Introducere 4 Partea I. Fundamentarea teoretica a studiului CAPITOLUL I. Importanta temei luate in studiu 7 I.1. Date epidemiologice 7 CAPITOLUL II. Notiuni teoretice despre adictie 9 II.1. Definirea notiunii de ,,drog" 9 II.2. Definitia adictiei. Terminologii utilizate in toxicologie 9 II.3. Definirea si clasificarea psihozelor 11 CAPITOLUL III. Patogenia adictiei 14 CAPITOLUL IV. Substantele psihoactive 17 IV.1. Clasificare 17 IV.2. Stimulante ale SN 18 IV.2.1. Amfetaminele 18 IV.2.1.1. Amfetamina 18 IV.2.1.2. Metamfetamina 20 IV.2.1.3. Ecstasy (MDMA, ,,Molly") 21 IV.2.2. Cocaina 22 IV.2.3. Halucinogenele 24 IV.2.3.1. LSD 24 IV.2.3.2. Canabisul 26 IV.2.3.3. Canabinoizi sintetici (,,Spice") 28 IV.3. Deprimante ale SN 28 IV.3.1. Analgezicele opioide 28 IV.3.1.1. Heroina 31 IV.3.1.2. Metadona 32 IV.3.2. Medicamente cu potential adictiv inalt 32 CAPITOLUL V. Interferente consum de droguri - psihoze. Diagnosticul dual 34 CAPITOLUL VI. Tratamentul consumului de droguri 36 CAPITOLUL VII. Tratamentul psihozelor 41 Partea a II-a. Contributii personale CAPITOLUL VIII. Ipoteza de lucru. Obiective 47 CAPITOLUL IX. Material si metoda 49 IX.1. Distributia cazurilor in functie de varsta. 49 IX.2. Distributia cazurilor in functie de sex 51 IX.3. Distributia cazurilor in functie de mediul de provenienta 51 IX.4. Distributia cazurilor in functie de nivelul de instruire 52 IX.5.Distributia cazurilor in functie de modalitatea si severitatea la momentul internarii 52 IX.6. Distributia cazurilor in functie de drogurile utilizate 53 IX.7. Distributia cazurilor in functie de debutul consumului de droguri ilicite 54 IX.8. Distributia cazurilor in functie de antecedentele heredo-colaterale 56 IX.9. Distributia cazurilor in functie de numarul recaderilor 57 IX.10. Distributia cazurilor in functie de numarul zilelor de spitalizare 58 IX.11. Distributia cazurilor in functie de examenul psihiatric 59 IX.11.1. Distributia cazurilor in functie de recunoasterea consumului de substante psihoactive 63 IX.11.2. Distributia cazurilor in functie de lipsa cooperarii cu personalul medical 64 IX.11.3. Distributia cazurilor in functie de modificarile de perceptie 65 IX.11.4. Distributia cazurilor in functie de diminuarea atentiei 66 IX.11.5. Distributia cazurilor in functie de prezenta tulburarilor in gandire 66 IX.11.6. Distributia cazurilor in functie de nivelul de anxietate 67 IX.11.7. Distributia cazurilor in functie de nivelul depresiei 68 IX.11.8. Distributia cazurilor in functie de impulsurile slab controlate 68 IX.11.9. Distributia cazurilor in functie de nelinistea psihomotorie 69 IX.11.10. Distributia cazurilor in functie de insomnii 70 IX.11.11. Distributia cazurilor in functie de lipsa integrarii sociale 71 IX.11.12. Distributia cazurilor in functie de nivelul agresivitatii 71 IX.12. Distributia cazurilor in functie de tulburarile psihotice 72 IX.13. Distributia cazurilor in functie de tratament 73 IX.13.1. Distributia cazurilor in functie de neurolepticul administrat 73 IX.13.2. Distributia cazurilor in functie de clasa de neuroleptic administrat 75 IX.13.3. Distributia cazurilor in functie de tratamentul secundar 76 IX.14. Distributia cazurilor in functie de efectul tratamentului 77 IX.15. Distributia cazurilor in functie de nivelul de ameliorare al bolii 78 IX.16. Distributia cazurilor in functie de evolutia pe perioada internarii 79 IX.17. Distributia cazurilor in functie de starea la externare 79 Concluzii 81 Bibliografie 83 Anexe 86
Introducere Consumul de substante psihoactive a inceput inca din Antichitate si continua chiar si in zilele noastre, atat in triburi din zone ale Africii sau a Padurii Amazonului, cat si in tarile civilizate si dezvoltate din punct de vedere industrial si economic, precum cele din America de Sud si Nord, Asia, India, dar si Europa. Prima atestare documentara a unei plante psihoactive, ne duce intr-o calatorie in timp pana in anul 5000 I.H., cand sumerienii descriau opiul ca ,,planta a fericirii". Pe langa mitologia greaca, referiri la plante psihoactive sunt si in a patra carte a Odiseei lui Homer, unde ,,nepenthe", care se poate traduce prin lipsa tristetii sau a durerii fizice sau psihice, pare sa fie o planta care are efecte asemanatoare cu cele ale opiului. Diverse mentiuni exista in aproape toate mitologiile, de la cele babiloniene sau egiptene, la cele grecesti si chinezesti. Apropiindu-ne putin de zilele noastre, stim ca cel care a adus tutunul in Europa a fost Christopher Columbus in anul 1493. Chiar daca in secolul al XVII-lea pedeapsa pentru consumul de tutun era executarea cu moartea, in zilele noastre este probabil, cel mai consumat drog minor sau licit din lume. Alte plante psihoactive frecvent utilizate sunt artemisia absinthium, ayahuasca, unele ciuperci sau marijuana, toate determinand efecte halucinogene. Substante cu efect psihogen aparute mai recent, sunt morfina care a fost izolata in 1805, cocaina produsa in 1844, primul barbituric sintetizat in 1864 sau heroina descoperita in 1898. Unele plante, respectiv drogurile derivate din acestea, au un potential mare de a dezvolta dependenta sau alte tulburari psihiatrice, afectiuni organice cronice sau intoxicatii acute. Chiar daca vorbim de un procent de aproximativ 5% din populatia globului care a consumat droguri cel putin o data pe parcursul vietii, respectiv 7,6% in tara noastra potrivit statisticilor Agentiei Nationale Antidrog din anul 2016, acest flagel a crescut de-a lungul ultimilor decenii si este aproape imposibil de combatut, ceea ce m-a determinat sa acord o atentie sporita acestui subiect. Cresterea acestui flagel a condus la aparitia unor probleme medicale psihiatrice incontestabile si cu o cauzalitate directa demonstrabila. Consumul de substante psihoactive poate declansa psihoze similare ca si manifestare clinica cu cele de alta etiologie si se remit in general dupa intreruperea consumului. Astfel, patologia psihotica este mult mai frecventa in randul consumatorilor de droguri decat in randul populatiei generale. De aceea, astazi se vorbeste din ce in ce mai des de un diagnostic dual care cuprinde atat patologia abuzului sau adictiei la droguri, cat si pe cea de boala psihica. Astfel, scopul acestei lucrari este documentarea prevalentei, a mecanismelor farmacologice si biologice de actiune, a efectelor, a riscurilor si a tratamentului asociate cu utilizarea substantelor psihoactive, dar si a consecintelor medicale psihiatrice, prin analiza critica a literaturii existente in acest domeniu. De asemenea, pe langa elementele teoretice legate de consumul substantelor psihoactive, lucrarea de fata este compusa dintr-o parte de cercetare desfasurata la sectiile de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal ,,Dr. Gavril Curteanu" din Oradea, care are scopul de a analiza acest fenomen in randul populatiei, de a identifica importanta acestei patologii in practica clinica, dar si de a dechide drumul catre cercetari viitoare. PARTEA I FUNDAMENTAREA TEORETICA A STUDIULUI CAPITOLUL I. Importanta temei luate in studiu Consumul de droguri reprezinta o problema de sanatate publica la nivel international avand in vedere numarul de aproximativ 230 milioane, sau 5% din populatia adulta a lumii care a utilizat, cel putin o data, o substanta ilegala pe parcursul anului 2010. Pe glob, problema consumului de droguri ilegale este relativ stabila, observandu-se totusi, o tendinta de crestere in tarile aflate in dezvoltare. Efectele reale ale folosirii substantelor toxice, afecteaza intreaga societate, nu doar consumatorul, ducand la destramarea familiilor, franarea dezvoltarii economice si sociale, raspandirea criminalitatii, instabilitatii, insecuritatii si a bolilor infectioase transmise pe cale parenterala. I.1. Date epidemiologice Consumul de stupefiante a inregistrat o crestere semnificativa si in Romania, tara noastra fiind o piata de desfacere si implicit de consum de droguri. Agentia Nationala Antidrog in Raportul National privind situatia drogurilor 2017, mentioneaza faptul ca la nivelul populatiei generale din Romania, se identifica o prevalenta de-a lungul vietii a consumului oricarui tip de drog ilicit de 7,6%. Prevalenta in ultimul an este de 4,1%, in timp ce pentru consumul din ultima luna se observa o prevalenta de 1,8%. Fata de studiul anterior se observa cresteri pentru toate cele trei tipuri de consum. Canabisul este in continuare cel mai consumat tip de drog in tara noastra. In preferinta consumatorilor urmeaza noile substante psihoactive (2,5%), cocaina (0,7%), LSD (0,7%), Ecstasy (0,5%), ciupercile halucinogene (0,4 %), heroina, amfetaminele si ketamina cu cate 0,3%. Comparand rezultatele ultimelor doua studii privind prevalenta consumului de droguri in Romania (2013 si 2016), se observa o crestere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 6,6% la 7,6%, dar si a consumului recent si al celui actual, de la 2,5% la 4,1%, respectiv de la 1,1% la 1,7%. Diferentele de tendinta inregistrate in ceea ce priveste consumul de droguri, respectiv cresterea consumului experimental, a consumului recent si a celui actual, pot fi explicate prin evolutia consumului de canabis care, desi inregistreaza cele mai mici valori din Europa, isi continua tendinta ascendenta, dar si prin revigorarea interesului pentru noile substante psihoactive.
- Baker, A., N.K. Lee, L. Jenner, Models of intervention and care for psychostimulant users- 2nd Edition. National Drug Strategy Monograph Series No. 51, Australian Government Department of Health and Ageing, 2004 - Belba, Adriana, Note de curs Psihiatrie, 2018 - Bunnel, Craig A., Intensive Review of Internal Medicine, 2009 - Chadwick, Benjamin, Miller, Michael L., Hurd, Yasmin L., Cannabis use during adolescent development: Susceptibility to psychiatric illness, Front Psychiatry, 2013 - Chiorean, Mircea, Domut, Vasile, Cuvantul care poate ucide-Drogurile, Editura GrafNET Oradea, 2007 - Copersino, Marc L., Serper, Mark R., Comorbidity of Schizophrenia and Cocaine Abuse: Phenomenology and Treatment Mental Health eJournal, Medscape Psychiatry, 1998. - Dasgupta, A., Beating drug tests and defending positive results.A toxicologist's perspective, Humana Press, 2010 - Earleywine, Mitch, Understanding Marijuana: A new look at the scientific evidence - 1st Edition, Oxford University Press, 2002 - Garbare, Danguole, Dual diagnosis: A report on prevalence, policy and management, Letterkenny, Ireland: Alcohol Forum , 2015 - Higgins, Edmund S.; Mark S. George, Neuroscience of Clinical Psychiatry.The Pathophysiology of Behavior and Mental Illness 1st Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2007 - Jones, Reese T., M.D., National Institute on Drug Abuse, Pharmacokinetics of cocaine: Considerations when assessing cocaine use by urinalysis, University of California,San Francisco, 1997 - Karck ,Steven B., Drug abuse handbook 2nd edition, 2006 - Kay, Jerald, Tasman, Allan, Essentials of Psychiatry, John Wiley & Sons, 2006 - Lowinson, J.H., P. Ruiz, Substance Abuse: A comprehensive textbook - 5th Edition., Lippincott Williams&Wilkins, 2011 - Lullmann, Heinz, Color Atlas of Pharmacology 2nd Edition, 2000 - Magyar, Ioan, Elemente de farmacologie fundamentala, farmacologie clinica si toxicologie clinica, 2011 - Miller, Norman S., Dackies, Charles A., Gold, Mark S., The relationship of addiction, tolerance, and dependence to alcohol and drugs: A neurochemical approach., 1987 - Nestler, Eric J. Cellular basis of memory for addiction. Dialogues Clin Neurosci.15(4): 431- 443., 2013 - Ratsch, C., The encyclopedia of psychoactive plants.Ethnopharmacology and it's applications, 1998 - Rohen, J.W., Yokochi, C., Lutjen-Drecoll, E., Color Atlas of Anatomy 7th Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2011 - Rook, E.J., Huitema, A., W. van den Brink, J.M. van Ree, Beijnen, J.H., Pharmacokinetics and pharmacokinetic variability of heroin and its metabolites: Review of the Literature, Current clinical pharmacology, 2006 - Spanagel, R., Drug Addiction/Dependence. In: Offermanns S., Rosenthal W. Encyclopedia of Molecular Pharmacology. Springer, Berlin, Heidelberg, 2008 - Volkow , Nora D., Koob, George F., McLellan, A. Thomas, Neurobiological advances from the brain disease model of addiction, The New England Journal of Medicine, 2016 - Vrasti, Radu, Masurarea sanatatii mentale, 2008 - Whalen, Karen, Lippincott Illustrated Reviews: Pharmacology 6th Edition, Wolters Kluwer, 2015 - American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th Edition, 2000 - ANA, Raportul National privind situatia drogurilor, 2017 - University of Maryland - School of Medicine, Schizophrenia Bulletin. The Journal of Psychoses and Related Disorders Vol 34, 2008 - UNODC, World Drug Report 2012, Sales No. E.12.XI.1, 2012 - U.S. Congress, Office of Technology Assessment, Biological Components of Substance Abuse and Addiction, OTA-BP-BBS-1 17 (Washington, DC: U.S. Government printing Offke, September 1993) - World Health Organization (WHO), Neuroscience of psychoactive substance use and dependence, 2004 - World Health Organization, ICD-10 International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems, 10th Revision, Edition 4, 2010 - http://www.csun.edu/~hcpsy002/0135128978_ch9.pdf - https://www.drugbank.ca/drugs/DB00295 - https://www.elementsbehavioralhealth.com/dual-diagnosis/drug-abuse-and-schizophrenia - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5591798/ - https://www.princeton.edu/~ota/disk1/1993/9311/9311.PDF - https://www.youtube.com/watch?v=f7E0mTJQ2KM
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.
