Utilizarea GIS in Imbunatatiri Funciare

Extras din disertatie Cum descarc?

Motto : "Pentru a intelege prezentul si a planifica viitorul, trebuie sa ne cunoastem trecutul. Modul de folosire a apelor de catre un popor formeaza un solid fir de legatura intre trecutul si viitorul sau. Pentru ca in viata oricarui popor exista un leit-motiv, o certitudine, aceea a apei vii, a apei datatoare de viata. Peste cele trecute se astern pulberile pamantului roase de ploi si purtate de vanturi, dar izvoarele continua sa tasneasca vii, proaspete si datatoare de viata. (Mircea Botzan - Apele in viata poporului roman)"
I. Stadiul actual al tehnicilor si metodelor de amenajare a bazinelor hidrografice
I.1. Scurt istoric privind amenajarea bazinelor hidrografice si gospodarirea resurselor de apa in Romania
Bazinele hidrografice sunt forme geografice importante in organizarea sociala a vietii si in realizarea activitatilor de zi cu zi a omului. 
Marile civilizatii au aparut in largile vai aluviale ale unor mari fluvii ce strabateau aceste zone. Aceste fluvii, dominate de climate tropicale si musonice, se caracterizeaza prin viituri periodice, la date mai mult sau ma putin regulate, ce ofera posibilitatea irigarii gravitationale chiar in lunca, prin inundare directa sau prin apa de viitura acumulata la cote superioare luncii, in bazine construite in acest scop. Strabatand vaste teritorii acoperite cu material loessoid, raurile au transportat mari cantitati de aluviuni fertilizante, ce s-au depus astfel anual in perimetrele inundate.
Se intruneau astfel, in preistoria acestor zone, cele mai bune conditii naturale pentru viata omului : apa, impreuna cu fertilitatea pamantului si cu caldura in tot timpul anului.
De aici a pornit revolutia neolitica a agriculturii stabile, in care cultura plantelor era imbinata cu cresterea animalelor. Tot aici, in continuare, preeminenta in agricultura irigata s-a completat cu preeminenta in prelucrarea metalelor. Au devenit astfel posibile si mari lucrari de terasamente pentru irigatii.
Amenajarea bazinelor hidrografice nu a fost efectuata inca de la inceputuri asa cum o cunoastem noi acum. Inceputurile amenajarii bazinelor hidrografice se regasesc in activitati separate de utilizare a resurselor de sol si apa oferite de bazinele hidrografice nucleelor de civilizatie abia inchegate.
Aceste inceputuri au fost dominate evident de relatiile ecologice si alimentare ale omului cu apa. 
Problema cea mai dificila a istoriei irigatiilor traditionale, realizate cu mijloace locale, este de a stabili cand au inceput cele doua tipuri principale de practici traditionale si anume :
- irigatia gravitationala prin derivare si
- irigarea prin ridicarea apei cu roti hidraulice, actionate prin manej cu animale, sau de forta apei sau a vantului.
Cand au aparut aceste irigatii in Carpati? Inainte de romani sau sunt un produs al civilizatiei romane, importat in Dacia romana? Cum se explica omogenitatea acestei tehnici in Alpi si in Carpati, si mai ales continuitatea ei pana in zilele noastre?
Istoria asa numitelor canale de mori este ea insasi o istorie a industriei casnice traditionale, dar in acelasi timp strans imbinata cu trecutul irigatiilor noastre. Pe linga complexele de irigatii traditionale pe canalele de mori mai sus-pomenite, o dovada in plus a acestei relatii o aduce importanta retea de astfel de mari canale de mori inca in functiune numai pentru irigatii in jurul mai multor targuri. Fiecare din acest canal are o istorie despre care nu avem multe informatii, precum se stie prea putin si despre reteaua de legaturi hidrografice din nordul Bucurestiului. Este vorba de afluentii de pe stanga Argesului, ce incadreaza acest oras de la Colentina la Arges, transferand apa dintr-un subbazin in altul, pentru a regulariza debite folosite in canale de mori si de irigatie, precum si pentru a reduce pericolul inundatiilor.
Daca irigatiile au fost introduse in Dacia romana de soldatii sau veteranii unitatilor militare auxiliare din Asia Mica, stationati in mai multe din castrele acestei provincii, sau mai tarziu, in perioada bizantina, este explicabil ca tehnica utilizarii rotilor de ridicat apa sa se fi pierdut in anumite momente, intrucat era legata de agricultura campiei expusa tuturor vitregiilor, in timp ce asezarile subcarpatice erau infinit mai adapostite. Este vorba de altfel de niste instalatii ce necesitau intretinere si reparatii frecvente; odata distruse dintr-o cauza oarecare, presupuneau pentru refacere o anumita investitie de materiale, munca si maiestrie. Si mai necesitau, in majoritatea cazurilor, existenta unor animale de tractiune.
Ca in tot ceea ce a facut pana in pragul epocii moderne, poporul roman s-a integrat cu activitatile sale in natura, modificarile pe care i le-a produs acesteia au fost nesemnificative. Amprenta personalitatii sale asupra peisajului a fost discreta, satele-cranguri risipite sau satele insirate pe vai stateau in mod armonios sub dominatia mediului natural. Chiar araturile terasate pe inaltimi, vizibile de la mare distanta, s-au integrat acestui mediu nu numai sub aspectul armoniei vizuale, dar si pentru pastrarea echilibrului hidrologic al versantilor si pentru conservarea solului de pe pante.
Cu ajutorul apelor ei, Romania moderna si-a concretizat o straveche vocatie, izvorata probabil din preistorie si amplificata de altoiul latin in vaile Carpatilor si pe malurile Dunarii, aceea de valorificare in felurite chipuri a apelor sale, si mai ales prin irigarea tarinilor expuse secetelor si de imbunatatirea in luncile raurilor, prin indiguiri si desecari, de asemenea a altor terenuri altfel neproductive sau slab productive.
Dezvoltarea agriculturii a dus la necesitatea protejarii terenurilor impotriva inundatiilor sau a consolidarii malurilor cursurilor de apa, nu numai a irigarii.
Una dintre cele mai vechi lucrari din domeniul hidrotehnicii fluviale, cunoscuta la noi, este canalul de navigatie construit pe timpul lui Traian, in regiunea Portilor de Fier, destinat transportului de materiale pentru executia podului de la Drobeta Turnu Severin si a aprovizionarii armatelor in razboiul cu dacii. Era situat pe malul drept si avea 3225 m lungime si 57 m latime.
Lucrarea a fost descoperita cu ocazia excavatiilor pentru Hidrocentrala Portile de Fier I si este interesant de remarcat ca reprezinta o varianta a solutiei de astazi.
In Moldova sunt insemnari si urme ale unor iazuri, construite in sec. al XV-lea pe vaile raurilor Jijia, Bahluiet, Jijioara, in scopul atenuarii apelor mari si asigurarii folosintelor locale. Baraje si devieri de rauri s-au realizat si in scopuri militare, de catre Radu Negru si Stefan cel Mare.


Fisiere in arhiva (2):

  • Utilizarea GIS in Imbunatatiri Funciare
    • Cap I Stadiul actual al tehnicilor sii metodelor ingineresti.doc
    • Cap II Ce sunt Sistemele Informationale Geografice.doc

Imagini din aceasta disertatie Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta disertatie cu doar 8 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!