Cuprins
- Introducere –motivarea temei de disertaţie 4
- Capitolul I SCURT ISTORIC AL IDEII DE INTEGRARE ECONOMICĂ ŞI PRINCIPALELE REALIZĂRI PE PLAN EUROPEAN
- 6
- 1.1.Conceptul de integrare economică – conţinut şi forme 6
- 1.2. Realizările integrării pe plan European 11
- 1.2.1. Piaţa internă europeană 11
- 1.2.2. Politica economică şi monetară comună 14
- 1.2.3. Politica agricolă comună 16
- Capitolul II EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE DE
- LA 6 LA 27 DE MEMBRI
- 19
- 2.1. Extinderile de până in 1995 şi cele după 19
- 2.2. Specificitatea extinderii Uniunii Europene către Europa Centrală şi de Est 21
- 2.3. Criteriile de aderare şi proceduri 23
- Capitolul III ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ 26
- 3.1. Perioada de pregătire a aderării-primele contacte dintre România şi Uniunea Europeană
- 26
- 3.2.Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana 27
- 3.3. Negocierile şi pricipalele prevederi ale tratatului de aderare la cele treizeci de capitole
- 29
- 3.4. Impactul aderării şi integrării în Uniunea Europeană 33
- Capitolul IV STUDIU DE CAZ
- ROMÂNIA POST ADERARE – PROBLEMA CORUPŢIEI
- 35
- 4.1.Strategia Naţională Anticorupţie 35
- 4.1.1.Consideraţii generale 35
- 4.1.2. Domenii prioritare şi obiective 38
- 4.1.3. Metodele de evaluare a îndeplinirii obiectivelor 47
- 4.2. Raportul Interimar al Comisiei Europene privind mecanismul de cooperare şi verificare- februarie 2008
- 47
- 4.3. Sondaj de opinie vizând corupţia din România după aderarea la Uniunea Europeană
- 50
- Concluzii 53
- Bibliografie 56
Extras din disertație
Titlul lucrării:¬ „Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană-negocieri prevederi şi impact”
INTRODUCERE
MOTIVAREA TEMEI DE DISERTAŢIE
Subiectul ales al disertaţiei este un subiect generos, iar pentru noi românii unul actual, dar, istoriceşte şi de perspectivă, implicând – prin amploarea sa – viitorul naţiunii române, al şirului de generaţii ce vor trăi în cea mai mare comunitate de pe continentul european. Menirea istorică a acestei comunităţi va fi formarea, manifestarea şi consolidarea stării de spirit a membrilor săi de a aparţine unei societăţi puternice, democratice şi armonioase (aşa cum a ajuns, spre exemplu, printr-un proces cu oarecare asemănări, naţiunea americană din SUA).
Alegerea subiectului mi-a permis să desluşesc şi să pun astfel în evidenţă atât procesul istoric de aderare a României, privit ca opţiune geopolitică fundamentală a statului român, cât şi principalele aspecte (principii, obiective, priorităţi,beneficii ) ale aderării României la U.E.
Pentru un participant la viaţa economică şi la cea publică din România în perspectiva unui viitor apropiat, studierea implicaţiilor aderării României la UE constituie o provocare benefică, o căutare de soluţii şi de modalităţi concrete de implicare, pe deplin motivate, în oricare domeniu de activitate acesta ar fi angajat, fie el şi acela al administraţiei publice, aşa cum este cazul meu, fie în cel al afacerilor sau al angajării voluntare în activităţi civice.
România a fost prima ţară din Europa centrală şi de est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană.
În ianuarie 1974, o înţelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferinţe al Comunităţii, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale.
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 şi confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004.
Raportul de ţară privind progresele României din octombrie 2004 confirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România.
Tratatul de aderare care a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg.
Este unanim acceptată acum ideea că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are încă nevoie de multe schimbări pentru a se alinia pe deplin şi coerent la standardele Uniunii Europene. Pentru aceasta, factorii politici trebuie să fie conştienţi că, atât în ceea ce priveşte decizia politică şi cea guvernamentală, cât şi în dezvoltarea şi aplicarea cadrului normativ intern, trebuie făcute eforturi pentru a corecta stările de drept (reglementări, instituţii) şi de fapt neadecvate din unele domenii ale vieţii publice şi ale economiei, stări care, prin evaluări competente ale situaţiilor de stat membru („rapoarte de ţară“), sunt considerate în etapa actuală ca fiind încă deficitare, aşa cum ar fi: consolidarea sistemului politic, domnia legii, respectul pentru drepturile omului, libertatea de exprimare şi economia de piaţă funcţională, lupta anticorupţie, independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor poliţiei ş.a.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tratatul de Aderare a Romaniei la UE.doc