Activitatea bancară în perioada de tranziție la economia de piața

Cuprins licență Cum descarc?

Capitolul I. Băncile şi rolul lor în economie 5
1.1. Activitatea bancară în plan istoric şi geografic 5
1.2. Evoluţia sistemului bancar românesc până în 1989 8
1.3. Caracteristicile sistemului bancar românesc în perioada de tranziţie 11
Capitolul II. Banca centrală şi implicarea acesteia în reforma economico-financiară 19
2.1. Funcţiile specifice ale băncii naţionale a României în perioada actuală 20
2.1.1 Funcţia de emisiune monetară a Băncii Naţionale a României 23
2.1.2 Relaţia Băncii Naţionale a României cu societăţile bancare. Funcţia de creditare 25
2.1.3 Funcţia de bancă a băncilor 28
2.1.4 Politica valutară a Băncii Naţionale Române, ca factor esenţial al funcţiei de gestiune a rezervelor internaţionale ale ţării 28
2.2 Politica monetară şi de credit promovată de banca naţională a româniei în perioada tranziţiei la economia de piaţă 31
2.2.1 Politica de credit 33
2.2.2 Politica rezervelor minime obligatorii 35
2.2.3 Politica de piaţă liberă 37
2.2.4 Caracteristicile bilanţului băncii centrale 39
Capitolul III. Societăţile bancare în relaţia cu economia 42
3.1 Activitatea de creditare, orientările ei şi riscurile aferente 42
3.1.1 Creditul bancar – trăsături generale 42
3.1.2 Categorii de credite 44
3.1.3 Riscul în activitatea de creditare 49
3.2 B.C.R. – Organizare şi importanţă pe piaţa naţională şi locală 51
3.2.1 Date generale despre constituirea B.C.R. 51
3.2.2 Structura organelor de conducere ale B.C.R. 53
3.2.3 Importanţa Băncii Comerciale Române pe piaţa naţională şi locală 58
3.3 Activitatea bancară a Băncii Comerciale Române reflectată
în situaţiile financiar contabile 59
3.3.1 Operaţiunile pasive ale băncilor comerciale 61
3.3.2 Operaţiunile active ale băncilor comerciale. 61
3.3.3 Prezentarea bilanţului contabil al Băncii Comerciale Române S.A.
şi a principalilor indicatori financiari. 62
3.3.4 Rezultatele financiare – contul de profit şi pierdere 68
3.3.5 Instrumente şi tehnici bancare 70
Capitolul IV. Operaţiunile de creditare şi casierie şi importanţa lor în activitatea prezentă şi viitoare a băncii comerciale române 84
4.1 Operaţiunile de creditare bancară a Băncii Comerciale Române 84
4.1.1 Evoluţia activităţii de creditare şi principalele ei caracteristici 85
4.1.2 Analiza portofoliului de credite şi evoluţiile viitoare a acestuia 88
4.2 Operaţiuni de casierie în cadrul Băncii Comerciale Române 89
4.2.1 Dinamica operaţiunilor de încasări şi plăţi 89
4.2.2 Produse şi servicii bancare prestate prin compartimentele de casierie 96
4.2.3 Perspective de dezvoltare a activităţii de casierie 97
Capitolul V. Concluzii şi propuneri 98
BIBLIOGRAFIE 103

Extras din licență Cum descarc?

I. CAPITOLUL I. BĂNCILE ŞI ROLUL LOR ÎN ECONOMIE 
1.1. Activitatea bancară în plan istoric şi geografic
Primele “operaţiuni bancare” apar cu 2000 ani î.H. în Mesopotamia. Operaţiunile efectuate de “bancherii” acelor vremuri constau în asigurarea pazei unor depuneri (echivalentul închirierii casetelor de valori actuale), sau primeau depuneri la care acordau dobândă, depuneri pe care uneori le plasau unor alţi clienţi, percepând o dobândă mai mare, în schimbul constituirii unui gaj.
Caracterul bancar al acestor operaţiuni este controversat datorită faptului că operaţiunile respective nu se efectuau pe baza monedei, ci al unor bunuri de valoare.
Adevărata naştere a băncilor este legată de apariţia monedei bătute (secolul al VII-lea î.e.n.), favorizată de dezvoltarea comerţului.
Cei mai renumiţi bancheri ai Antichităţii erau preoţii egipteni, greci şi evrei. În porturile greceşti, trapeziţii asigurau schimburile dintre diferite monede. Trapeziţii îndeplineau mai toate funcţiile unei bănci moderne: depuneri, credite, schimb, crearea unor mijloace de plată, altele decât moneda, prin existenţa conturilor curente şi transferabilitatea sumelor înscrise în aceste conturi.
În Egipt statul creează bănci regale (Banca Regala din Alexandria),după modelul trapeziţilor greci, dar acestea acţionau ca bănci publice.
Romanii, preiau şi ei, mai târziu, modelul trapeziţilor, prin apariţia argintarilor. Aceştia, în scurt timp, ajung să asigure toate funcţiile clasice ale băncilor. Republica, iar mai apoi Imperiul Roman au creat bănci însărcinate cu păstrarea impozitelor colectate.
Caracteristic pentru antichitate este faptul că băncile acţionau ca nişte “bănci universale”, nu exista încă o diviziune a activităţii bancare.
Renaşterea activităţii economice şi implicit a comerţului în secolele XI-XV a impulsionat şi activitatea bancară, favorizând evoluţia tehnicilor bancare. Tehnicile noi se extind în toată Europa, dar sistemele bancare capătă, pe regiuni anumite caracteristici.
În Europa de Nord, ca element caracteristic al evoluţiei băncilor, este apariţia diviziunii muncii: există lombarzi, împrumutători pe gaj, care aplică dobânzi cămătăreşti, dar şi agenţi care operează cambii.
Specific Europei mediteraneene este faptul că acolo mai toate băncile aveau un caracter universal.
Dezvoltarea economică din secolele XVI-XVII îşi va pune amprenta şi asupra băncilor.
Europa de Nord şi-a menţinut tradiţia de specializare.
În Olanda se creează în 1609 Banca Amsterdamului, ce poate fi considerată prima Bancă Naţională.
Germania a fost prima ţară care a reuşit să mobilizeze economiile tuturor categoriilor de populaţie, prin asigurarea unei dobânzi fixe garantate.
“Riskbank” din Stockholm. înfiinţată în 1650 a fost prima bancă de emisiune din Suedia.
Primii bancheri în Anglia au fost italienii şi evreii. Ei şi-au început activitatea ca depozitari de monede şi metale preţioase, au pus în circulaţie chitanţe, pe baza depozitelor încredinţate la care acordau dobândă.
În Italia s a înfiinţat Banca Veneţiei, care în schimbul depozitelor înmâna clienţilor săi nişte recipise la purtător, aducătoare de dobânzi.
John Law înfiinţează în 1716 “Banca Generală” în Franţa. Caracteristica acestei bănci este că moneda emisă nu este garantată prin metale preţioase, ci prin titluri ale datoriei publice sau concesiuni ale statului prin intermediul Companiei Indiilor. 
În sec. XVII si XVIII, activitatea bancară se dezvoltă în toate formaţiunile statale din Europa, Banca din Amsterdam (1609) şi Banca Angliei (1694) au devenit modelul pe care s au bazat structurile bancare create ulterior.
În timp, activitatea bancară a continuat să se dezvolte atât prin diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferite, cât şi prin acoperirea nevoilor de fonduri ale unor noi domenii de activitate.

Fisiere în arhivă (1):

 Activitatea Bancara in Perioada de Tranzitie la Economia de Piata.doc

Imagini din acest licență Cum descarc?

Bibliografie

1. Andra Bunea – Procese financiar monetare ale tranziţiei: probleme şi dileme – Ed. Alpha – 1998;
2. Aurel O. Berea, Octavian A. Berea – Orientări în activitatea bancară contemporană – Ed. Expert – 1999;
3. Banca Comercială Română - Anale –Seria V- ED. SEGA Internaţional – 2000;
4. Banca Comercială Română - Anale –Seria VI - ED. SEGA Internaţional – 2001;
5. Banca Comercială Română - Anale –Seria VII - ED. SEGA Internaţional – 2002;
6. Buletin INFO BCR – noiembrie 2001;
7. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă credit bănci – Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti – 1999;
8. Dragomir Georgeta, Ana Mistreanu – Inflaţia şi sisteme monetare – Ed. Fundaţiei Academice “Danubius”, Galaţi – 2001;
9. Dragomir Georgeta, Ciobanu Rodica – Bănci şi contabilitatea bancară – Ed. Fundaţiei Academice “Danubius”, Galaţi – 2000
10. Ghica Ion – Banca Comercială – Tradiţie şi perspectivă – Magazin istoric – 1993;
11. Ilie Mihai – Probleme financiare ale unităţilor economice din industrie în perioada de tranzăţăe la economia de piaţă – Ed. Bucureşti – 1998
12. Lucian C. Ionescu – coordonator – Băncile şi operaţiunile bancare – Ed. Economică – 1996;
13. Lucian C. Ionescu – Economia şi rolul băncilor vol.1 – Ed. Economică – 1997;
14. Lucian C. Ionescu – Economia şi rolul băncilor vol.2 – Ed. Economică – 1997;
15. Marcica Stoica – Managementul bancar – Ed. Economică – 1999;
16. Mariana Ioviţu – Tranziţia la economia de piaţă – Ed. Economică – 1997
17. Marius Gust – coordonator - Management Bancar - Ed. Independenţa economică –1999;
18. Mugur Isărescu – Reflecţii economice. Pieţe, bani, bănci – Ed. Academiei Române – 2001;
19. Norme cadru nr.6/08.03.1994 – Reglementări privind cambia şi biletul la ordin
20. Norme cadru nr.7/08.03.1994 – Reglementări privind cecul
21. Piaţa financiară – Revistă lunară financiar bancară – nr.6 iunie 2000;
22. Raportul anual 2000 BNR – Secţiunea statistică ;
23. Regulamentul 8/19.08.1994 privind ordinul de plată
24. Revista băncii – nr.1 martie 2002;
25. Revista băncii – nr.3 septembrie 1999;
26. Revista băncii – nr.4 decembrie 1999;
27. S. Cerna – Sistemul monetar şi politica monetară - Ed. Eciclopedică – 1996
28. Varujan Vosganian - Reforma pieţelor financiare din România – Ed. POLIROM – 1999;