Analiza Activitătii de Comerț Electronic în România

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate

Apariţia comerţului prin Internet a creat oportunităţi, dar şi perspective comerciale imense. Conceptul de comerţ electronic acoperă realizarea, prin intermediul Internetului, a celor trei etape principale, respectiv: etapa de reclamă şi căutare, etapa de contractare şi plată şi etapa de livrare.

Încurajarea extinderii şi utilizării e-comerţului de către comercianţii organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, trebuie să abordeze o serie întreagă de aspecte de natură tehnică, financiară, juridică, economică cum ar fi: accesul şi conexiunea la reţelele informaţionale; criptarea; securitatea plăţilor; impozitarea; certificarea şi autentificarea; confidenţialitatea; protecţia proprietăţii intelectuale; fraudele şi protecţia consumatorului; accesul la telecomunicaţii; protecţia concurenţei.

Răspândirea infrastructurii ITC, cel puţin la nivelurile de bază, nu prezintă diferenţe importante la nivel regional. Diferenţele (dacă sunt) se pot observa la nivel de natură a aplicaţiei, precum şi ca volum de activităţi întreprinse on-line.

Chiar şi regiunile, precum şi sectoarele avansate din acest punct de vedere, diferă în intensitatea şi complexitatea cu care folosesc departamentele ITC pentru susţinerea proceselor de e-commerce.

Trecerea la Societatea Informaţională a fost unul dintre obiectivele strategice majore ale Guvernului României pentru perioada 2001-2008 şi una dintre condiţiile de pre şi postaderare la Uniunea Europeană.

Astfel, se impune cercetarea comerţului electronic şi implicaţiile acestuia asupra economiei româneşti.

Gradul de studiere a implementării şi dezvoltării comerţului electronic pe plan internaţional şi naţional nu acoperă întreaga problematică faţă de cerinţele actuale.

Necesitatea perfecţionării şi eficientizării comerţului electronic în România justifică determinarea alegerii temei.

Obiectul cercetării

O asemenea temă, cu un caracter deosebit de complex, abordează aspectele implementării şi dezvoltării comerţului electronic pornind de la aplicarea noilor tehnologii informaţionale în domeniul comerţului, experienţa mondială în domeniul comerţului electronic, analizând problemele implementării comerţului electronic în România pe fondul teoriilor pro şi contra acestuia.

Analiza acestei lucrări porneşte de la ideea că e-commerce-ul va antrena productivitatea în toate sectoarele economiei noastre, va încuraja mai departe atât comerţul de bunuri si servicii, cât şi investiţiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing şi vânzare, noi fluxuri de venituri şi, ceea ce este mai important, noi slujbe.

CAPITOLUL 1.APLICAREA NOILOR TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI

1.1. Exigenţele tranziţiei la noile tehnologii informaţionale în Noua Economie

Denumirea de “Noua Economie” a fost data pentru prima oara de publicaţia Business WeeK în 1996 unei realităţi complexe manifestate de câţiva ani deja în economiile cele mai avansate. Deşi până în prezent nu s-a adoptat nici o definiţie precisă, odată cu efervescenţa literaturii care a urmat, a devenit acceptat pe scară largă faptul că Noua Economie se referă la produse permanent îmbunătăţite, comercializate de agenţi inovativi, care exploatează primii nişele nou deschise sau chiar create de ei înşişi pe pieţele aflate în proces de globalizare.

Aceasta sugerează intrarea într-o nouă paradigmă a economiei ca activitate socială. Dacă nu este încă clar în ce măsură este nevoie şi de o nouă ştiinţă economică (vezi între alţii Kay (2001) vs Kelly (1998), sau Gaudeul şi Jullien (2001) pentru un exemplu de aplicare a ştiinţei economice clasice la o situaţie specifică Noii Economii) nu pare să existe nici o îndoială în ceea ce priveşte nevoia unei noi paradigme în procesul de luare a deciziilor de politică economică.