Terorismul

Cuprins disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 6
DINAMICI ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE 6
1.1. Prezervarea identitatii, suveranitatii independentei si integritatii teritoriale - preocupare prioritara a colectivitatilor umane 6
1.1.1. Politica si strategia de securitate. 6
1.1.2. Obiectul politicii de securitate. 6
1.1.3. Formele politicilor de securitate. 6
1.2. Conceptul de securitate. Evolutie si elemente componente 12
1.2.1. Scoala Realista. 12
1.2.2. Scoala Idealista. 12
1.2.3. Literatura politologica straina. 14
1.3. Alte definitii ale conceptului de securitate nationala. 15
1.4. Conceptul de securitate nationala in Romania. 16
1.5. Modificari in arhitectura globala de securitate 18
1.5.1. Nesigurante si riscuri. 19
1.5.2. Principalele amenintari. 20
1.6. Modele alternative de securitate in perioada razboiului rece 22
1.6.1. Securitatea comuna. 23
1.6.2. Securitatea cooperativa. 24
1.7. Conceptele de amenintare, vulnerabilitate si risc. 24
CAPITOLUL II 28
TERORISMUL IN DREPTUL INTERNATIONAL 28
2.1. Istoric al dimensiunii juridice a luptei globale impotriva terorismului 28
2.1.1. Cadrul legal al luptei impotriva terorismului. 29
2.1.2. Efecte terorismului. 31
2.2. Necesitatea unei viziuni comune asupra fenomenului terorist si incadrarii juridice a acestuia. 32
2.2.1. Lipsa unei definitii a notiunii de terorism acceptata pe plan international. 32
2.2.2. Consecinte. Situatia prezenta. 35
2.3. Opinii cu privire la elementele constitutive si clasificarea actelor de terorism. 37
2.3.1.Elemente constitutive. 37
2.3.2. Tipuri de manifestare a terorismului. 37
2.3.3. Clasificarea dupa mobilul si intentia care sta la baza actului terorist. 38
2.3.1.1. Dupa aria de manifestare, natura factorilor angajati, precum si din punct de vedere al intinderii efectelor sale. 39
2.3.1.2. Dupa principalele cauze generatoare. 40
2.3.4.Clasificarea realizata de institutul american pentru studiul conflictelor. 41
2.3.5.Alte criterii. 41
2.4. Moment decisiv in declansarea luptei impotriva terorismului - 11 septembrie 2001 -. 43
2.4.1.O noua etapa in relatiile internationale. 43
2.6. Implicarea unor organizatii de securitate si aparare colectiva in confruntarea cu terorismul. 49
2.6.1. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. 49
2.6.2. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa. 52
2.7. Terorismul international - o provocare pentru secolul XXI. 56
2.7.1. Lupta impotriva terorismului din perspectiva juridica. 57
2.7.2. Romania in lupta impotriva terorismului. 58
CAPITOLUL III 60
PREGATIREA ARMATEI ROMANIEI PENTRU A FI IN MASURA SA ACTIONEZE IMPOTRIVA TERORISMULUI 60
3.1.Politici pentru combaterea terorismului 60
3.2.Cucerirea initiativei strategice. 61
3.3. Actiuni ofensive impotriva terorismului. 62
3.3.1. Sisteme de supraveghere si de monitorizare a terorismului. 62
3.3.2. Structuri si actiuni ofensive impotriva terorismului. 63
3.4. Amenintari si riscuri teroriste la adresa Romaniei. 66
3.5.Coordonate politice de combatere a terorismului. 68
3.6.Structuri de actiune antiteroriste nemilitare si militare. 69
3.7.Rolul armatei in actiunile antiteroriste. 70
3.8. Elemente ale unei conceptii privind pregatirea armatei pentru astfel de misiuni. 71
3.9.Sistemul national de reactie in situatii-limita. 72
CONCLUZII SI PROPUNERI 74
BIBLIOGRAFIE 81


Extras din disertatie Cum descarc?

INTRODUCERE
Terorismul nu a aparut recent. El este foarte vechi - a precedat strategia terorii exercitata de legiunile romane asupra populatiilor din zonele ocupate, supravietuind acesteia - si, de-a lungul timpurilor, s-a manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul pesterii la ciberterorism, in functie de treapta de civilizatie pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispozitie, si aproape peste tot in lume. Mijloacele au fost mereu altele, esenta a ramas insa aceeasi: infricosare, distrugere, ucidere. Din pacate, si terorismul, ca si razboiul, face parte, intr-un fel, din arsenalul prin care lu- mea se neaga pe sine, se uraste si se autodistruge, crezand ca se purifica.
Terorismul este acelasi de veacuri. Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii, prin imaginea terifianta transmisa in direct (ca si cea a revolutiei romane din decembrie 1989), n-a facut altceva decat sa schimbe perceptia omenirii si a fiecaruia in parte, sa-i aduca aminte ca, undeva, nu departe de el, de omul planetei, poate chiar langa el, poate chiar in el, se afla un monstru ca- re-l poate ucide oricand si oricum. Acesta a fost, probabil, si obiectivul central al ata- curilor din 11 septembrie: crearea unui cosmar universal, lumea sa afle si sa nu uite ca poate fi lovita si ucisa oricand, oriunde si prin orice mijloace.
Terorismul nu este doar raul care se abate asupra planetei, ci este chiar raul din lume, adica raul nostru, partea fanatica dintre noi si, adesea, din noi, fanatismul obsesiv al puterii, al razbunarii, el egocentrismului, al pedepsirii cu orice pret, al puri- ficarii prin ucidere si prin distrugere. De aceea, acest fenomen specific doar mediului uman (doar fiinta umana are placerea sadica de a teroriza) trebuie investigat si anali- zat asa cum este, de pe pozitii cat se poate de obiective, pentru a-i decela sensurile si mecanismele, pentru a-i afla izvoarele si, in consecinta, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele si a-i taia radacinile.
Terorismul este o amenintare asimetrica, din umbra. Evolutia lui, de la o seama sau o suma de acte teroriste disparate la un summum al fanatismului, cruzimii si vio- lentei, adica la un razboi terorist, si el asimetric si pervers, este de natura sa genere- ze reactia corespunzatoare a omenirii, sa declanseze adica razboiul antiterorist.
Interzicerea agresiunii armate in dreptul international ramane inca o speranta distanta, un ideal la care au lucrat insa mari minti ale secolului trecut, printre care si un roman celebru, Nicolae Titulescu, alaturi de Maxim Litivinov sau Wodrow Wilson. Ei au reusit realizarea unor documente valabile si astazi ca jaloane pe drumul spre pacea totala: Conventia pentru Definirea Agresiunii si a Agresorului de la Londra, Carta ONU, Rezolutia din 1974 a Organizatiei Natiunilor Unite etc. Atata timp cat pacea ramane o posibilitate distanta, statele mici, precum Romania, beneficiaza de recunoasterea dreptului la legitima aparare individuala si colectiva, dreptul popoarelor de a dispune de ele insele, de a-si fauri propriul destin. Din nefericire, in ultima perioada, pe scena internationala incep sa se inregistreze anumite limitari ale acestui drept inerent persoanei si colectivitatilor de a se apara sub masca unui drept la ingerinta care merge pana intr-acolo incat se ambitioneaza sa interzica chiar si aceasta posibilitate de manifestare a suveranitatii nationale. Bineinteles, in viitor, aceste tentative vor fi respinse drept caduce, dar este bine sa tinem cont de existenta lor.
CAPITOLUL I
DINAMICI ALE CONCEPTULUI DE SECURITATE
1.1. Prezervarea identitatii, suveranitatii independentei si integritatii teritoriale - preocupare prioritara a colectivitatilor umane
In evolutia lor, colectivitatile umane au avut ca preocupare prioritara prezervarea identitatii, suveranitatii, inde!pendentei si integritatii teritoriale. Statele, ca structuri politice organizationale ale comunitatilor umane, au dezvoltat conceptul (politica) de securitate nationala pentru apararea si promovarea intereselor proprii.
Securitatea nationala nu poate fi obtinuta numai prin propriile puteri si necesita cooperarea dintre state, acestea fiind intotdeauna preocupate pentru a avea propria politica de securitate si aparare in concordanta cu politica externa, in scopul dezvoltarii aliantelor militare si pentru construirea de structuri de securitate in alte domenii, inclusiv in cel economic si social. Daca in secolul al XIX-lea, metoda folosita' era aceea a ,,echilibrului de putere", in secolul XX, deja incep sa se dezvolte organizatii de securitate colectiva, precum Liga Natiunilor si succesoarea ei, Organizatia Natiunilor Unite (ONU), dar si organizatii de aparare colectiva, precum NATO sau Tratatul de la Varsovia.
De asemenea, statele au fost intotdeauna preocupate de elabo!rarea reglementarilor dreptului public intern, pentru a apara inte!resele si a mentine echilibrul social, pentru asigurarea functionarii colectivitatilor umane si, in domeniul politicii externe, elaborarea reglementarilor acordurilor la nivel global, regional, bilateral si international.
1.1.1. Politica si strategia de securitate.
Pentru asigurarea intere!selor lor nationale, conducerea politica a statelor stabileste jaloane politice pentru ghidarea formularii unei strategii nationale, In domeniul securitatii, in limbajul curent, se folosesc termenii de politica de securitate si strategie de securitate.
Politica de securitate se regaseste materializata in strategia de securitate si reprezinta o paleta larga de actiuni sau aprecieri pentru ghidare, adoptate de guvern la nivel national, in vederea realizarii obiectivelor nationale. Aceasta are drept scop imbunatatirea sigu!rantei institutiilor sociale, economice si politice ale natiunii, impo!triva amenintarilor provenind de la alte state independente. Modul in care oficialii americani abordeaza problematica securitatii - ceea ce este urgent primeaza in raport cu ceea ce este important constituie un exemplu relevant, referitor la limitele in care decidentii politici majori abordeaza problemele cu care ne vom con!frunta in viitoarele decenii .


Fisiere in arhiva (1):

  • Terorismul.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!