Abilități de Comunicare

INTRODUCERE

Prezenta lucrare cuprinde importante noţiuni referitoare la abilităţile şi comportamentul uman în practica de comunicare, atât în viaţa de zi cu zi cât şi în domeniul afacerilor.

Am ales această temă deoarece consider că abilităţile de comunicare şi comportamnetul nostru în societate sunt destul de importante, iar uneori acestea pot juca un rol foarte important în viaţa şi/sau cariera noastră, mai ales dacă ne alegem o profesie unde avem de a face cu oamenii. Oameni de diferite „talii” care în mod subtil şi chiar obligatoriu „cer” o anumită conduită.

În această lucrare am pus accent pe comportamentul şi abilităţile de comunicare ale oamenilor în diferite ipostaze. E bine să ştim să ne controlăm emoţiile si defectele comportamentului atât în faţa obstacolelor cotidiene şi cu atât mai mult celor din viaţa noastră profesională.

În plus un detaliu foarte important şi cunoscut, însă nu şi practicat foarte des, este acela de a învaţa să-i ascultăm pe cei din faţa noastră. Relaţia interpersonală devine bine funcţionabilă atunci când noi înşine suntem dispuşi să ne schimbăm şi să ne adaptăm la orice şi mai mult decât atât după cum spunea marele Gandhi: „Trebuie să devenim noi înşine întruchiparea schimbării pe care o căutăm în lume”.

Cred că oamenii ar trebui să ţină cont în ceea ce priveşte comportamentul lor în societate, la fel de mult ca şi cel faţă de oamenii pe care îi întălnim zi de zi şi nu numai. Oamenii sunt fiinţe complicate şi chiar dacă unii nu adoptă un comportament adecvat, îl cer altora. Pe de altă parte ţine şi de noi ca persoană cum vrem să fim priviţi şi cum vrem să-şi amintească de noi oamenii, într-un mod pozitiv sau negativ. Prima impresie ne poate deschide sau nu urmatoarea „uşă” spre orice alegere care vrem să o facem.

Ultimul capitol cuprinde abilităţi de comunicare în domeniul afacerilor şi am încercat să evidenţiez strategii si condiţii esenţiale în reuşita acestora. Acest capitol este mai bine aprofundat de ceea ce urmează, adică studiul de caz care a fost efectuat în Banca Sigma.

Capitolul I

Suntem înzestraţi încă de la naştere

„Toţi copiii se nasc genii;

la fiecare 10.000 de nou-născuţi,

9.999 işi pierd rapid geniu,

din cauza neglijenţei sau indiferenţei adulţilor.”

– RICHARD BUKMINSTER FULLER

„Puterea de a ne descoperi vocea este dată de potenţialul pe care l-am moştenit atunci când ne-am născut. Când am venit pe lume, am adus cu noi germenii măreţiei, latenţi şi nedezvoltaţi. La naştere ni s-au oferit haruri fabuloase – talente, capacităţi, calităţi absolut unice, inteligente, ocazii favorabile – daruri care de cele mai multe ori ramân închise şi nu vor fi niciodată folosite in viată, excepţie făcând oamenii care iau în mod conştient decizia de a le „deschide” si de a le valorifica. În virtutea acestor daruri, potenţialul fiecărui om este fenomenal, infinit chiar. Practic niciunul dintre noi nu are nici cea mai vagă idee de ce este în stare o fiinţă umană. Chiar dacă un nou-născut este cea mai dependentă creatură din univers, după numai câţiva ani, el devine cel mai puternic din întregul univers. Cu cât ne folosim mai mult şi ne perfecţionăm talentele pe care le avem în prezent, cu atât ne sunt date mai multe talente si capacităţile noastre cresc tot mai mult”.

1.1 Liberul arbitru

„Istoria omului liber nu este niciodată scrisă la întâmplare,

ci cu bună ştiinţă şi intenţie

intenţia sa şi a nimănui altcuiva.”

– DWIGHT D. EISENHOWER

Totalitatea calităţilor umane are capacitatea de a imprima o direcţie vieţii noastre. Noi oamenii facem alegeri bazându-ne pe un sistem de valori, de aceea acţionăm, în timp ce animalele reacţionează. Deoarece această capacitate permite valorificarea tuturor celorlalte daruri înzestrate exercitând o influenţă asupra lumii înconjurătoare, se dezvoltă puterea noastră de alege direcţia vieţii noastre, ne permite să ne reinventăm, să ne schimbăm viitorul. Este darul care ne permite să ne ridicăm viaţa la niveluri tot mai înalte.

„Liberul arbitru se referă la libertatea de a decide ce vrem să facem cu viaţa noastră. Divinitatea ne-a înzestrat cu acest dar. Însă această libertate nu este absolută. Cum nici în societate nu dispunem de o libertate fără limite. Trebuie ca prin actele noastre să nu lezăm libertatea celorlalţi. Altfel spus, beneficiem de o libertate limitată de respectarea anumitor reguli, pe care le-a stabilit societatea. Pentru că societatea trebuie să funcţioneze ca un tot organic, ca un sistem.”

Puterea de a alege nu ne face să fim doar un produs al trecutului nostru sau al genelor pe care le-am moştenit şi niciun efect al modului în care oamenii din jur ne tratează. Noi singuri ne determinăm soarta prin deciziile pe care le luăm.

Spaţiul este foarte important, el este mare atunci când oemenii cresc într-o atmosferă de dragoste necondiţionată manifestată într-un mediu familial de sprijin şi încurajare. Pentru alţii însa, datorită diverselor influenţe genetice si a influenţelor mediului înconjurător, spaţiul poate fi extrem de mic. Esenţial este însă că şi în acest caz există un răstimp şi că ocazia de a mări acest răstimp există atunci când îl utilizăm optim. Unii oameni, care în virtutea înzestrării genetice au un spaţiu foarte mare, aleg uneori să se închidă în sine atunci când sunt puşi în faţa unor împrejurări potrivnice, reducând astfel dimensiunea spaţiului care separă stimulul de răspuns.

„Între stimul şi răspuns există un spaţiu temporal. În acest spaţiu se manifestă libertatea şi puterea de a alege răspunsul. Dezvoltarea şi fericirea noastra depind de aceste alegeri pe care le facem.Controversatul doctor psihiatru R.D. Laing a sintetizat foarte bine modul în care neconştientizarea faptului că avem la dispoziţie acest spaţiu ne anulează abilitatea de a ne schimba. Oamenii sunt singurele fiinţe înzestrate cu, conştiinţa de sine: Gama lucrurilor la care ne gândim şi pe care le facem este limitată, de ceea ce nu reuşim să observăm. Şi pentru că nu reuşim să observăm, sunt prea puţine lucrurile pe care le putem face pentru a ne schimba, până în momentul în care ne dăm seama cât de mult ne modelează gândurile şi acţiunile faptul că nu reuşim să observăm.”