Actele de Stare Civila in Legislatia Romaneasca

Cuprins licenta Cum descarc?

INTRODUCERE.2
CAPITOLUL 1 : 
STAREA CIVILA - ACTIVITATE PUBLICA IN FOLOSUL STATULUI SI AL PERSOANEI
1.1. Istoricul starii civile in Romania.3
1.2. Autoritati publice cu competente in domeniul starii civile.12
1.3. Institutia ofiterului de stare civila.14
CAPITOLUL 2 : 
ACTIUNILE SI ACTELE DE STARE CIVILA
2.1. Starea civila a persoanei fizice.17
2.2. Clasificarea actiunilor de stare civila.18
2.3. Inregistrarile de stare civila.22
2.4. Intocmirea actelor de stare civila.23
2.5. Intocmirea actelor de stare civila ale cetatenilor romani aflati in strainatate.28
CAPITOLUL 3 : 
INSCRIEREA DE MENTIUNI IN ACTELE DE STARE CIVILA
3.1. Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civila si a mentiunilor de pe acestea.30
3.2. Rectificarea actelor de stare civila.35
STUDIU DE CAZ.41
ANEXE.45
CONCLUZII.47
BIBLIOGRAFIE.51


Extras din licenta Cum descarc?

INTRODUCERE
Persoana fizica este definita in societate de anumite atribute care o diferentiaza si-i confera un anumit statut civil. Conceptul de statut civil este sinonim, de altfel, cu cel de stare civila si cuprinde un ansamblu de elemente prin care se individualizeaza o anumita persoana ca titulara de drepturi si obligatii, si prin care i se stabileste pozitia sa juridica din familia din care face parte. Starea civila este o notiune de sinteza deoarece ea cuprinde totalitatea elementelor cu care se determina calitatea de subiect de drepturi si obligatii ale persoanei fizice.
Starea civila a oricarei persoane fizice oglindeste succesiunea faptelor, evenimentelor care se produc independent de vointa omului (nasterea, moartea) sau de acte juridice care se produc, ca urmare a manifestarii libere de vointa persoanei (casatorie, divort, schimbare de nume). Aceasta succesiune de fapte si acte juridice este oglindita in starea civila a unei persoane prin actele de stare civila, care au menirea de a transforma posibilitatea abstracta prevazuta de lege intr-o realitate concreta legata de fiecare persoana fizica, al carui continut este format din acte si fapte de stare civila. Starea civila se intemeiaza pe relatiile ce izvorasc din filiatie, rudenie si casatorie, reflectand diferitele legaturi juridice ce se stabilesc intre persoanele din aceeasi comunitate familiala. Pozitia juridica a persoanei in raport cu familia sa constituie elementul esential al starii civile.
Printre elementele starii civile, un loc principal il are inceputul si incetarea capacitatii de folosinta a persoanei. Cu ajutorul starii civile determinam capacitatea de folosinta a persoanei, respectiv calitatea sa de subiect de drepturi si obligatii. Indiferent daca o persoana dispune sau nu de capacitate de exercitiu, ea are o stare civila.
Reglementata fiind de norme juridice si personalizand omul in cadrul social dat, stransa legatura a acesteia cu aptitudinea de a avea si exercita drepturi sau asuma obligatii, starea civila a persoanei intereseaza in gradul cel mai inalt societatea. Tocmai de aceea organizarea activitatii de stare civila, intelegand prin aceasta evidenta, se realizeaza de catre autoritatea statala prin intermediul unor organe specializate, abilitate in mod expres de lege, autoritatile administratiei publice locale.
CAPITOLUL 1
STAREA CIVILA - ACTIVITATE PUBLICA
IN FOLOSUL STATULUI SI AL PERSOANEI
1.1. Istoricul starii civile in Romania 
Pana in secolul XVI, atat in Muntenia, cat si in Moldova, starea civila a persoanelor nu a facut obiectul nici unei inregistrari laice sau religioase. Starea civila a unei persoane se stabilea prin notorietate si posesie.
Daca cineva contesta starea civila stabilita prin mijloacele de mai sus, aceasta se putea dovedi cu martori si acte de familie. Martorii erau preferati dintre rudele si prietenii care se bucurau de reputatie si care puteau atesta nasterea, casatoria sau moartea persoanei in cauza, fara a exista vreo sanctiune in cazul unei declaratii nesincere.
Treptat, preotii incep sa inregistreze botezurile, cununiile si inmormantarile, la inceput la orase, apoi si la sate, acestea fiind legate de ceremoniile religioase care se faceau cu ocazia nasterii, casatoriei sau decesului. Primele reglementari in acest sens le gasim in ,,Pravila rizorului Lucaci" data in 1581 in Moldova.
In ,,Pravila cea mare" a lui Matei Basarab (1640) exista o dispozitie cu privire la evidenta hotararilor de divort. In ,,Capetele de porunca" ale mitropolitului Antim Ivireanu intalnim unele dispozitii date preotilor cu referire la evidenta inmormantarilor si intocmirea testamentelor. Dispozitii asemanatoare intalnim si in Moldova, in ,,Pravila lui Vasile Lupu" (1646).
Unele norme referitoare la starea civila gasim si in ,,Pravilniceasca condica" a lui Alexandru Ipsilanti (1779) din Muntenia si in ,,Rezumatul dupa Pravilele imparatesti", intocmit si tiparit la Iasi de Andronachi Donici (1814).
Evidenta evenimentelor de stare civila cunoaste o oarecare reglementare abia la inceputul secolului XIX, cand, prin Codul Caragea - Codul civil al Munteniei din 1817 - in capitolul II, intitulat ,,Pentru inscrierile starii civile", se prevedea infiintarea unei condici pentru fiecare judet, in vederea inscrierii evenimentelor de stare civila. Condicile erau date in grija preotilor, iar mitropolia avea sarcina sa supravegheze modul de intocmire si de pastrare a acestora .
Odata cu ,,Regulamentul Organic" din Muntenia (1831) si Moldova (1832) se poate vorbi de introducerea organizata a evidentei starii civile, care era lasata tot in atributiile preotilor. Prin acesta s-au introdus condici pentru starea civila, denumite ,,mitrice".
,,Actiunile mitricei - spunea Regulamentul Organic - slujesc spre deosebirea celor trei epoci ale vietii omului, adica a nasterii, casatoriei si a mutarii din viata".
Evidenta acestor evenimente era determinata de necesitatea de a cunoaste relatiile de familie, ca si intinderea drepturilor si obligatiilor care nu puteau fi dovedite decat prin inscrisurile starii civile.
Ministerele de Interne din Muntenia si Moldova au fost insarcinate cu intocmirea modelului condicilor de stare civila, care erau tiparite, pentru fiecare tinut sau judet, de mitropolie sau episcopie.


Fisiere in arhiva (3):

  • Actele de Stare Civila in Legislatia Romaneasca.doc
  • Nota de sustinere.doc
  • Prima pagina.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 10 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* Pretul este fara TVA.


Hopa sus!