CAPITOLUL I I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIARA ?. pag 1 1.2.PERSONALITATEA UMANA IN PSIHOLOLOGIE. pag 4 I.3.CONCEPTUL DE PERSONALITATE IN PSIHOLOGIA JUDICIARA. pag 8 I.4.ASPECTE PRIVIND NECESITATEA STUDIULUI PSIHOLOGIEI JUDICIARE IN CONTEXTUL PROBLEMATICII DREPTULUI.pag 13 CAPITOLUL II AGRESIVITATEA II.1.DELIMITARI CONCEPTUALE ALE AGRESIVITATII pag 16 II.2.FORME ALE AGRESIVITATII.pag 20 II.3.MANIFESTARI ALE AGRESIVITATII SI MODELE EXPLICATIVE ALE CONDUITEI AGRESIVE.pag 22 CAPITOLUL III PSIHOLOGIA FEMEII AGRESOR III.1.PERSONALITATEA SI PSIHICUL FEMININ.pag 28 III.2.AGRESIVITATEA FEMININA - DETERMINAREA SI INCADRAREA JURIDICA.pag33 III.2.1.AGRESIVITATEA FEMEII IN MEDIUL FAMILIALpag36 III.2.2.PROSTITUTIA.pag 51 III.2.3.PRUNCUCIDEREA.pag 56 III.2.4.AVORTUL ILEGAL. .pag 59 III.3.5AGRESIVITATEA ASUPRA PROPRIEI PERSOANEpag 62 CAPITOLUL IV PROBLEMATICA PHIHOLOGICA A PRIVARII DE LIBERTATE IV.1.DETENTIA PENITENCIARA. pag 69 IV.2.TIPURI DE DELICVENTE.pag 71 IV.3.CONSECINTELE PSIHOLOGICE ALE PRIVARII DE LIBERTATE.pag 73
CAPITOLUL I I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIARA ? Psihologia judiciara ,ca stiinta si practica ,se adreseaza tuturor categoriilor de specialisti care participa la infaptuirea justitiei si ale caror hotarari produc un impact asupra destinului oamenilor aflati sub incidenta legii. Psihologia judiciara se defineste ca acea disciplina distincta formativ-aplicativa si de cultura profesionala a magistratului in statul de drept, avand ca obiect studierea nuantata si aprofundata a persoanei umane implicata in drama judiciara, in vederea obtinerii cunostintelor si a evidentierii legitatilor psihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate judiciara sau criminogena.1 Aceasta disciplina psihologica ajuta la intelegerea omului, subliniind faptul ca in viata psihica aplicarea legilor compatibilitatii mecanice sau a relatiilor simpliste constituie o eroare, deoarece comportamentul uman nu poate fi inteles si explicat, din perspectiva psihologica, decat in termeni probabilistici. Din punctul de vedere al psihologiei judiciare, acceptarea rationalitatii totale a actiunilor umane este de neconceput. Fictiunea lipsita de substanta a unui om care cunoaste intreaga textura social-normativa, prescriptiile morale si normale juridice in totalitatea lor, care este in toate imprejurarile perfect sensibil si spontan, adaptabil la orice fluctuatie a acestora si care, in acelasi timp, ar actiona totdeauna conform cu aceste norme, fara putinta de tagada ca este un rod al imaginatiei sau poate un ideal catre care trebuie sa tindem dar care, pana astazi, doar prin exceptie devine o realitate.1 Din perspectiva psihologiei judiciare, individul uman trebuie acceptat ca o fiinta care in mod obisnuit actioneaza rational, dar uneori automat si chiar irational, iar societatea, in orientarea ei sanogenetica, protectiva se preocupa tot mai eficient, cu ajutorul masurilor de securitate sociala si a normelor morale si juridice, sa reduca din ce in ce mai mult eclipsele de irationalitate ce se pot manifesta la nivelul individului uman. In efortul de intelegere a fiintei umane, psihologia judiciara obliga la recunoasterea situatiei ca, prin inzestrarea nativa si prin valorificarea sau nevalorificarea potentelor educationale, fiecare individ are o rezistenta diferita fata de tentatii. Abordarea personalitatii individului implicat in conflictul cu legea, disciplina psihologica trateaza problematica complexa a marturiei judiciare, reflectand premisele psihologice ale marturiei, legile receptiei senzoriale in formarea dispozitiilor testimoniale, limitele psihofiziologice ale sensibilitatii, influenta factorilor obiectivi si subiectivi in procesele perceptive, calitatile proceselor de memorare oglindite in potentialele de reproducere si recunoastere, aprecierea marturiei in raport cu personalitatea si interesele martorului in cauza, precum si problematica bunei credinte. Procesul juridic este un domeniu in care sunt implicati oameni ale caror interese nu sunt convergente, ci divergente iar aici psihologia are un rol foarte important in studierea factorului uman si a relatiilor interumane. Exista insa o axa de covergenta care intruneste personajele din scena judiciara: aflarea adevarului. Iar aflarea adevarului este conditionata, printre altele si de cunoasterea structurii psihice a acestor personaje: este vorba de infractor, de victima, de martori, de anchetator, de avocat si de judecator. Omul este o fiinta sociala, traiul sau in colectivitatea semenilor fiind guvernat de anumite norme. Unele dintre acestea sunt nescrise, trasmitandu-se de la o generatie la alta adica normele morale , iar alta categorie este formata de formele scrise sau legi. Incalcarea normelor morale este dezaprobata de opinia publica, in timp ce, incalcarea normelor legale este sanctionata de justitie. Cei ce incalca normele juridice sunt infractori , iar actul de incalcare a legii este considerat o infractiune.
1.TUDOREL BUTOI, Psihologie judiciara, Casa de editura si presa SANSA,Bucuresti1997 2. BOGDAN T., Probleme de psihologie judiciara, Edit. Stiintifica, Bucuresti1973 3. VASILE POPA, Psiho-sociologie juridica, Ed. Lumina Lex, 1999 4. PINATEL JEAN, El detector de mentiras, Editorial Policial Argentino, Buenos Aires, 1974 5.VIRGIL DRAGOMIRESCU, Psihologia comportamentului deviant, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1976 6. PINATEL JEAN,Traite de droit penal et de criminologie,ediction Dalloz,Paris 1975 7. TUDOREL BUTOI, Curs de Psihologie judiciara, Univ. Spiru Haret,2001 8. Simona Mihaela Coci ,Revista Romana de Sociologie, anul XII,nr.2 , Bucuresti 2002 9. Dr. C-tin Paunescu,Agresivitatea si conditia umana,Ed.Tehnica Bucuresti,1994 10. Irenaus Eibl-Eibesfeldt,Iubire si ura.Radacinile biologice ale valorilor morale,Ed.Trei,2001 11. Adrian Neculau,Psihologie sociala, Ed.Polirom Iasi,1996 12. CONSTANTIN PAUNESCU, Agresivitatea si conditia umana, Ed. Tehnica, Bucuresti,1994 13. LORENZ KONRAD, L'agression ,Ed. Flammarion , Paris,1968 14. NICOLAE MITROFAN si TUDOREL BUTOI, Psihologie judiciara, Casa de editura Sansa, Bucuresti, 1997 15. PAUL POPESCU-NEVEANU, MIELU ZLATE, TICA CRETU, Psihologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 16. 1 GEORGE BACIU, Revista Univers Psycho,NR. 2 ,Ed. Stiinta si tehnica , 1994 17. ALECU , Curs de criminologie, Universitatea Spiru Haret, Constanta 2002 18. CRINA VERGA, Revista Contrast, Nr. 8, 2001 19 .DR. CONSTANTIN CRISU, Codul sedintei de judecata, Edit. Juris Argessis, 2000 20. ANN PHOENIX, Young mothers ? ,Ed Polity Press, Cambridge, 1991 21. GHEORGHE NISTOREANU, ALEXANDRU BOROI, Drept penal, Edit. All Beck, 2002 22. DR. CONSTANTIN CRISU, Cod penal, Edit. Juris Argessia, Bucuresti, 2002 23. ADELA VOICU, Psihologie juridica, Edit. Europolis. Constanta , 2002 24. ANTHONY GIDDENS, Sociologie, Edit Bic All, Bucuresti,
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
