LISTA FIGURILOR 4 INTRODUCERE 5 PARTEA I. CONSIDERATII GENERALE CAPITOLUL 1. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE CU 6 PRIVIRE LA TEMATICA ABORDATA 6 1.1. Aspecte generale privind trasabilitatea 6 1.2.Tipuri de trasabilitate 9 1.3.Sisteme de trasabilitate ale alimentelor 12 1.4.Modalitati de identificare a produselor si procedura de retragere a acestora 15 1.5.Avantajele implementarii unui sistem de trasabilitate 19 CAPITOLUL 2. DESCRIEREA CADRULUI INSTITUTIONAL IN CARE S-AU DESFASURAT CERCETARILE 24 2.1.Prezentarea S.C.DOLY - COM S.R.L. 24 2.2.Prezentarea produselor realizate la S.C. DOLY COM S.R.L. 27 PARTEA A II-A. CONTRIBUTII PROPRII CAPITOLUL 3. OBIECTIVELE CERCETARII SI METODE DE CERCETARE 32 3.1. Obiectivele cercetarii 32 3.2. Metode de cercetare 33 CAPITOLUL 4. REZULTATE PROPRII 34 4.1. Fluxul tehnologic de abatorizare a carnii de cal in cadrul DOLY - COM 34 4.2. Analiza trasabilitatii pe filiera carnii de cal in cadrul DOLY - COM 51 CONCLUZII 56 BIBLIOGRAFIE 58
INTRODUCERE Trasabilitatea s-a dezvoltat ca si concept, in cadrul sistemului calitatii. Desi este o notiune aparuta anterior anilor 1990, importanta acordata trasabilitatii a crescut considerabil mai ales in domeniul alimentar, in ultimul deceniu. Aceasta a fost definita in 1987 conform standardului cu privire la calitate ISO 8402 si ISO 9000/2000 ca fiind "aptitudinea de a gasi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entitati cu ajutorul identificarilor inregistrate." Scopul dezvoltarii trasabilitatii in acest caz, a fost acela de a creste securitatea si siguranta in lantul alimentar si de a stabili un model pentru trasabilitate, acceptabil pentru aprovizionarea cu materie prima, fabricarea alimentelor, schimbul si consumul acestora, reprezentand un element cheie al transparentei. Conform CAC 60-2006 (CAC = Codex Alimentarius Commission), prin trasabilitate se intelege capacitatea de a urmari deplasarea unui produs alimentar in diferite etape specifice ale productiei, prelucrari si distributiei. Trasabilitatea este integrata in sistemul de calitate, permitand urmarirea unui produs, mergand pe traseul acestuia, de la materia prima la expunerea in vederea comercializarii, inclusiv la consumator si deci, parcurgerea fluxului unui produs alimentar prin identificarea si urmarirea cu ajutorul documentelor. Elementele principale care influenteaza in mod cert politica unei organizatii in ceea ce priveste trasabilitatea sunt monitorizarea intregului lant de aprovizionare si obiectivele stabilite de organizatie pentru a garanta siguranta alimentului. Pentru o organizatie de productie alimentara, trasabilitatea este asadar "gestiunea logisticii". Intr-o lume in care alimentatia si traseul alimentelor sunt foarte importante, traditiile europene inclina pentru consumul carnii de cabaline in stare proaspata, considerand-o o delicatesa, fara a avea in compozitia ei promotori sau aditivi de crestere, avand valori nutritive ridicate si un continut scazut in grasime. Astfel, aceasta este consumata in mai multe tari ce apartin Uniunii Europene, nivelurile cele mai mari inregistrandu-se in Italia, Franta si Belgia. Productia de carne de cal prezinta multiple avantaje, avand un randament mare la sacrificare, de aproximativ 60/70%, iar valoarea nutritiva este similara cu cea a carnii de vita, cu exceptia ca prezinta un continut in grasime mai mic. Peste tot in lume necesitatea asigurarii substantelor proteice de origine animala in alimentatia omului se face remarcata. In acest fel, se intensifica eforturile depuse pentru cresterea productiei animaliere. Cosumatorii cotidieni sunt din ce in ce mai interesati de ceea ce mananca, dorind ca nivelul minim de grasime sa fie cel care ofera carnii aroma si suculenta dorita. In cele din urma, succesul oricarui produs alimentar este determinat de acceptul consumatorului asupra perceptiei acestuia in ceea ce priveste calitatea finala urmarita. CAPITOLUL 1. DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE CU PRIVIRE LA TEMATICA ABORDATA 1.1. Aspecte generale privind trasabilitatea Securitatea si siguranta alimentara au devenit in ultimile decenii, preocupari constante importante ale lumii contemporane. Tinand cont de exigentele in crestere ale consumatorilor, precum si de diversificarea necesitatilor populatiei, piata agoalimentara s-a transformat in una extrem de dinamica, deoarece producatorii incearca sa faca fata cerintelor, prin conceperea si lansarea de noi produse. Din motive comerciale, cat si de siguranta alimentara este utila monitorizarea produsului agroalimentar de la producator la consumatorul final, asigurandu-se astfel trasabilitatea produsului potrivit conceptului ,,de la ferma pe masa" sau ,,de la ferma la furculita". Astfel pentru prevenirea imbolnavirii consumatorilor, este esential sa se urmareasca permanent drumul parcurs de fiecare lot de alimente in parte. Aceasta monitorizare pentru identificarea alimentelor, poarta denumirea de trasabilitate, cuvant ce provine din limba engleza compus din to trace, ce inseamna a urmari si ability, ce se traduce prin abilitate, insemnand abilitatea de a urmari. Cu ajutorul trasabilitatii, in cazul in care un lot de alimente este contaminat, se poate gasi foarte usor sursa, evitandu-se astfel o imbolnavire in masa. La inceput, conceptul de trasabilitate era asociat cu regiunile de unde proveneau produse precum, carnea, painea, vinurile, branzeturile, etc. Mai tarziu, acest concept a devenit un drept al consumatorului la informare. Trasabilitatea reprezinta pe de o parte, capacitatea de a reface lantul alimentar de la recoltare, transport, depozitare, procesare, distributie si comercializarea, iar pe de alta parte, capacitatea de a trasa istoricul produsului in oricare din etapele lantului. (Diaconescu I., s.a., 2007) Prima definitie internationala data trasabilitatii, a fost in anul 1987, prin intermediului standardului ISO 8402:1987, reprezentand ,,aptitudinea de a regasi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entitati prin mijlocul identificarilor inregistrate". Entitatea putand o activitate, un proces, un produs, un organism sau o persoana (Savu C., s.a, 2004). Ulterior, notiunea de trasabilitate a fost preluata in seria de standarde ISO 9000, cu privire la sistemele de asigurare a calitatii, ca un element cheie de management a calitatii oricarui produs.
1. Banu C. (coord), 2007 - Calitatea si analiza senzoriala a produselor alimentare (Quality and sensorial analysis of food products). Editura Agir, Bucuresti. 2. Banu C. (coord), 2007 - Suveranitate, securitate si siguranta alimentara (Food sovereignty and safety). Editura ASAB Bucuresti. 3. Banu C., Preda N., Vasu S., 1982 - Produsele alimentare si inocuitatea lor (Food products and their innocuousness), Editura Tehnica, Bucuresti. 4. Banu, C., 2008 - Tratat de industrie alimentara. Vol. I, Editura ASAB, Bucuresti. 5. Bondoc, I., 2007 - Tehnologia si controlul calitatii laptelui si produselor lactate, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi. 6. Bradatan, G., 2007 - Siguranta alimentelor, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi. 7. Cara, D. si Gheorghita, V., 2014 - Siguranta alimentului, Revista Certind, nr. 1. 8. Condrea, E., Trasabilitatea - cerinta pentru certificarea calitatii produselor si serviciilor, Universitatea Ovidius Constanta. 9. Derache R. et al., 1986 - Toxicologie et securite des aliments. Technique et documentation-Lavoisier, Paris, 300-351. 10. Diaconescu, I., s.a., 2007 - Merceologie alimentara. Calitate si siguranta, Editura Universitara, Bucuresti. 11. Fueriu T., 2001 - Stocarea informatiei: codurile de bare, Calita. 12. Ioancea, L. si Kathrein, I., 1989 - Conditionarea si valorificarea superioara a materiilor prime animale in scopuri alimentare - Tehnologii si instalatii, Editura Ceres, Bucuresti. 13. Mencinicopschi, G., s.a., 2005 - Siguranta alimentara - autenticitate si trasabilitate, Editura Mirton, Timisoara. 14. Mihaiu, R., s.a., Alimentary traceability- a necessity for Romania, Babes-Bolyai University Cluj-Napoca; http://conference.ubbcluj.ro/mccs/RePEc/bbu/wpaper/112-114.pdf 15. Motoiu, R., 1994 - Ingineria calitatii, Editura Chiminform Data S.A., Bucuresti. 16. Pop, C., 2009 - Managementul calitatii, Editura Tipo Moldova, Iasi. 17. Savu C., Georgescu Narcisa, 2004 - Siguranta alimentelor. Riscuri si beneficii (Food safety. Risks and benefits). Editura Semn E, Bucuresti. 18. Tofan Clemansa, 2001 - Igiena si securitatea produselor alimentare (Food hygiene and safety). Editura Agir, Bucuresti. 19. Tudor, S., 2004 - Igiena Produselor Agroalimentare in Turismul Rural, Editura Universitatii ,,Aurel Vlaicu" Arad. 20. ***Commission of the European Communities. Communication from the Commission to the European Parliament, the Concil, the European Economic and Social Committe and the Commitee of the Regions.Radio Frequency Identification (RFID) in Europe: step towards a policy framework, SEC 2007/312, Brussels 15.03.2007. 21. ***EC Regulation no.178/2002 of the European Parliament and of the Concil, Official Journal of the European Community, 2002, L31:1-24. 22. ***Legea nr. 150 din 14 mai 2004 privind siguranta alimentelor. 23. ***Principles for traceability/product tracing as a tool within a food inspection and certification system.CAC/GL 60-2006, 2006. 24. ***Siguranta alimentara - Curs nivel 3 - Introducere in sistemul HACCP si elaborarea unui plan privind siguranta alimentara, bazat pe sistemul HACCP, 2013. 25. ***Traceability of beef. Aplication of EAN-UCC Standards in Implementing EC Regulation 1760/2000. 26. http://www. ansvsa.ro (Accesat la data: 15.03.2016). 27. http://www.agromania.manager.ro (Accesat la data: 30.04.2016). 28. http://www.bloomberg.com (Accesat la data: 10.02.2016). 29. http://www.ean-int.org (Accesat la data: 15.03.2016). 30. http://www.etrasabilitate.ro (Accesat la data: 11.12.2015). 31. http://www.europa.eu.int (Accesat la data: 18.02.2016). 32. http://www.revista-ferma.ro (Accesat la data: 15.03.2016). 33. http://www.kravys.eu (Accesat la data: 03.12.2015). 34. http://www.productis.ro (Accesat la data: 15.03.2016).
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
