Abordări conceptuale și practici specifice de audit

Cuprins licență Cum descarc?

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND AUDITUL FINANCIAR-CONTABIL 3
1.1. Evoluţia istorică a activităţii de audit 3
1.2. Auditul financiar-contabil în România 4
1.3. Rolul auditului financiar 5
1.4. Obiectivele auditului financiar contabil 7
1.5. Formele auditului financiar 9
1.5.1. Auditul legal 9
1.5.2. Auditul contractual 10
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA AUDITULUI FINANCIAR 12
2.1. Contractarea lucrărilor de audit 12
2.1.1. Acceptarea mandatului 13
2.2. Demararea misiunii de audit financiar 18
2.2.1. Orientarea şi obiectivele planificării auditului 18
A. Delimitarea caracteristicilor proprii ale unităţii patrimoniale 19
2.2.2. Elaborarea planului misiunii de audit 22
2.2.3. Pragul de semnificaţie în auditul financiar 22
 Relaţia dintre pragul de semnificaţie şi riscul de audit 23
 Evaluarea efectului declarărilor eronate 24
 Necesitatea stabilirii pragurilor de semnificaţie 24
2.3. Documentaţia în auditul financiar 25
2.4. Probele de audit 27
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ - MISIUNE DE AUDIT LA S.C. PROTAN S.A 32
3.1. Prezentarea societatii 32
3.2.Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit 32
3.3. Orientarea si planificarea auditului 39
3.4. Aprecierea controlului intern 42
3.5.Stabilirea opiniei şi întocmirea raportului de audit 57
CONCLUZII 61
BIBLIOGRAFIE 63
ANEXE 64

Extras din licență Cum descarc?

INTRODUCERE
Întro economie globală şi bazată pe cunoştinţe, în care informaţia reprezintă al doilea factor important după resursele umane, auditul şi controlul situatilor financiare devine din ce în ce mai important, ca urmare a impactului competitive pe care îl are informaţia asupra mediului de afaceri. Mediul economic, tehnologia, se află în continuă schimbare. Ceea ce a fost valabil ”ieri”, poate fi depăşit ”mâine”. În consecinţă, menţinerea echilibrului necesită permanente acţiuni corective. 
Nu puţini sunt cei care se întreabă care sunt implicaţiile globalizării economice şi mai ales cum va influenţa creşterea continuă a cerinţelor de informare, profesia de auditor.
Dacă, la originile sale, auditul a jucat rolul primordial de control asupra afacerilor si, implicit, cel
de depistare a fraudelor, pe măsură ce societatea a evoluat si afacerile au căpătat o amploare globală fără precedent, rolul auditului a suferit mutatii profunde, lăsând controlul afacerilor si descoperirea fraudelor în seama altor functii organizationale. 
Auditorii viitorului se vor confrunta şi în multe cazuri deja se confruntă, cu competiţia agenţilor fiscali, consultanţilor de afaceri, contabililor necalificaţi, analiştilor financiari şi a diverşilor alţi consultanţi. De aceea auditorii trebuie să se axeze pe punctele lor tari tradiţionale, precum independenţa şi grija pentru interesul public, prin migrarea către activităţi cu o valoare adăugată înaltă, urmărind să-şi dezvolte cunoştinţele printr-o perfecţionare continuă. Orice profesie, şi cea de auditor, are drept caracteristică fundamentală acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. Interesul public reprezintă binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care o deserveşte un auditor profesionist. 
Auditorii au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, angajatorii şi alte segmente ale comunităţii de afaceri, precum şi guvernul şi publicul în sens larg se bazează pe auditori în ceea ce priveşte menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor finaciare, securităţii sistemelor informaţionale, contabilizarea şi raportarea financiara corectă. 
De aceea, atitudinea şi comportamentul auditorilor în procesul de furnizare a unor astfel de servicii au impact deosebit asupra bunăstării economice a comunităţii şi ţării din care fac parte. Această poziţie avantajoasă poate fi menţinută doar în condiţiile în care auditorii fac cunoscut faptul că serviciile lor sunt realizate la cel mai înalt grad de performanţă şi în concordanţă cu cerinţele etice corespunzătoare unei astfel de performanţe. 
Timpul pe care îl trăim este caracterizat de ample procese de reformă economică şi financiara, ale căror obiective le reprezintă promovarea şi implementarea unor metodologii armonizate cu bună practică pe plan european şi mondial. Din acest punct de vedere, auditul este un domeniu de vârf al teoriei şi practicii economico-financiare, care se interpune între producătorii şi utilizatorii informaţiilor, ambele grupări având nevoie de opinia exprimată de auditor în legatură cu atestarea sinceritaţii situaţiilor financiare, cu confirmarea respectării prevederilor legale în vigoare, precum şi cu respectarea principiilor de performanţă managerială, respectiv economicitatea, eficienţa şi eficacitatea. 
Auditul, respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a fidelităţii reprezentărilor contabile şi financiare, a constituit şi constituie cheia de bază pentru probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice. De aceea, amploarea şi complexitatea operaţiunilor şi tranzacţiilor, efectuate de entităţile economice ca şi dezvoltarea continuă a mediului economic, în care acestea îşi desfăşoară activităţile, au determinat în mod hotărâtor şi evoluţia auditului. 
Auditul a pornit de la o corectare specifică a fraudelor în documentele financiar-contabile, a continuat cu aprecierea globală de fidelitate a situaţiilor (rapoartelor) emise de entităţile economice şi cu analiza critică a structurilor acestora şi evaluarea procedurilor utilizate la întocmirea situaţiilor, iar în prezent este orientat în mare măsură spre evaluarea modului de respectare, de către managementul entităţilor, a principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii in utilizarea resurselor financiare.

Fisiere în arhivă (1):

 Abordari Conceptuale si Practici Specifice de Audit.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

Alvin A. Arens , James K. Loebbecke – Audit: o abordare integrată, Editura Arc, Bucureşti, 2003
Camelia Liliana Dobroţeanu şi Laurenţiu Dobroţeanu – Audit intern, Editura Infomega, Bucureşti, 2007.
Dobroţeanu Laurenţiu, Dobroţeanu Camelia Liliana, Audit-concepte şi practici. Abordare naţională şi internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.27
Florea Ion, Florea Radu, Introducere în expertiza contabilă şi în auditul financiar, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008
George Mareş, Dragoş-Cătălin Niculae, Cristiana Costinescu, Mihail George Pitulice – Practica auditului intern privind fondurile publice naţionale şi ale UE, Editura Contaplus, Bucureşti, 2007.
Morariu A., Ţurlea E., Auditul financiar contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2001, 2
Petre Brezeanu, Dorina Poantă, Iulian Braşoveanu, Violeta Tătaru, Vera Morariu, Laura Elly Novac si Cristina Triandafil – Audit financiar: repere metodologice, etice şi istorice: reglementări internaţionale (ISA): extrase, Editura Cavallioti, Bucureşti, 2008.
Tatiana Dănescu – Audit financiar: convergenţe între teorie şi practică, Editura Irecson, Bucureşti, 2007.
Tatiana Dănescu – Audit financiar: convergenţe între teorie şi practică, Editura Irecson, Bucureşti, 2007.
Tatiana Dănescu – Proceduri şi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, Bucureşti, 2007
Tătaru V., Auditul financiar, Editura Cavvalioti, Bucureşti, 2007,