Amenajarea Torentilor

Cuprins licenta Cum descarc?

CUPRINS 1
CAP.1 DATE GENERALE 3
1.1 Bazinul torential Tarlungul Superior un bazin de interes economico-social, stiintific, didactic si experimental 3
Asigurarea functionarii normale a acumularii, precum si prevenirea colmatarii lacului, apare ca o necesitate imperioasa cu atat mai mult cu cat albia principala a Vaii Tarlung cat si afluientii ei care debuseaza direct in lac, au un accentuat caracter torential, manifestate de viituri puternice si un apreciabil transport de aluviuni. 3
1.2 Bazinul torential Adanca de jos component al bazinului 4
hidragrafic Tarlungul superior 4
1.3 Bazinetul torential Paraul lui Bogdan, unitate componenta a bazinului hidrografic Valea Adanca de Jos. 5
CAP.2 CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC 6
2.1 Pozitia geografica 6
2.2 Geologia si litologia 6
2.3 Solurile 7
2.4. Clima 7
2.4.1. Regimul termic 7
2.4.2. Regimul precipitatiilor atmosferice 8
2.4.3.Regimul vantului. 9
2.5.Morfometria si hidrografia 9
2.6.Folosintele actuale si comportarea lor. 16
2.7. Procese torentiale 18
2.8. Obiectivele periclitate de viitura 19
2.9. Concluzii 20
CAP.3 SOLUTII TEHNICE DE AMENAJARE ELABORATE SI APLICATE PANA IN PREZENT 22
3.1 Schema cadru privind amenajarea bazinului Tarlungul Superior 22
3.2 Lucrari proiectate si executate in bazinul Valea Adanca de Jos 22
3.2.1 Lucrari pe versantii bazinului 22
3.2.2 Lucrari pe reteaua hidrografica torentiala 23
CAP.4 STUDIUL HIDROLOGIC AL BAZINULUI 31
4.1.Calculul debitului maxim de viitura 31
4.1.1.Probabilitati de depasire 31
4.1.2.Debitul maxim la probabilitatea de referinta (p=1%) 32
4.1.3.Debitul maxim la probabilitatile de calcul si verificare 39
4.2.Calculul transportului de aluviuni 40
4.2.1.Transportul de aluviuni mediu anual 40
4.2.2.Transportul de aluviuni generat de o ploaie torentiala 43
4.2.3.Volumul de aluviuni in aterisament 44
CAP.5 SOLUTII TEHNICE DE AMENAJARE 46
5.1 Consideratii generale 46
5.2 Masuri si lucrari pe versantii bazinului 46
5.2.1 Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica si antierozionala a arboretelor din bazin 46
5.2.2 Masuri si lucrari de ameliorare a pajistilor din bazin 48
5.3.Lucrari pe reteaua hidrografica torentiala din bazin 49
5.3.1.Lucrari hidrotehnice transversale 50
5.3.1.1 Lucrarile transversale. Optimizarea amplasari lucrarilor transversale 50
5.3.1.2 Alte elemente pentru proiectarea barajelor 50
5.3.2 Impaduriri pe reteaua hidrografica torentiala din bazin 52
CAP.6 BREVIAR DE CALCULE 55
6.1 Calculul lucrarilor hidrotehnice transversale 55
6.1.1 Calculul barajului 22B4,0 55
6.1.1.1 Calcului hidraulic al deversorului 55
6.1.1.2 Schema de sarcini 56
6.1.1.3 Dimensionarea barajului 57
6.1.1.4 Calculul disipatorului hidraulic de energie 57
6.1.2 Calculul barajului 23B4,0 60
6.1.2.1 Calcului hidraulic al deversorului 60
6.1.2.2 Schema de sarcini 62
6.1.2.3 Calculul de dimensionare 63
6.1.2.4 Calculul disipatorului hidraulic de energie 67
CAP.7 ETAPIZAREA, EVALUAREA SI EFICIENTA TEHNICO-ECONOMICA A LUCRARILOR PROIECTATE 70
7.1. Etapizarea lucrarilor 70
7.2. Evaluarea lucrarilor de proiectare 70
7.2.1. Volumul lucrarilor hidrotehnice proiectate 70
7.2.2. Valoarea investitiei 70
7.3. Eficienta tehnico-economica a lucrarilor proiectate 71
7.3.1. Consideratii generale 71
7.3.2. Capacitatile functionale de retentie si consolidare create prin executia lucrarilor de amenajare 71
7.3.2.1. Capacitatea de retentie directa (RD) 71
7.3.2.2. Capacitatea de retentie prin consolidare (RC) 72
7.3.2.3. Capacitatea de retentie indirecta (RI) 73
7.3.3. Efectul economic ce se va obtine pe durata functionarii lucrarilor 73
7.3.4. Raportul de eficienta economica 74
7.3.5. Durata de recuperare a investitiei 74
CAP.8 Masuri speciale de protectie a muncii 75


Extras din licenta Cum descarc?

CAP.1 DATE GENERALE
1.1 Bazinul torential Tarlungul Superior un bazin de interes economico-social, stiintific, didactic si experimental
Dezvoltarea fara precedent in ultimii zeci de ani a municipiului Brasov, atat sub raport demografic cat si sub raportul capacitatii industriale, a condus la o crestere vertiginoasa a consumului de apa potabila si industriala, fata de care sursele actuale din apa subterana si de suprafata au rezultat ca fiind insuficiente. Pentru aceasta au fost studiate mai multe variante de amenajare si exploatare a resurselor de apa, rezultand in final solutia de regularizare a debitelor raului Tarlungul Superior printr-o acumulare de compensare a deficitelor.
Aceasta acumulare a fost amplasata la cca. 3km amonte de orasul Sacele, a intrat in functiune deja in anul 1975 si s-a realizat cu ajutorul unui baraj de pamant.
In prezent se executa lucrari de suprainaltare a barajului de pamant in vederea cresterii volumului de apa acumulat.
Asigurarea functionarii normale a acumularii, precum si prevenirea colmatarii lacului, apare ca o necesitate imperioasa cu atat mai mult cu cat albia principala a Vaii Tarlung cat si afluientii ei care debuseaza direct in lac, au un accentuat caracter torential, manifestate de viituri puternice si un apreciabil transport de aluviuni.
Desi are un procent important de suprafata paduroasa (55%) si arborete in general bine dezvoltate si gospodarite, totusi acest bazin are un potential torential si o capacitate de transport de aluviuni foarte ridicate. Aluviunile antrenate spre lac pericliteaza atat capacitatea de retentie a barajului cat si functionarea instalatiilor hidraulice de exploatare a acumularii.
Pe langa acumularea Sacele, importanta economico-sociala a bazinului hidrografic Tarlungul Superior mai este evidentiata prin apararea altor obiective cum este drumul national DN1A Brasov-Valenii de Munte, drumurile auto forestiere din bazin, precum si podurile si podetele ce traverseaza paraurile torentiale. In plus, in lipsa executarii lucrarilor de amenajare, se pot adauga pagube mai greu evaluabile in bani, cum sunt inaltarea patului albiei principale a Tarlungului ca urmare a depunerilor eterogene de aluviuni, sau distrugerea faunei salmonicole, scaderea continua a fertilitatii solului, precum si afectarea esteticii peisajelor din bazin, diminuandu-le treptat valoarea turistica.
Bazinul hidrografic Tarlungul Superior reprezinta un punct de reper din punct de vedere stiintific atat sub raportul diversitatii lucrarilor executate in cuprinsul sau, cat si din punct de vedere al complexitatii lor. Pentru nici un alt curs de apa din Romania nu s-a elaborat pana in prezent un studiu de fundamentare de amploarea celui realizat in 1977 asupra bazinului Tarlungul superior, studiu complex si complet, coordonat de colectivul disciplinei de Corectare a torentilor din cadrul Universitatii din Brasov.
Pe linia integrarii invatamantului superior silvic cu productia, cercetarea si proiectarea, in cuprinsul bazinului s-au experimentat sub indrumarea prof. Stelian Munteanu o serie de baraje ce reprezentau profile transversale cu totul noi pentru acea perioada, baraje ce incercau sa se abata de la conceptiile clasice prezente in intreaga Europa. Ulterior, aceste conceptii ale prof. Munteanu s-au impus pe scara larga in domeniul Corectarii torentilor.
1.2 Bazinul torential Adanca de jos component al bazinului
hidragrafic Tarlungul superior
Afluient stang al Tarlungului superior, Valea Adanca de jos, debuseaza in lacul de acumulare ,,Sacele", imediat amonte de amplasamentul barajului acestei acumulari.
Are o suprafata de 363,5 ha din care 268,4 ha in fond forestier si 95,0 ha in fond agricol. Pajistile sunt reprezentate prin fanete si mai ales prin pasuni ce se desfasoara ca un cordon in partea mijlocie si superioara a bazinului in lungul cumpenei apelor. Din totalul arboretelor, aproape 10% au eficienta hidrologica scazuta restul fiind mijlocie si ridicata. 
Conturul padurii la interferenta cu pasunea este extrem de neregulat astfel incat s-ar impune un schimb de terenuri intre sectorul forestier si agricol care sa duca la o limita regulata intre cele 2 genuri de folosinta. 
Din lungimea totala a retelei hidrografice in acest bazin, aproape jumatate prezinta fenomene importante de degradare (eroziune de fund si laterala, alunecari si surpari de teren) ce constituie surse permanente de aluviuni. 
Volumul cel mai mare de aluviuni aste furnizat de albiile torentiale (70% din transportul mediu anual) urmate apoi de versantii din fondul agricol (24%) si la urma versantii din fondul forestier (6%).
Avand in vedere pozitia extrem de periculoasa a Vaii Adanca de jos sub raportul antrenarii aluviunilor catre lacul de acumulare ,,Sacele", amenajarea albiilor torentiale din bazin se impune in prima urgenta, avand in vedere atat valea principala a Vaii Adanca de jos, cat si afluientii acesteia.
1.3 Bazinetul torential Paraul lui Bogdan, unitate componenta a bazinului hidrografic Valea Adanca de Jos.
Ca afluient de rang inferior al Vaii Adanca de Jos, Paraul lui Bogdan, prezinta un complex de conditii de ordin natural (complexe geologice, litologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, de vegetatie) cat si socio-economic (folosinte, administrare, exploatare) care constituie factori determinanti in declansarea si evolutia proceselor torentiale si de degradare a teritoriului luat in studiu.
Pe langa viiturile produse si aportul important de aluviuni transportate anual, bazinul prezinta interes deosebit in ceea ce priveste sensibilitatea caracteristica bazinetelor torentiale de la obarsia vailor. Daca nu se intervine cu lucrari de amenajare, procesele torentiale pot imbraca forme dintre cele mai distrugatoare.
Desi se indeparteaza de imaginea bazinelor torentiale tipice, ajunse in ultimul stadiu de degradare, totusi acest bazin inmagazineaza sub o forma ascunsa un potential torential foarte ridicat,demonstrat mai ales de viiturile puternice si de transportul intens de aluviuni in special pe reteaua hidrografica.
CAP.2 CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC
2.1 Pozitia geografica
Bazinul torential, care face obiectul prezentului proiect, este drenat de Paraul lui Bogdan si reprezinta o unitate de rang inferior a bazinului Valea Adanca de Jos, care se extinde in treimea inferioara a Vaii Tarlung inclus in Bazinul hidrografic al Raului Olt, judetul Brasov.
Teritoriul drenat de valea Tarlungului se arondeaza,potrivit raionarii prezentate in lucrarea "Geografia Romaniei" (1983), in Unitatea Carpato-Transilvana (I), Subunitatea Carpatilor Orientali (A), Grupa de la Curbura (3).
Bazinul torential studiat este localizat pe versantul nordic al curburii Carpatilor Orientali, fiind incadrat de doua lanturi mai importante de munti: M-tii Baiului(sau Garbovei) la vest si M-tii Ciucasului la est.


Fisiere in arhiva (1):

  • Amenajarea Torentilor.doc

Imagini din aceasta licenta Cum descarc?

Banii inapoi garantat!

Plateste in siguranta cu cardul bancar si beneficiezi de garantia 200% din partea Diploma.ro.


Descarca aceasta licenta cu doar 9 €

Simplu si rapid in doar 2 pasi: completezi adresa de email si platesti.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:



* La pretul afisat se adauga 19% TVA.


Hopa sus!