL VI - CONCLUZII 49
BIBLIOGRAFIE 51


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
In anul 1931, N. Vavilov a situat originea florii - soarelui in partea de nord a Mexicului si in statele americane Colorado si Nebraska. Descoperirile arheologice din America de Nord au relevat prezenta de achene si portiuni de calatidii de floarea- soarelui, indeosebi in statele Colorado si New Mexico.
Prin intermediul exploratorilor spanioli, floarea- soarelui si-a facut aparitia in Europa. Cultivata, in principal, ca planta ornamentala, specia s- a raspandit repede de- a curmezisul continentului (Franta, Italia, Europa de Nord si de Est), ca o curiozitate botanica; la sfarsitul secolului al XVI-lea, numeroase scrieri o semnalau in Belgia, Olanda, Elvetia, Germania, Anglia, ca planta ornamentala.
Primele dovezi ale extragerii uleiului de floarea- soarelui dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, dar abia intre anii 1830-1840 semintele de floarea-soarelui au fost prelucrate la scara industriala. La sfarsitul secolului al XIX-lea cultura ocupa deja 150.000 ha (indeosebi in Ucraina si Kuban) In anul 1999 (dupa Statistica1 Annual Report, 2000) pe glob s-au cultivat cu floarea-soarelui 21,8 mii. ha, rezultand o productie medie anuala de 1.190 kg boabe/ha si o productie globala de 25,84 mii tone.
In Romania, floarea-soarelui a fost introdusa pentru producerea uleiului, pe la mijlocul sec. XIX in Moldova, fiind principala planta producatoare de ulei alimentar, floarea- soarelui a cunoscut un ritm de dezvoltare fara precedent. Cultivarea pe suprafete mai mari a debutat in sec. XX, cu 672 ha in 1910, ajungandu-se la 200.000 ha in 1938; dupa al doilea razboi mondial suprafetele au crescut la 416 mii ha in 1948, 496,5 mii ha in 1950 si 526,7 mii ha in perioada 1971- 1975. in ultimii ani, suprafetele cu floarea- soarelui au fost fluctuante, cunoscand un oarecare regres in 1990 (395 mii ha) si ajungand la peste 700 mii ha incepand cu anul 1995, ca urmare a interesului manifestat fata de uleiul de floarea - soarelui, pe piata interna si la export. Trebuie subliniat ca suprafetele de peste 850 mii ha cultivate cu floarea - soarelui in ultimii 5 ani, justificate, fara indoiala, prin rentabilitatea ridicata a culturii, prezinta un pericol real, deoarece nu se mai poate respecta intervalul de pauza de minimum 6 ani pana la revenirea culturii pe acelasi teren, impus de regulile fitosanitare.
Floarea-soarelui a castigat un loc de seama in agricultura pe glob, dupa primul razboi mondial, datorita avantajelor sale economice de necontestat: productii mari de ulei pe unitatea de suprafata, un raport favorabil de 3:2 intre ulei si sroturi, usurinta de extragere a uleiului si calitatea superioara a acestuia din punct de vedere nutritiv, precum si al stabilitatii si al principalelor insusiri fizice si chimice (Vrancianu, 2000).
Romania a fost prima tara care a introdus in cultura hibrizii de floarea-soarelui si inca de la inceput au fost cultivati pe suprafete insemnate. Primele scheme de mentinere a puritatii biologice si inmultire a formelor parentale, precum si tehnologia producerii semintelor certificate in loturile de hibridare au fost elaborate de Vrancianu si Stoenescu (1972, 1973).
Cultivarea hibrizilor de floarea-soarelui a deschis un mare viitor pentru cultura acestei specii. Cu ajutorul selectiei conservative a liniilor consangvinizate, forme parentale ale hibrizilor aflati in cultura sau de perspectiva, se face mentinerea structurii genetice. Prin selectie stabilizatoare se elimina variatiile disonante ale fenodeviantelor si se conserva fenotipurile cu capacitate certa de adaptare; din acest motiv, se mai numeste si selectie conservativa (Ceapoiu, 1993).
Mentinerea puritatii biologice, a omogenitatii si stabilitatii insusirilor morfofiziologice ale liniilor consangvinizate este importanta. Utilizarea androsterilitatii citoplasmatice creeaza o serie de dificultati in ceea ce priveste calitatea liniilor materne datorita aparitiei frecvente in cadrul acestora a plantelor androfertile. (Vranceanu, 1981)
Dintre factorii esentiali care contribuie la cresterea productiei agricole, cel mai eficace este utilizarea unei seminte de calitate, libera de boli si daunatori.
De la obtinerea primilor hibrizi de floarea-soarelui si pana in prezent, amelioratorii romani au creat un numar mare de hibrizi cu potential de productie si continut de ulei mult mai mare decat al soiurilor si varietatilor locale, dar si cu cerinte sporite in ceea ce priveste respectarea tehnologiei de producere a semintei.
Producerea de samanta este considerata etapa finala a crearii de soiuri (hibrizi) si etapa initiala a tehnologiei de cultura (Ceapoiu, 1993).
Mentinerea structurii genetice a genotipurilor aflate in cultura se realizeaza prin selectia conservativa. Spre deosebire de selectia folosita in procesul de ameliorare, in cadrul procesului de producere de samanta selectia are un continut aparte si un alt scop, urmarind mentinerea unei structuri date.
La floarea-soarelui se utilizeaza in general hibrizi simpli creati pe baza de androsterilitate citoplasmatica. Aceasta presupune obtinerea, mentinerea si multiplicarea analogului androsteril, analogului androfertil, a formei restauratoare de fertilitate a polenului si obtinerea semintei hibride.
CAPITOLUL I 
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA DE SAMANTA LA FLOAREA-SOARELUI
1.1. Importanta culturii florii-soarelui 
Compozitia chimica a florii-soarelui este complexa, predominand grasimea si substantele proteice (tabelul 1.1), la acestea adaugandu-se in cantitati mai mici: hidratii de carbon, celuloza, sarurile minerale si vitaminele A, D, E, K (Tabara V., 2005, Solovastru Cernea, 2008).
Tabelul nr. 1.1
Compozitia chimica (%) a florii - soarelui
Componentele plantei Ulei Proteina bruta Extractive neazotate Celuloza Cenusa
Total achena 43,1-52,5 15,9-21,9 14,6-14,8 17,1-19,5 3,1-3,3
Samanta (miez) 57,8-68,0 19,8-25,2 7,4-9,2 4,1-5,0 3,4-3,6
Pericarp (coji) 1,0-6,0 1,9-4,2 30,8-36,9 53,3-65,9 1,4-2,8
Turte 6,0-10,0 30,0-35,0 19,0-22,0 12,0-18,0 6,5-7,2
Calatidii 4,8 7,0-57,0 45,1-57,0 18,1 17,2
(dupa Marin St., Constantinescu E., 2011)
Dupa datele FAO, la nivelul anului 2009, principalele 10 tari mari cultivatoare de floarea-soarelui pe plan mondial au fost Federatia Rusa - 5,943 mil. ha, Ucraina - 3,915 mil. ha, Argentina - 2,195 mil.ha, India - 2,130 mil. ha, China - 1,030 mil. ha, Romania - 0,982 mil. ha, Bulgaria - 0,750 mil.ha, S.U.A. - 0,708 mil. ha, Franta - 0,645 mil.ha, Spania - 0.633 mil.ha.


Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia Producerii de Samanta la Floarea-Soarelui, in Conditiile Anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pascani.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!