Terorismul

Cuprins disertație

Introducere.3
1. Originile conceptului de terorism.5
1.1 Conceptul de terorism. Noțiuni introductive.5
1.2 Perspective teoretice asupra terorismului. Definire.8
1.3 Istoricul apariției și evoluție terorismului.12
1.4 Tipuri și forme de terorism.15
1.4.1 Terorismul politic.15
1.4.2 Terorismul de stat.16
1.4.3 Terorismul religios.17
1.4.4 Terorismul etnic.17
1.5 Organizații teroriste contemporane.18
1.5.1 Fundamentalismul islamic.18
1.5.2 Al – Qaeda.21
1.5.3 Hamas.22
1.6 Măsuri de combatere a terorismului.24
2. R ăzboiul împotriva terorismului.30
2.1 11 septembrie 2001. Începutul războiului împotriva terorismului.30
2.2 Reglementări și convenții internaționale cu privire la combaterea fenomenului terorist.36
2.3 Intervenții militare.41
2.3 Dezbateri și controverse cu privire la războiul împotriva terorismului.46
3. Efectele atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.50
3.1 Efecte politice.51
3.2 Efecte economice.55
3.3 Efecte psihologice.60
Concluzii.62
Bibliografie.64

Extras din disertație

Introducere
Rațiunea alegerii acestei teme rezidă din importanța pe care o reprezintă pericolul
terorist pe secena internațională. Astfel cea mai mare amenințare contemporană a întregii
societăți umane este terorismul. Putem identifica problematica terorismului în opinia publică,
mediile academice și chiar în evoluția socială curentă. Terorismul contemporan reprezintă un
fenomen extrem de complex, uneori mai complex decât războiul, a cărui percepție, în unele
cazuri, este diferită în funcție de ce stabilește o comunitate umană ca reprezentând generatorul
stării de teroare. Deseori terorismul este ilustrat prin caricatura unui anarhist bărbos, cu cagulă
și manta neagră, care se pregătește să detoneze o bombă mică, cu fitil, asupra unui obiectiv
reprezentativ al capitalismului occidental.
În realitate, imaginea teroristului contemporan reiese din evenimentul din 11
septembrie 2001 atunci când SUA în mod direct și o lume întreagă în mod indirect, au asistat
neputincioase la atacul turnurilor gemene World Trade Center de către o grupare de fanatici
religioși. Putem afirma cu tărie că studierea problematicii fenomenului terorist a fost
determinată cu precădere de evenimentele din 11 septembrie 2001. Toate acestea ne
determină să estimăm că o înțelegere corectă a ceea ce cuprinde noțiunea de terorism
reprezintă și probabil va reprezenta un subiect de dezbatere în numeroase medii
informaționale și în special în cele academice.
Dificultatea oferirii unei definiții clare și concise a termenului terorism derivă din
natura sa emoțională, a conotației negative a termenului și a discursului politic pe care îl
presupune, deoarece toate acestea contribuie la mărirea complexității surprinderii sale, în
totalitatea componentelor ce-l caracterizează. În linii generale terorismul presupune folosirea
deliberată și sistematică a unor mijloace de natură să provoace teroarea, de plidă asasinatele și
răpirile. Acesta a fost și scopul primului capitol de a trece în revistă definiții oferite de-a
lungul timpului noțiunii de terorism și celelalte componente tipologice ce-l alcătuiesc:
terorismul politic, de stat, religios și etnic. Este cunoscut faptul că pentru a acționa, teroriștii
au nevoie să aparțină unei grupări de acest tip, astfel pe parcursul primului capitol am
identificat princi palele organizații teroriste și activitățile lor. Structurile teroriste ca organizații
de violență extremă își definesc identitatea și își întăresc credibilitatea prin acțiuni de
amploare diferită, pentru scopuri politice deseori suprastatale, generând astfel un anumit
capital politico – militar. Cu toate că grupările teroriste sunt monitorizate și supravegheate de
organismele internaționale competente în domeniu, în ultima perioadă s-au înregistrat acțiuni
de o violență și amploare extreme, care au avut ca ținte în special obiective civile de o largă
diversitate și mari aglomerări urbane, răspândite în diferite zone ale lumii.
Se cunoaște că după atacurile de la 11 septembrie 2001 s-a declanșat lupta globală
împotriva terorismului astfel spre finalul primului capitol sunt prezentare principalele măsuri
de combatere și prevenire a terorismului. Însă, în practică, prevenirea și combaterea
fenomenului terorist, sub toate formele de manifestare, nu se poate realiza decât în situația în
care comunitatea internațională îți va concentra efortul pe cauzele terorismului: nerespectarea
drepturilor omului, lipsa ordinii și a legislației adecvate, lipsa accesului la educație, sănătate și
resurse, extinderea corupției.
Contextul situației internaționale de la început de mileniu evidențiază o revenire în
forță a terorismului, dovedită atât de extinderea ariei geografice de manifestare, cât și de
diversificarea obiectivelor promovate, a metodelor și mijloacelor folosite, a gamei țintelor
vizate de grupările care inițiază, planifică, organizeză, susțin ori înfăptuiesc acte teroriste. Un
exemplu în acest sens îl constituie necesitatea intervențiilor milit are ale SUA în Afganistan și
Irak. Astfel pe parcursul capitolului al doilea sunt relatate evenimentele soldate intervenției
militare în războiului din Afganistan și în războiul din Irak. Pentru înțelegrea conjuncturii
politico – militare conflictelor din Irak și Afganistan trebuie studiată în primul rând istoria
tipologiei conflictelor a fiecărui stat în parte.
Referitor la reflecția în mass – media a terorismului, și în special a evenimentelor din
11 septembrie 2001, este binecunoscut faptul că acestea au suscitat un enorm interes, din
partea turturor oamenilor (ziariști, oameni politici, înalți demnitari publici, reprezentanți ai
serviciilor secrte etc.). Mulți s-au rugat să fi existat măcar un indiciu care să prevadă o
asemenea catastrofă, în felul acesta, foarte multe vieți omenești ar fi fost salvate.
Efectele evenimentelor de la 11 septembrie 2001, le găsim în al treilea capitol al
lucrării de față. Astfel putem afirma că efectele indirecte ale atacurilor teroriste de la 11
septembrie 2001 și perspectivele de termen lung sunt oricum dificil de evaluat, dar, mai ales,
au depins de modul în care evenimentele de natură noneconomică au evoluat. Atacurile
teroriste de la 11 septembrie 2001 au dus la redefinirea roului statului.
După 11 septembrie 2001, rezonabila temă legată de terorism și neplăcutele sale efecte
ar fi putut încetini creșterea economică și răspândirea globalizării. Dar nu s-a întâmplat așa.
Cel puțin până acum. Terorismul a provocat, cu siguranță, câteva costuri importante.
Companiile aeriene și turismul au avut de suferit. Dar teror ismul n-a distrus prosperitatea sau
libera circulație peste granițe a bunurilor, a banilor ori a oamenilor.

Fisiere în arhivă (1):

 Terorismul.pdf

Imagini din acest disertație

Bibliografie

1. GRODELAND, B. Ase, Perceptions of civil rights, security and the „war on terror” , East and West compared in „Communist and Post Communist Studies”, nr. 48, 2015
2. JEMIMA, Repo, Gendering the militarisation of the war on terrorism: Discourses and Representations of Masculinities and Feminities , Editura University of Helsinki ,Department of Political Science, 2006
3. KIMBERLY, Amadeo, War on terror facts, costs and timeline whose spent more on War? Bush, Obama or Trump?, The Balance
4. SIDES, John and Kimberly Gross, Stereotypes of Muslims and Support for the War on Terror