INTRODUCERE 3 CAPITOLUL 1.APLICAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI 5 1.1. Exigenţele tranziţiei la noile tehnologii informaţionale în Noua Economie 5 1.2. Concepte şi opinii privind implementarea tehnologiilor informaţionale în domeniul comerţului intern şi exterior 15 1.3. Comerţul electronic TIPS – un nou serviciu adresat comunităţii de afaceri 25 1.4. Strategii de securitate a datelor in sistemele informatice economice 33 CAPITOLUL 2. EXPERIENŢA MONDIALĂ ÎN DOMENIUL COMERŢULUI ELECTRONIC 44 2.1. Evoluţia comerţului electronic în Statele Unite ale Americii 44 2.2. Dezvoltarea comerţului electronic în cadrul ţărilor Uniunii Europene 53 CAPITOLUL 3. METODE ŞI MODELE DE ANALIZĂ A ACTIVITĂŢII E-COMMERCE ÎN ROMÂNIA 61 CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA COMPARATIVĂ A ACTIVITĂŢII DE COMERŢ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN ŢĂRILE UNIUNII EUROPENE 65 CONCLUZII 83 BIBLIOGRAFIE 86
INTRODUCERE Actualitatea temei investigate Apariţia comerţului prin Internet a creat oportunităţi, dar şi perspective comerciale imense. Conceptul de comerţ electronic acoperă realizarea, prin intermediul Internetului, a celor trei etape principale, respectiv: etapa de reclamă şi căutare, etapa de contractare şi plată şi etapa de livrare. Încurajarea extinderii şi utilizării e-comerţului de către comercianţii organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, trebuie să abordeze o serie întreagă de aspecte de natură tehnică, financiară, juridică, economică cum ar fi: accesul şi conexiunea la reţelele informaţionale; criptarea; securitatea plăţilor; impozitarea; certificarea şi autentificarea; confidenţialitatea; protecţia proprietăţii intelectuale; fraudele şi protecţia consumatorului; accesul la telecomunicaţii; protecţia concurenţei. Răspândirea infrastructurii ITC, cel puţin la nivelurile de bază, nu prezintă diferenţe importante la nivel regional. Diferenţele (dacă sunt) se pot observa la nivel de natură a aplicaţiei, precum şi ca volum de activităţi întreprinse on-line. Chiar şi regiunile, precum şi sectoarele avansate din acest punct de vedere, diferă în intensitatea şi complexitatea cu care folosesc departamentele ITC pentru susţinerea proceselor de e-commerce. Trecerea la Societatea Informaţională a fost unul dintre obiectivele strategice majore ale Guvernului României pentru perioada 2001-2008 şi una dintre condiţiile de pre şi postaderare la Uniunea Europeană. Astfel, se impune cercetarea comerţului electronic şi implicaţiile acestuia asupra economiei româneşti. Gradul de studiere a implementării şi dezvoltării comerţului electronic pe plan internaţional şi naţional nu acoperă întreaga problematică faţă de cerinţele actuale. Necesitatea perfecţionării şi eficientizării comerţului electronic în România justifică determinarea alegerii temei. Obiectul cercetării O asemenea temă, cu un caracter deosebit de complex, abordează aspectele implementării şi dezvoltării comerţului electronic pornind de la aplicarea noilor tehnologii informaţionale în domeniul comerţului, experienţa mondială în domeniul comerţului electronic, analizând problemele implementării comerţului electronic în România pe fondul teoriilor pro şi contra acestuia. Analiza acestei lucrări porneşte de la ideea că e-commerce-ul va antrena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va încuraja mai departe atât comerţul de bunuri si servicii, cât şi investiţiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing şi vânzare, noi fluxuri de venituri şi, ceea ce este mai important, noi slujbe. CAPITOLUL 1.APLICAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI 1.1. Exigenţele tranziţiei la noile tehnologii informaţionale în Noua Economie Denumirea de “Noua Economie” a fost data pentru prima oara de publicaţia Business WeeK în 1996 unei realităţi complexe manifestate de câţiva ani deja în economiile cele mai avansate. Deşi până în prezent nu s-a adoptat nici o definiţie precisă, odată cu efervescenţa literaturii care a urmat, a devenit acceptat pe scară largă faptul că Noua Economie se referă la produse permanent îmbunătăţite, comercializate de agenţi inovativi, care exploatează primii nişele nou deschise sau chiar create de ei înşişi pe pieţele aflate în proces de globalizare. Aceasta sugerează intrarea într-o nouă paradigmă a economiei ca activitate socială. Dacă nu este încă clar în ce măsură este nevoie şi de o nouă ştiinţă economică (vezi între alţii Kay (2001) vs Kelly (1998), sau Gaudeul şi Jullien (2001) pentru un exemplu de aplicare a ştiinţei economice clasice la o situaţie specifică Noii Economii) nu pare să existe nici o îndoială în ceea ce priveşte nevoia unei noi paradigme în procesul de luare a deciziilor de politică economică.
1. Baciu, Achim T.– Costurile – organizare, planificare, contabilitate, calculaţie, control şi analiză, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. 2. Bibere, C. C., „Comerţul electronic”, Congresul ARA, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, Tg-Jiu, 3 – 8 iunie 2008. 3. Cobzaru, Ionel. Relaţii economice internaţionale (teorii şi politici ale pieţei mondiale), Bucureşti, Editura Economică, 2000. 4. Chebac N., Puscă A, Ionescu R., Pripoaie R. si alţii ” Management performant în mediul de afaceri gălăţean”, E.D.P., Bucuresti, 2007 5. Cretu C., Cunostinte economice fundamentale si de specialitate pentru examenul de licenta”, Editura Fundatiei Academice “Danubius”, Galati, 2005 6. Dumitriu, C., Management internaţional şi relaţii economice internaţionale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000. 7. Grigore A. - Rolul relaţiilor publice în promovarea vânzărilor. Lucrări Ştiinţifice, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Constanţa, 2007 8. Grigore A. - Marketing Editura TERRA NOSTRA, Iaşi, 2007 9. Grigore A. - Marketingul Serviciilor Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2008 10. Grigore A. - Marketing General Editura ZIGOTTO a Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2008 11. Ivan, I., Pocatilu, P., Toma, C., Leau, A. - "e3-commerce: e-commerce, mobile application. e3com Application", Informatica Economică vol. V, nr. 3 (19), 2004. 12. Kotler, Ph., Saunders, J, Armstrong, G., Wong, V. – Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2000 13. Maguire, J.: The electronic vision IBM solutions for Public Safety and Justice 1999 / 2000. 14. Popescu, M. M., Bibere, C. C., „Afacerea electronică – parte integrantă a economiei mondiale”, Conferinţa Ştiinţifică cu participare internaţională, Univ. „Const. Brâncuşi”, Tg-Jiu, 2007. 15. Roşca, Ion, Ţăpuş, Nicolae (coordonatori) – Internet şi Intranet, Editura Economică, Bucureşti 2000. 16. Sabău, M., Soluţii pentru probleme economice, Net Report nr.125, februarie 2003. 17. Taylor, D. Crearea paginilor Web cu HTML 4, Editura Teora, Bucuresti, 1998. 18. Tureac C. – Dicţionar economic. Culegere de termeni economici, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2008 19. Ursăcescu, M., Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern, Ed. Econ., Bucureşti, 2003. 20. *** - Legea privind Comerţul Electronic - "Legea nr. 365 din 7 iunie 2003 privind comerţul electronic", publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 483 din 5 iulie 2003. 21. *** - Legea privind Semnătura Electronica - "Legea nr. 455 din 18 iulie 2002 privind semnătura electronica", publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 31 iulie 2002.
Plătește în siguranță cu cardul și beneficiezi de garanția 200% din partea Diploma.ro.
Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi datele tale și plătești.