TEMA DE PROIECTARE 3 CAPITOLUL I MEMORIUL TEHNIC 4 CAPITOLUL II TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE 6 II.1. Aspecte generale privind aminoacizii 7 II.2. Prezentarea produsului 10 II.3. Proprietăţile acidului glutamic 12 II.4. Utilizarile acidului glutamic 16 II.5. Variante tehnologice 16 II.6. Alegerea variantei optime 19 II.7. Descrierea procesului tehnologic adoptat 19 II.7.1. Pregatirea mediului de cultură 21 II.7.2. Sterilizarea mediului de cultură 21 II.7.3. Sterilizarea aerului 23 II.7.4. Fermentaţia 25 II.7.5. Filtrarea lichidului de biosinteză 27 II.7.6. Cristalizarea 29 II.7.7. Dizolvarea 29 II.7.8. Uscarea 29 II.8. Materii prime, intermediare şi auxiliare 29 II.9. Mecanismul de biosinteză al acidului glutamic 38 II.9.1. Cinetica proceselor de fermentaţie discontinuă 39 II.9.2. Aspecte termodinamice ale proceselor fermentative 42 II.10. Bilanţuri de materiale 45 CAPITOLUL III PROIECTAREA BIOREACTORULUI 57 III.1. Alegerea materialului de construcție și probleme de coroziune 58 III.2. Dimensionarea bioreactorului 58 III.2.1. Calcule de rezistență mecanică 61 III.2.2. Dimensionarea mantalei 62 III.3. Dimensionarea și verificarea suprafeței de transfer termic 63 III.3.1. Bilanț termic 63 III.3.2. Verificarea suprafeței de transfer de căldură 65 III.3.3. Determinarea grosimii izolației termice 72 III.4. Consumul de energie la amestecare 76 III.4.1. Calculul de rezistență al arborelui agitatorului 79 III.4.2. Dimensionare barbotor 79 III.5. Racorduri 82 III.6. Suporturi 85 CAPITOLUL IV CONTROLUL FABRICAȚIEI 90 IV.1. Controlul, reglarea şi automatizarea procesului tehnologic 91 IV.2. Controlul de calitate 100 IV.2.1. Metode de analiză ale materiilor prime şi intermediare 100 IV.2.2. Metode de analiza a produsului finit 109 CAPITOLUL V PRODUSE SECUNDARE. DEȘEURI DE FABRICAȚIE. EPURAREA APELOR REZIDUALE 111 CAPITOLUL VI TRANSPORT, AMBALARE, DEPOZITARE 114 CAPITOLUL VII UTILITĂȚI 118 CAPITOLUL VIII TEHNICA SECURITĂȚII ȘI IGIENA MUNCII. MĂSURI P.S.I 121 BIBLIOGRAFIE: 126
TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze instalația pentru obținerea acidului glutamic cu o productivitate de 34 t/an. CAPITOLUL I MEMORIUL TEHNIC Memoriu tehnic În cadrul acestei lucrări s-a prezentat tehnologia obținerii acidului glutamic din surse de carbon, surse de azot, minerale și vitamine pentru dezvoltarea corespunzătoare a microorganismului producător, M. glutamicus. În capitolul II s-a descris tehnologia de fabricaţie. Astfel, s-a prezentat produsul și domeniile de utilizare, s-au enumerat pricipalele variante tehnologice, iar din acestea s-a ales varianta optimă argumentată de avantajele pe care le prezintă în comparație cu celelalte. Procesul tehnologic a fost descris în detaliu, s-au specificat materiile prime, intermediare și auxiliare; s-au prezentat: mecanismul, cinetica și termodinamica reacţiilor biochimice, s-a făcut bilanţul de materiale și s-au determinat consumurile specifice. În capitolul III s-a proiectat bioreactorul pentru obținerea acidului glutamic. În capitolul IV s-au prezentat elementele de automatizare şi de realizare a controlului procesului tehnologic pentru buna funcţionare a instalaţiei. Capitolul V descrie valorificarea produselor secundare rezultate din procesul de obținere a acidului glutamic, cât și deșeurile de fabricație. Tot în acest capitol sunt prezentate și metodele de epurare a apelor reziduale dar și a gazelor rezultate din proces. În capitolul VI sunt prezentate condițiile de ambalare, depozitare și de transport ale materiilor prime, intermediare și auxiliare dar și cele pentru produsul finit. Capitolul VII conține utilitățile care sunt folosite în procesul de obținerii acidului glutamic. Capitolul VIII cuprinde norme de protecție a muncii și P.S.I. care trebuiesc respectate pentru buna desfăsurare a procesului tehnologic de obținere a acidului glutamic. În anexe sunt atașate 2 planșe cuprinzând schema tehnologică de obținere a acidului glutamic și bioreactorul. CAPITOLUL II TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE II.1. Aspecte generale privind aminoacizii Aminoacizii sunt acizi carboxilici în structura cărora intra una sau mai multe grupări amino, de asemenea, aminoacizii intră şi în structura proteinelor, ei fiind unitatea structurală şi fundamentală a acestora. Hidroliza acidă a proteinelor conduce la compuşi organici simpli cu masă moleculară mică, numiţi α-aminoacizi. Aceştia conţin cel puţin o grupare carboxil şi o grupare α-amino, deosebindu-se prin structura radicalilor R sau a catenelor laterale. [1] Producţia industrială a aminoacizilor, prin tehnologii de biosinteză, a început odata cu descoperirea, de către Kinoshita şi Colab în anul 1957, a microorganismului Micrococcus glutamicus, un eficient producător de acid glutamic. În prezent, prin tehnologii de biosinteză, se obţine un mare număr de aminoacizi, iar elucidarea mecanismului de biosinteză a permis ridicarea randamentelor în fazele de fermentaţie şi optimizarea lor. Tehnicile utilizate în producţia aminoacizilor au fost extinse şi la obţinerea acizilor nucleici. [2] Se deosebesc trei tipuri de aminoacizi: - aminoacizi naturali – aceştia se găsesc în natură în stare liberă însa în cantităţi relativ mici; - aminoacizi fundamentali – sunt 20 de aminoacizi fundamentali, ei intra în compoziţia proteinelor, combinându-se la infinit între ei prin legaturi amidice; - aminoacizi esenţiali – sunt 9 aminoacizi esenţiali, deoarece organismele animalelor nu pot sintetiza toţi cei 20 de aminoacizi fundamentali la fel ca şi plantele, cei esenţiali trebuie preluaţi din hrană. Prin hidroliza proteinelor în prezența de acid sulfuric concentrate și în prezenta căldurii se evidențiază prezența în compoziția acestora a celor 20 de aminoacizi fundamentali. [1]
1. C. Şoldea, A. Chichirău, Elemente de biochimie, Ed. Corson, Iaşi, 1999 2. C. Oniscu, Tehnologia produselor de biosinteză, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1978 3. E. Soru, Biochimie medicală, vol. I, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1959 4. C. Banu, Aplicații ale aditivilor și ingredientelor în industria alimentară, Ed. ASAB, București, 2010 5. I. F. Dumitru, Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 6. E. Felszeghy, A. Abraham, Biochimie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 7. C. D. Neniţescu, Chimie organică, (vol. I), Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980 8. D. Caşcaval, C. Oniscu, A. I. Galaction, Inginerie biochimică şi biotehnologie. 2. Bioreactoare, Ed. IntelGlobal, Iaşi, 2002 9. C. Oniscu, D. Caşcaval, Inginerie biochimică şi biotehnologie. 1. Ingineria proceselor biotehnologice, Ed. IntelGlobal, Iaşi, 2002 10. D. Caşcaval, C. Oniscu, A. I. Galaction, Inginerie biochimică şi biotehnologie. 3. Procese de separare, Ed. Performantica, Iaşi, 2004 11. I. Şt. Bontaş, Microbiologie industriala, Lit. U.T.I., 1996 12. E. Horoba, E. Mureșan, Gh. Cristian, Reactoare în industria chimică organică – Îndrumar de proiectare, Ed. Politehnium, Iași, 2009 13. S.Curteanu, S. Ungureanu, Automatizări în industria chimică, Lit. U.T.I. Iaşi, 2000 14. V. Magearu, Controlul analitic al proceselor biotehnologice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992 15. STAS SR9-A1 16. STAS 2710-70 17. STAS 5698-87 18. STAS 339-80 19. STAS 97-80 20. STAS 3682-80 21. STAS 6536-87 22. M. Aluaș, S. Simon, Metode experimentale avansate pentru studiul și analiza bio-nano-sistemelor, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012 23. D. Șuteu, A. Blaga, Biotehnologii în protecția mediului, Ed. Performantică, Iași, 2011 24. Materials Safety Data Sheets – Catalog Sigma-Aldrids 25. R. Tudose, A. Moise, Fenomene de Transfer și Utilaje Specifice în Industria Chimică – Îndrumar de Proiectare, Institutul Politehnic, Iași, 1990
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.