Amenajarea Torenților

CAP.1 DATE GENERALE

1.1 Bazinul torenţial Tărlungul Superior un bazin de interes economico-social, ştiinţific, didactic şi experimental

Dezvoltarea fără precedent în ultimii zeci de ani a municipiului Braşov, atât sub raport demografic cât şi sub raportul capacităţii industriale, a condus la o creştere vertiginoasă a consumului de apă potabilă şi industrială, faţă de care sursele actuale din apa subterană şi de suprafaţă au rezultat ca fiind insuficiente. Pentru aceasta au fost studiate mai multe variante de amenajare şi exploatare a resurselor de apă, rezultând în final soluţia de regularizare a debitelor râului Tărlungul Superior printr-o acumulare de compensare a deficitelor.

Această acumulare a fost amplasată la cca. 3km amonte de oraşul Săcele, a intrat în funcţiune deja în anul 1975 şi s-a realizat cu ajutorul unui baraj de pământ.

În prezent se execută lucrări de supraînălţare a barajului de pământ în vederea creşterii volumului de apă acumulat.

Asigurarea funcţionării normale a acumulării, precum şi prevenirea colmatării lacului, apare ca o necesitate imperioasă cu atât mai mult cu cât albia principală a Văii Tărlung cât şi afluienţii ei care debuşează direct în lac, au un accentuat caracter torenţial, manifestate de viituri puternice şi un apreciabil transport de aluviuni.

Deşi are un procent important de suprafaţă păduroasă (55%) şi arborete în general bine dezvoltate şi gospodărite, totuşi acest bazin are un potenţial torenţial şi o capacitate de transport de aluviuni foarte ridicate. Aluviunile antrenate spre lac periclitează atât capacitatea de retenţie a barajului cât şi funcţionarea instalaţiilor hidraulice de exploatare a acumulării.

Pe lângă acumularea Săcele, importanţa economico-socială a bazinului hidrografic Tărlungul Superior mai este evidenţiată prin apărarea altor obiective cum este drumul naţional DN1A Braşov-Vălenii de Munte, drumurile auto forestiere din bazin, precum şi podurile şi podeţele ce traversează pârâurile torenţiale. În plus, în lipsa executării lucrărilor de amenajare, se pot adăuga pagube mai greu evaluabile în bani, cum sunt înălţarea patului albiei principale a Tărlungului ca urmare a depunerilor eterogene de aluviuni, sau distrugerea faunei salmonicole, scăderea continuă a fertilităţii solului, precum şi afectarea esteticii peisajelor din bazin, diminuându-le treptat valoarea turistică.

Bazinul hidrografic Tărlungul Superior reprezintă un punct de reper din punct de vedere ştiinţific atât sub raportul diversităţii lucrărilor executate în cuprinsul său, cât şi din punct de vedere al complexităţii lor. Pentru nici un alt curs de apă din România nu s-a elaborat până în prezent un studiu de fundamentare de amploarea celui realizat în 1977 asupra bazinului Tărlungul superior, studiu complex şi complet, coordonat de colectivul disciplinei de Corectare a torenţilor din cadrul Universităţii din Braşov.

Pe linia integrării învăţământului superior silvic cu producţia, cercetarea şi proiectarea, în cuprinsul bazinului s-au experimentat sub îndrumarea prof. Stelian Munteanu o serie de baraje ce reprezentau profile transversale cu totul noi pentru acea perioadă, baraje ce încercau să se abată de la concepţiile clasice prezente în întreaga Europă. Ulterior, aceste concepţii ale prof. Munteanu s-au impus pe scară larga în domeniul Corectării torenţilor.

1.2 Bazinul torenţial Adânca de jos component al bazinului

hidragrafic Tărlungul superior

Afluient stâng al Tărlungului superior, Valea Adânca de jos, debuşează în lacul de acumulare ,,Săcele”, imediat amonte de amplasamentul barajului acestei acumulări.

Are o suprafaţă de 363,5 ha din care 268,4 ha în fond forestier şi 95,0 ha în fond agricol. Pajiştile sunt reprezentate prin fâneţe şi mai ales prin păşuni ce se desfăşoară ca un cordon în partea mijlocie şi superioară a bazinului în lungul cumpenei apelor. Din totalul arboretelor, aproape 10% au eficienţă hidrologică scăzută restul fiind mijlocie şi ridicată.

Conturul pădurii la interferenţa cu păşunea este extrem de neregulat astfel încât s-ar impune un schimb de terenuri între sectorul forestier şi agricol care să ducă la o limită regulată între cele 2 genuri de folosinţă.

Din lungimea totală a reţelei hidrografice în acest bazin, aproape jumătate prezintă fenomene importante de degradare (eroziune de fund şi laterală, alunecări şi surpări de teren) ce constituie surse permanente de aluviuni.

Volumul cel mai mare de aluviuni aste furnizat de albiile torenţiale (70% din transportul mediu anual) urmate apoi de versanţii din fondul agricol (24%) şi la urmă versanţii din fondul forestier (6%).

Având în vedere poziţia extrem de periculoasă a Văii Adânca de jos sub raportul antrenării aluviunilor către lacul de acumulare ,,Săcele”, amenajarea albiilor torenţiale din bazin se impune în primă urgenţă, având în vedere atât valea principală a Văii Adânca de jos, cât şi afluienţii acesteia.

1.3 Bazinetul torenţial Pârâul lui Bogdan, unitate componentă a bazinului hidrografic Valea Adânca de Jos.

Ca afluient de rang inferior al Văii Adânca de Jos, Pârâul lui Bogdan, prezintă un complex de condiţii de ordin natural (complexe geologice, litologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, de vegetaţie) cât şi socio-economic (folosinţe, administrare, exploatare) care constituie factori determinanţi în declanşarea şi evoluţia proceselor torenţiale şi de degradare a teritoriului luat în studiu.

Pe lângă viiturile produse şi aportul important de aluviuni transportate anual, bazinul prezintă interes deosebit în ceea ce priveşte sensibilitatea caracteristică bazinetelor torenţiale de la obârşia văilor. Dacă nu se intervine cu lucrări de amenajare, procesele torenţiale pot îmbrăca forme dintre cele mai distrugătoare.

Deşi se îndepărtează de imaginea bazinelor torenţiale tipice, ajunse în ultimul stadiu de degradare, totuşi acest bazin înmagazinează sub o formă ascunsă un potenţial torenţial foarte ridicat,demonstrat mai ales de viiturile puternice şi de transportul intens de aluviuni în special pe reţeaua hidrografică.

CAP.2 CADRUL NATURAL ŞI SOCIO-ECONOMIC

2.1 Poziţia geografică

Bazinul torenţial, care face obiectul prezentului proiect, este drenat de Pârâul lui Bogdan şi reprezintă o unitate de rang inferior a bazinului Valea Adânca de Jos, care se extinde în treimea inferioară a Văii Tărlung inclus în Bazinul hidrografic al Râului Olt, judeţul Braşov.

Teritoriul drenat de valea Tărlungului se arondează,potrivit raionării prezentate în lucrarea “Geografia României” (1983), în Unitatea Carpato-Transilvană (I), Subunitatea Carpaţilor Orientali (A), Grupa de la Curbură (3).

Bazinul torenţial studiat este localizat pe versantul nordic al curburii Carpaţilor Orientali, fiind încadrat de două lanţuri mai importante de munţi: M-ţii Baiului(sau Gârbovei) la vest şi M-ţii Ciucaşului la est.