Alcool Etilic

Cuprins licenta Cum descarc?

Cuprins
TEMA DE PROIECTARE 2
MEMORIUL JUSTIFICATIV 3
CAPITOLUL I. TEHNOLOGIA FABRICATIEI 4
1.1. Proprietatile produsului si domenii de utilizare 4
1.2. Variante tehnologice 7
1.3. Alegerea variantei optime 20
1.4. Descrierea procesului tehnologic adoptat 22
1.4.1. Caracteristicile materiilor prime, intermediare si auxiliare 26
1.4.2. Consideratii teoretice 30
1.4.3. Bilantul de materiale 39
1.4.4. Bilant termic 48
1.4.5. Consumuri specifice 50
CAPITOLUL II: PROIECTAREA UTILAJELOR 51
2.1. Alegerea tipului de utilaj si a materialului de constructie 51
2.2. Proiectarea tehnologica si optimizarea utilajului principal 53
2.3. Calcule de rezistenta mecanica 54
2.4. Fisa tehnica a reactorului 66
CAPITOLUL III: UTILITATI 67
CAPITOLUL IV. CONTROLUL, REGLAREA SI AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC 68
4.1. Controlul de calitate si controlul pe faze de fabricatie 68
4.2. Elaborarea schemei de reglare si automatizare a procesului 86
4.3. Aparate de masura, control si automatizare adoptate 88
CAPITOLUL V. PRODUSE SECUNDARE, POSIBILITATI VALORIFICARE, RECICLARE SI POLUARE A MEDIULUI 91
5.1. Produse secundare 91
5.2. Masuri de prevenire a poluarii mediului inconjurator 93
CAPITOLUL VI. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI NORME P.S.I. 98
Bibliografie 104


Extras din licenta Cum descarc?

TEMA DE PROIECTARE
Sa se proiecteze o instalatie pentru fabricarea alcoolului etilic avand o capacitate de productie de 5000 t/an.
MEMORIUL JUSTIFICATIV
Prezenta lucrare de licenta are ca scop proiectarea unei instalatii pentru fabricarea alcoolului etilic avand o capacitate de productie de 5000 t/an. 
Alcoolul etilic obtinut este de calitate tehnica, folosit in industrie pentru obtinerea altor produse de uz frecvent. 
O prezentare, in amanunt al produsului este prezentata in subcapitolul 1.1. 
Pentru proiectarea unei astfel de instalatii, este necesara, in primul rand documentarea privind metodele deja existente si utilizate in mod curent. Varietatea de metode prezentate in subcapitolul 1.2, a ridicat problema alegerii unei variante optime, atat pentru atingerea scopului, acela de a obtine cantitatea de 5000 t/an, dar si a problemelor referitoare la aspectele economice si cele a protectiei mediului.
Dupa o analiza a costurilor de productie, a randamentului instalatiei, cat si a efectului de poluare a mediului prin emisii VOC, s-a ales varianta hidratarii etenei cu apa, in mediu de catalizator acid fosforic pe suport de celita. Procesul este descris pe larg in subcapitolul 1.4, care face o analiza a caracteristicilor materiilor prime, auxiliare si intermediare si prezinta studiul termodinamic, care confirma viabilitatea procedeului. 
Cinetica si mecanismul reactiilor sunt prezentate in acelasi subcapitol.
Pentru o caracterizare mai amanuntita, dar si in scopul dimensionarii utilajului principal, s-a efectuat bilantul de materiale si bilantul termic, iar in subcapitolul 1.4.5, sunt centralizate consumurile specifice. Proiectarea reactorului este detaliata in capitolul II, care prezinta atat alegerea materialului de constructiei, tinand cont de problemele de coroziune, dar si calculul dimensiunilor geometrice. Reactia avand loc la presiuni mari, 70 at, si temperaturi 300 oC, s-a tinut cont atat de calcule de rezistenta mecanica dar si de izolatia termica. 
Dispozitivele anexe reactorului sunt prezentate in acelasi capitol.
In cadrul capitolului III, sunt prezentate caracteristicile si necesarul de utilitati, iar pentru ca procesul este continuu, se impune o automatizare riguroasa a acestuia, fapt prezentat in capitolul IV. In cadrul aceastuia se prezinta si controlul de calitate. 
Stiind ca intr-un astfel de proces, rezulta si produse secundare, s-a prezentat in capitolul V, atat proprietatile acestor produse, dar si metode de valorificare a acestora. Aceste metode sunt viabile si constituie o modalitate de a folosi cat mai util substantele chimice atat prin valorificare dar si reciclare.
Legile in vigoare, privind protectia mediului, impune un management corespunzator, atat a materilor prime, a utilitatilor, cat si a depozitarii, ambalarii, trasportului produselor la consumator. Capitolul V prezinta modalitati, conform BAT (Best Available Techniques), atat a prevenirii poluarii cat si a tratarii la sursa a poluantilor.
Pentru desfasurarea normala a activitatii in cadrul intreprinderii si asigurarea sanatatii muncitorilor, in capitolul VI, s-au tratat masurile de protectie a muncii si normele P.S.I.
Proiectul se incheie cu bibliografia care a stat la baza elaborarii acestui proiect.
CAPITOLUL I. TEHNOLOGIA FABRICATIEI
1.1. Proprietatile produsului si domenii de utilizare [1,2] 
Alcoolul etilic a fost cunoscut ca un constituent al bauturilor alcoolice, sub denumirea
de "spirt de vin".
Obtinerea alcoolului etilic prin absorbtia etilenei in acid sulfuric concentrat a fost observata pentru prima data de Faraday. Berthelot a realizat sinteza alcoolului din gaze continand etilena. El a aratat ca alcoolul etilic si dietileterul pot fi obtinute din produsul de absorbtie al etilenei in acid sulfuric. La sfarsitul secolului al 18-lea s-a incercat obtinerea alcoolul etilic si dietileterul din etilena continuta in gazele de cocserie. Gazele erau tratate cu acid sulfuric diluat (80-85%) in scopul indepartarii olefinelor, altele decat etilena, dupa care se barbotau prin acid sulfuric concentrat la temperatura de 110-120oC. Absorbantul obtinut era incalzit cu apa obtinandu-se acidul sulfuric. In 1925 a functionat in Franta o instalatie pilot de producere a alcoolului etilic folosind etilena obtinuta prin fractionare la temperaturi scazute a gazelor de cocserie. Acidul sulfuric diluat era folosit pentru producerea sulfatului de amoniu. In acelasi timp s-au facut primele incercari de folosire a gazelor de rafinarie continand etilena. Etena concentrata a fost folosita pentru prima oara in 1923 de Carbide and Chemical Corp in S.U.A. Alcoolul etilic sintetic prin hidratare directa a etilenei a fost produs in 1942 de Shell Chemical Corp in S.U.A. Alcoolul etilic absolut a fost prima data obtinut in 1902 prin distilare azeotropa cu benzen.
Etanolul sau alcoolul etilic, CH3-CH2-OH, este cunoscut si preparat din cele mai vechi timpuri. Este una din substantele de baza in economia mondiala datorita multiplelor sale utilizari care se datoresc insusirilor deosebite de miscibilitate, reactivitate si toxicitate reduse. Principala utilizare a alcoolului etilic este ca intermediar pentru obtinerea unor produse chimice ca:
-acetaldehida
-acid acetic
-acetat de etil
-clorura de etil
-dietileter [3, p.400]
Industria alimentara, farmaceutica si cosmetica constituie domeniul traditional de utilizare a etanolului.
Alcoolul etilic se foloseste la obtinerea bauturilor alcoolice, este folosit ca solvent pentru grasimi, nitroceluloza, lacuri, ca reactiv in industria chimica.
Are intrebuintari in industria medicamentelor (oxacilina [4, p.116], clorofenicolul [4, p.136], rivanolul [4, p. 193], eterul etilic pro-narcoza [4, p. 232], veronal [4, p. 241], ciclobarbitalul [4, p. 249], metilprilonul [4, p. 250], piracetamul [4, p.305], vitaminele B1, B6), carburant, laboratoare chimice, parfumerie, la fabricarea esterilor, a butadienei, a eterilor, a esentei vegetale (vanilia). Alcoolul etilic este folosit la obtinerea acetaldehidei, acidului acetic, acetatului de etil, clorurii de etil, dietileterului. Multa vreme el a fost utilizat ca antigel, fiind inlocuit apoi cu etilenglicolul. Alcoolul este un narcotic si a fost folosit in medicina in combinatie cu opiul. Poate fi considerat drept conservant, dar si bactericid in aplicatii locale [5, p.386].


Fisiere in arhiva (1):

  • Alcool Etilic.docx

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Bibliografie

Horoba, L.D. Horoba, ,,Alcool etilic, Obtinere. Carburant. Bauturi alcoolice", Editura P.I.M, Iasi, 2010;
Albu, I. Cosma, O. Petrescu, ,,Chimie. Manual pentru clasa a-10-a", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;
V. Macris, ,,Ingineria derivatilor etilenei si propilenei, vol. I, Derivatii etilenei", Editura Tehnica, 1984;
Oniscu, ,,Chimia si Tehnologia Medicamentelor", Editura Tehnica, Bucuresti, 1988;
Cioranescu, ,,Enciclopedia de chimie", vol.6, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984;
H.D. Butt, F.J. Waller, ,,Olefin hydration", Patent, 1993;
O.D. Framton, ,,Olefin hydration catalist", Patent, Ohio, 1977;
P.R. Kavasmaneck, D.B. Stanton, P.D. Sherman, ,,Process and catalyst for olefin hydration", Patent, Danbury, 1982;
R.W. Cockman, M. R. Smith, ,,Olefin hydration process", Patent, London, 2000;
Negoiu, ,,Tratat de chimie anorganica", vol. 2, Editura Tehnica, Bucuresti, 1972;
P. Spacu, M. Stan, C. Gheorghiu, M. Brezeanu, ,,Tratat de chimie anorganica", vol.3, Editura Tehnica, 1978;
S. Oprea, E.Dumitriu, ,,Tehnologia Chimica Organica, Procese chimice fundamentale in industria organica de sinteza", Editura I.P.I, 1987;
Gh. Lupusor, E. Merica, C. Gorea, V. Bucea-Gorduza, ,,Ingineria sintezei intermediarilor aromatici", vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1977;
C.D. Nenitescu,V. Ioan, ,,Manualul Inginerului Chimist, ,,Tabele fizico-chimice si tehnice", vol. II, Editura Tehnica, 1952;
Gh. Cristian, E.Horoba, E. Muresan, ,,Proiectarea reactoarelor chimice", Indrumar, Editura Performantica, Iasi, 2005;
Niac, V.Voinescu, I. Baldea, M. Preda, ,,Formule. Tabele. Probleme de chimie fizica", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984;
I.L. Iukelson, ,,Tehnologia sintezei organice de baza", Editura Tehnica, Bucuresti, 1960;
R. Tudose, I. Ibanescu, A. Stancu si altii, ,,Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica, Indrumar de proiectare", IPI, Iasi, 1990;
Gh. Cristian, ,,Indrumar pentru proiectarea reactoarelor chimice din industria organica", Institutul Politehnic Iasi, 1985;
C. F. Pavlov, P. G. Romankov, A. A. Noskov, ,,Procese si aparate in ingineria chimica, Exercitii si probleme", Editura Tehnica, Bucuresti, 1981;
Cristea, ,,Proiectarea instalatiilor tehnologice in industria chimica", Editura Tehnica, Bucuresti, 1965
Etanol de uz industrial, SR ISO 1388-2,STAS 9953-74; Etilena si propilena, STAS 11114-88; Eter etilic tehnic, STAS 1049-79; Metil-etil-cetona tehnica, STAS 9141-79;
1-Butanol de uz industrial, SR ISO 755-2; Soda caustica solutie, STAS 3068-80; Acid acetic STAS 6365-88; Acid fosforic de uz industrial, SR ISO 848; Etilena, STAS 11112-79; Silicagel, STAS 10732-80; Acetaldehida tehnica, STAS 10526-87;
S. Ungureanu, R. Diaconescu, ,,Automatizarea proceselor din industria chimica", Editura Cermi, Iasi, 2008;
C.I. Simionescu, ,,Enciclopedie de chimie", vol. 1, Editura Stiintifica si Enciclopedie, Bucuresti, 1983;
European Commission, Integrated Pollution Prevention and Control, Referance Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie, 2003;
Etanol CAS 64-17-5; Etilena CAS 74-85-1; Dietileter CAS 60-29-7; Metan CAS 74-82-8; Etan CAS CAS 74-84-0; Butena CAS 106-98-9; Metiletilcetona CAS 106-98-9; Acetaldehida CAS 75-07-0; Crotonaldehida CAS 4170-30-3;
P. Iurcanu, ,,Medicina muncii in mediul cu solventii organici", Editura Tehnica, Bucuresti, 1987.


Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!