Agresivitatea - Una din Principalele Consecințe ale Consumului Abuziv de Alcool

REZUMAT

În această lucrare ne-am propus să studiem influenţa consumului abuziv de alcool asupra gradului de agresivitate manifestat de către persoanele adulte din eşantionul de vârstă 30-35 ani, cu studii medii şi de religie ortodoxă. Cercetarea se efectuează în anul 2006, în cadrul secţiei de psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. Studiul vizează pacienţii internaţi în această secţie, ce prezintă un istoric de consum cronic de alcool şi manifestări agresive în mediul familial sau social.

Motivaţia realizării acestei lucrări de licenţă “Agresivitatea – una din principalele consecinţe ale consumului abuziv de alcool” porneşte de la constatarea că acest fenomen are consecinţe devastatoare în plan familial, violenţa fiind principalul factor traumatizant pentru educaţia copiilor, alături de costurile financiare uriaşe ale programelor de dezalcoolizare şi recuperare terapeutică, precum şi cele determinate de invalidarea profesională şi socială.

În acest sens, pentru a investiga amploarea acestui fenomen, am folosit următoarele metode: instrumentul OMS de screening al alcoolului – Testul de identificare a tulburărilor consumului de alcool (The Alcohol Use Disorders Identification Test) – AUDIT; testul de personalitate Eysenck si Scalele de Personalitate Karolinska, împreună cu interviul semistructurat şi anamneza. Prelucrarea statistică a rezultatelor acestor teste a confirmat ipoteza prezentei cercetări, conform căreia, dacă o persoană suferă de alcoolism cronic, atunci ea va prezenta manifestări hetero sau autoagresive, comparativ cu persoanele non-alcoolice, care beau ocazional sau foarte rar.

Alături de analiza studiilor de caz şi de prezentarea tehnicilor de consiliere psihologică, considerăm că ne-am atins scopul nostru major, acela de a atrage atenţia asupra răspândirii alarmante a alcoolismului şi a consecinţelor sale nefaste.

INTRODUCERE

Având în vedere actualitatea problemei alcoolismului pe de o parte, şi ambivalenţa ce i se atribuie, de denigrare şi glorificare pe de altă parte, consider că este binevenită orice iniţiativă în studiul acesteia. Lucrarea de faţă, care nu se vrea a fi exhaustivă, tratează tematica alcoolismului din perspectivă psihopatologică.

Acum mai bine de trei decenii, consumul de alcool constituia, alături de tutun şi, sporadic, droguri o problemă gravă de sănătate, iar forurile cele mai competente în materie o situau pe locul patru în lume, după morbiditatea şi mortalitatea cauzate de bolile cardiovasculare, cancer şi accidentele de circulaţie.

În prezent, rata precisă a morbidităţii şi mortalităţii datorate consumului excesiv de alcool nu este cunoscută, chiar dacă investigaţiile pluri şi interdisciplinare din ultimele decenii cunosc o evidentă creştere. Este uşor de observat cum în lume se constată o ascendenţă a consumului abuziv de alcool, fenomen dramatic ce produce numeroase tulburări, anomalii şi multiple disfuncţionalităţi în viaţa individuală, dar şi în cea comunitară, mai ales în zone şi la populaţii unde există o slabă dezvoltare economică, sărăcie şi promiscuitate.

Deoarece această dinamică gravă a consumului abuziv de alcool a crescut constant în ultimii ani mai ales în rândul adolescenţilor şi a femeilor, afectând însă şi celelalte categorii de indivizi (bărbaţi, bătrâni, copii), putem spune că alcoolismul este una dintre cele mai extinse suferinţe, constituind o problemă de sănătate publică. România se încadrează într-un model de consum asemănător cu celelalte ţări din sud-estul Europei. Consumul de alcool la noi în ţară a înregistrat valori crescute în perioada 1975-1985. Din 1985 până în 1995, consumul de alcool scade treptat, urmând ca din 1996 până în prezent să se înregistreze un trend progresiv ascendent, anticipând creşterea incidenţei patologiei legate de alcool în anii următori.

Repercusiunile socio-economice sunt cele mai frecvente şi mai precoce complicaţii ale abuzului de alcool, şi se constată toata scara dezordinilor sociale, aici enumerând câteva: izolarea de activităţile familiei şi ale comunităţii, viaţa personală centrată în jurul consumului de alcool, frecvenţa ridicată a accidentelor de circulaţie, frecvenţa mare a actelor de violenţă, crimă, violuri, probleme financiare, se constată delicvenţe minore la locul de muncă, absenteism frecvent, mai ales lunea, vinerea şi după ziua de salariu, scuze frecvente şi variate pentru zilele absentate, perfomanţe profesionale reduse, pierderea serviciului, frecvente schimbări ale locului de muncă, accidente industriale, pensionări precoce.